Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 1638/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția Civilă mixtă
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1638/2009-
Ședința publică din 23.11.2009
PREȘEDINTE: Popa Aurora
JUDECĂTOR 2: Galeș Maria
JUDECĂTOR 3: Cigan Dana
Grefier: - -
Pe rol fiind soluționarea recursurilor civile declarate de recurenții pârâți MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE B, cu sediul în B,-, sector 5, reprezentat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B, cu sediul în O, str. -, nr. 3. județul B, MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, cu sediul în B,-, sector 5, în contradictoriu cu intimații CURTEA DE APEL ORADEA, TRIBUNALUL BIHOR, ambii cu sediul în O, P-cul -, nr. 10, județul B, și intimații reclamanți, toți cu domiciliul procedural ales în O, P-cul -, nr. 10, județul B, împotriva sentinței civile nr. 717/LM din data de 24.04.2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, având ca obiect litigiu de muncă.
La apelul nominal făcut în cauză, nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare a părților este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că procedura de citare a părților este completă, prezentul recurs este scutit de la plata taxei de timbru, precum și faptul că, s- solicitat judecarea cauzei în lipsa părților conform dispozițiilor art. 242 pct. 2 Cod procedură civilă, după care:
Instanța consideră cauza lămurită și rămâne în pronunțare asupra acesteia.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND,
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 717/LM din data de 24.04.2009, pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Bihora admis acțiunea formulată de reclamantele, și tooate cu domiciliul procedural ales O,-, județul B, împotriva pârâților Ministerul Justiției, Tribunalul Bihor, Curtea de Apel Oradea și Ministerul Economiei și Finanțelor B și în consecință:
A obligat pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Bihor, Curtea de Apel Oradea la plata către reclamante a drepturilor salariale reprezentând spor de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% după cum urmează: începând cu data 16.07.2007 la zi și pentru viitor pentru, începând cu data 05.03.2008 la zi și pentru viitor pentru, începând cu data 30.10.2008 la zi și pentru viitor pentru, începând cu data 21.04.2008 la zi și pentru viitor pentru, începând cu data 14.05.2008 la zi și pentru viitor pentru,sume care vor fi actualizate cu indicii de inflație la data plății.
A obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să asigure fondurile necesare pentru plata drepturilor de mai sus.
A obligat pârâții Tribunalul Bihor și Curtea de Apel Oradea să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților.
Nu s-au acordat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, "Pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50 % din salariul de bază brut".
În practica instanțelor judecătorești, constatându-se că nu există un punct de vedere unitar cu privire la aplicarea textului de lege mai sus evocat, în raport de prevederile de abrogare a acestor dispoziții prin art. I pct. 42 din nr.OG 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996, aprobată prin Legea nr. 334/2001, referitor la sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50 % din salariul de bază brut lunar, pentru judecători, procurori și personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor, Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu soluționarea recursului în interesul legii, cu privire la interpretarea și aplicarea textelor de lege mai sus citate.
Prin decizia nr. 21 din 10 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 444/13.06.2008, admițând recursul în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit următoarele: "În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, constată că judecătorii, procurorii, magistrații - asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate, au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001".
Potrivit art. 329 alin. (3) Cod procedură civilă, dezlegarea dată problemelor de drept judecate cu ocazia recursului în interesul legii, este obligatorie pentru instanțe, în măsura în care acestea sunt confruntate cu astfel de probleme, cum este și cazul de față.
Reclamantele sunt îndreptătite inclusiv la actualizarea prejudiciului suferit, conform indicelui de inflație, având în vedere prevederile art. 1084 din Codul civil și art. 161 alin. 4 din Codul muncii.
Așa fiind, în temeiul art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată, raportat la art. 329 alin. (3) Cod procedură civilă și art. 1084 Cod civil, instanța a admis acțiunea în sensul că a obligat pârâții să plătească reclamantelor sporul de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară de încadrare dupa cum urmeaza: începând cu data 16.07.2007 la zi și pentru viitor pentru, începând cu data 05.03.2008 la zi și pentru viitor pentru, începând cu data 30.10.2008 la zi și pentru viitor pentru, începând cu data 21.04.2008 la zi și pentru viitor pentru, începând cu data 14.05.2008 la zi și pentru viitor pentru, sume ce se vor actualiza cu indicele de inflație la data plății efective. De asemenea instanta a obligat pârâtii Tribunalul Bihor si Curtea de Apel Oradea sa efectueze mentiunile corespunzatoare in carnetele de munca ale reclamantilor in temeiul decretului nr.92/1976 privind carnetul de munca.
