Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 44/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 44
Ședința publică de la 11 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marian Lungu
JUDECĂTOR 2: Doina Vișan
JUDECĂTOR 3: Ioana Bodri
Grefier -a -
Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamanții, A, și intervenienții, si recursul formulat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, împotriva sentinței nr. 2541 din 23 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții, G, PRIN MANDATAR, pârâții CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, TRIBUNALUL DOLJ, CURTEA DE APEL CRAIOVA, MINISTERUL D E FINANȚE LA DGFP D, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat cererea formulată de recurentul pârât MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, prin care solicită judecarea cauzei în lipsă conform dispozițiilor art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă, după care;
Instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a trecut la deliberare.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr. 2541 din 23 iunie 2009, Tribunalul Dolj, a respins cererile principale si cererile de intervenție formulate de, A, -, ,.
S-a admis excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului d e Finanțe cu sediul procedural ales la sediul DGFP D, C si în consecință, s-a respins acțiunea față de acest pârât.
S-a admis acțiunea formulată de reclamantii, -, G, -a, -, prin mandatar, în contradictoriu cu pârâții Consiliul National pentru Combaterea Discriminării, Tribunalul Dolj, Curtea de Apel Craiova si Ministerul Justiției.
Au fost obligați pârâții Tribunalul Dolj, Curtea de Apel Craiova si Ministerul Justiției să plătească reclamanților, -, G, -a, -, sporul de confidențialitate de15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar, începând cu iulie 2004 si până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau de stingere a acestui drept, actualizat la data plății efective.
Au fost obligți pârâții Tribunalul Dolj, Curtea de Apel Craiova si Ministerul Justiției să plătească următorilor reclamanți sporul de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar, astfel:
, începând cu 01.09.2004,
începând cu 01.04.2006
începând cu 15.05.2007
a începând cu 01.08.2006
scu a începând cu 15.11.2004
-a, începând cu 01.03.2007 si până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau de stingere a acestui drept, actualizat la data plății efective.
Au fost obligați pârâții Tribunalul Dolj, Curtea de Apel Craiova si Ministerul Justiției să plătească reclamantei sporul de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar, începând cu 01.03.2007 si până la 15.04.2008, actualizat la data plății efective.
Au fost obligați pârâții Tribunalul O l t, Curtea de Apel Craiova si Ministerul Justiției să plătească reclamantei sporul de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar, începând cu 01.07.2004 si până la 01.09.2004, actualizat la data plății efective.
Au fost obligați pârâții Tribunalul Mehedinți cu sediul în DTS, Curtea de Apel Craiova si Ministerul Justiției să plătească reclamantei sporul de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar, începând cu 01.07.2004 si până la 01.09.2004, actualizat la data plății efective.
Au fost obligați pârâții Tribunalul Mehedinți, Curtea de Apel Craiova si Ministerul Justiției să plătească reclamantei sporul de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar, începând cu 01.07.2004 si până la 01.04.2006, actualizat la data plății efective.
Au fost obligați pârâții Tribunalul Bihor, Curtea de Apel Alba Iulia si Ministerul Justiției să plătească reclamantei sporul de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar, începând cu 01.07.2004 si până la 15.05.2007, actualizat la data plății efective.
Au fost obligați pârâții Tribunalul București, Curtea de Apel București si Ministerul Justiției să plătească reclamantei a sporul de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar, începând cu 01.07.2004 si până la 01.08.2006, actualizat la data plății efective
Au fost obligați pârâții Tribunalul Gorj Curtea de Apel Craiova si Ministerul Justiției să plătească reclamantei scu a sporul de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar, începând cu 01.07.2004 si până la 15.11.2004, actualizat la data plății efective.
Au fost obligați pârâții Tribunalul O l t, Curtea de Apel Craiova si Ministerul Justiției să plătească reclamantei - sporul de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar, începând cu 01.07.2004 si până la 01.03.2007, actualizat la data plății efective.
Au fost obligați pârâții Tribunalul Mehedinți, Curtea de Apel Craiova si Ministerul Justiției să plătească reclamantului sporul de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar, începând cu 01.07.2004 si până la 01.03.2007, actualizat la data plății efective.
Au fost obligat pârâtul Tribunalul Dolj să facă cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă.
Pentru a se pronunța astfel tribunalul a reținut următoarele;
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Finanțelor, tribunalul a admis- și a respins cererile față de acest pârât deoarece nu există raporturi juridice de muncă între acesta pe de o parte și reclamanți, intervenienți, pe de altă parte.