Potrivit articolului 15 din nr.HG 83/2000, toate instituțiile publice din sistemul jurisdicțional românesc sunt finanțate de la bugetul de stat, aceeași condiție și posibilitate de finanțare fiind cuprinsă și în art. 118 din Legea nr. 304/2004.
Pe de altă parte, drepturile salariale solicitate de către reclamanți, nu pot fi plătite decât în măsura în care pârâtul Ministerul Economiei si Finantelor va aloca sumele necesare plății acestora.
Așadar, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a fost obligat să aloce fondurile necesare plății sumelor acordate reclamanților, nu în virtutea unor raporturi de muncă între pârât și reclamanți, ci, avându-se în vedere că, acest pârât, prin atribuțiile ce-i revin, este cel care trebuie să asigure fondurile necesare plății sumelor la care au fost obligați pârâții, Ministerul Justiției dispune de fonduri salariale numai în limitele sumelor prevăzute în bugetul de stat întocmit la propunerea Ministerului Economiei și Finanțelor, sume ce pot fi majorate, evident tot la propunerea acestuia.
Instanța a luat act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice
În motivarea recursului Ministerul Justiției și Libertăților a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței, în sensul respingerii acțiunii.
Recurentul critică hotărârea instanței de fond pentru nelegalitate câtă vreme aceasta a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii, învederând instanței că art. 47 din lege nr. 50/1996 care prevedea sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică pentru personalul auxiliar de specialitate a fost abrogat prin OUG nr. 83/2000 și chiar dacă prin decizia nr. 21/20008 instanța supremă prin recursul în interesul legii a constatat că și personalul auxiliar are dreptul l acest spor, după intrarea în vigoare a OG nr. 83/2000 după februarie 2007 când a intrat în vigoare noua lege de salarizare a personalului auxiliar din instanțe OG nr. 8/2007, acordarea acestor drepturi nu mai are suport legal pentru acest personal.
În drept invocă prev. art. 299, 304 pct. 9 și 312 Cod procedură civilă.
Prin recursul declarat pârâtul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B, a solicitat admiterea acestuia, modificarea sentinței în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a MINISTERULUI FINANȚELOR PUBLICE și exonerarea acestuia de la alocarea fondurilor necesare efectuării plăților drepturilor salariale acordate.
Prin motivele de recurs s-a invocat că greșit a fost reținută calitatea sa procesuală pasivă ca urmare a faptului că în calitate de coordonator al acțiunilor cu privire la sistemul bugetar, pregătește proiectele legilor bugetare anuale, de rectificare. Nu există raporturi juridice de muncă între reclamantă și acest minister, ci între aceasta și MINISTERUL PUBLIC, căruia îi incumbă executarea obligației de plată potrivit OG nr.22/2002.
Atât MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cât și MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, sunt ordonatori principali de credite, iar potrivit dispozițiilor legale creditele bugetare aprobate unui ordonator principal de credite nu pot fi utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite.
Deși legal citați, intimații reclamanți nu au depus întâmpinare și nu s-au prezentat în instanță pentru a-și preciza poziția în recurs.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs, cât și din oficiu sub aspectul nulităților de ordine publică, se apreciază că aceasta este legală și temeinică sens în care în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, recursurile vor fi respinse ca nefondate.
Astfel, în ceea ce privește recursul Ministerului Justiției și Libertăților, privind fondul cauzei deduse judecății, criticile aduse hotărârii nu sunt întemeiate.
Reclamantelor îndeplinesc funcția de grefieri în cadrul Judecătoriei Oradea, respectiv Judecătoria Aleșd, fiind așadar personal auxiliar de specialitate, acțiunea acestora vizând drepturi salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, a fost întemeiată în drept pe dispozițiile articolului 47 din Legea nr. 50/1996, privind salarizarea judecătorilor, procurorilor și personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor, respectiv OUG nr. 177/2002 și OUG nr. 27/2006 modificată.
Prin decizia nr. 21 din 10 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 444/13.06.2008, admițând recursul în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit următoarele: "În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, se constată că judecătorii, procurorii, magistrații - asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate, au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001", așadar decizia nr. 21/2008 fiind pronunțată de instanța supremă și după intrarea în vigoare a OUG nr. 8/2007.
Cum decizia sus menționat pronunțată de Înalta Curte de Casați și Justiție în interesul legii este obligatorie pentru instanțe potrivit art.329 alin.3 Cod procedură civilă, soluția pronunțată de instanța de fond apare ca legală și temeinică, nefiind așadar incidente prev. art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Nici recursul declarat de către MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE nu este fondat, xcepția lipsei calității procesuale pasive invocată nefiind întemeiată în condițiile în care recurentul are atribuții privind coordonarea acțiunilor care sunt în responsabilitatea guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume pregătirea proiectelor bugetare anuale ale legilor de rectificare, precum și legile privind aprobarea contului manual de execuții, conform articolului 19 litera a din Legea nr. 500/2002, iar articolul 19 litera g din același act normativ prevede că MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE analizează propunerile de buget în etapele de elaborare a bugetelor, relevant fiind și articolul 28 din lege care statuează că acest minister elaborează proiectele legilor bugetare anuale, ținând seama și de propunerile ordonatorilor principali de credite, precum și articolul 14 din lege care interzice orice cheltuială din fondurile publice dacă nu are prevederi bugetare.
Cât privește activitatea instanțelor, aceasta este finanțată de la bugetul de stat - conform articolului 131 aliniatul 1 din Legea nr. 304/2004, astfel că, fără alocarea fondurilor necesare de către MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, plata drepturilor salariale acordate prin această hotărâre ar deveni neexecutabilă, ori, neexecutarea hotărârii nu ar asigura finalitate procesului civil, iar reclamantele ar fi lipsite de un bun - dreptul de creanță recunoscut prin hotărâre judecătorească, o astfel de situație constituind o încălcare a articolului 6 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, astfel că recurentul justifică calitate procesuală pasivă în astfel de litigii.
De altfel, conform prevederilor legii fundamentale - Constituția României, articolul 148 aliniatul (2) - prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozițiile contrare din legile interne.
În aceste condiții, corect a reținut instanța de fond calitatea procesuală pasivă a acestui recurent, criticile aduse hotărârii urmând a fi înlăturate ca nefondate.
Având în vedere răspunderile și obligațiile ce-i incumbă conform prevederilor legale mai sus enunțate, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE urmează a găsi soluțiile financiare necesare punerii în aplicare a dispozițiilor date de instanță în ceea ce privește drepturile salariale acordate, aceasta constituind un drept și o obligație acestui minister de a face propuneri executivului în acest sens, fundamentat pe găsirea unor surse de finanțare legale.
Față de considerentele mai sus expuse, nefiind incidente dispozițiile articolului 304 alin. 1 Cod procedură civilă, și neexistând motive de nulitate a hotărârii pe care instanța de recurs să le invoce din oficiu, Curtea, în baza articolului 312 aliniatul 1 Cod de procedură civilă, va respinge ca nefondate ambele recursuri declarate, menținând ca legală și temeinică sentința recurată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondate recursurile civile declarate de recurenții pârâți MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE B, cu sediul în B,-, sector 5, reprezentat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B, cu sediul în O, str. -, nr. 3. județul B, MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, cu sediul în B,-, sector 5, în contradictoriu cu intimații CURTEA DE APEL ORADEA, TRIBUNALUL BIHOR, ambii cu sediul în O, P-cul -, nr. 10, județul B, și intimații reclamanți, toți cu domiciliul procedural ales în O, P-cul -, nr. 10, județul B, împotriva sentinței civile nr. 717/LM din data de 24.04.2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 23.11.2009.
Președinte Judecător Judecător Grefier
- - - - - - - -
- redactat hotărâre în concept - judecător - - - 18.12.2009
- judecători fond -, -
- dact. gref. - - - 18.12.2009- 12 ex.
- emis 10 com. - 18.12.2009 - MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE B, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B, MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, CURTEA DE APEL ORADEA, TRIBUNALUL BIHOR,
Președinte:Popa AuroraJudecători:Popa Aurora, Galeș Maria, Cigan Dana
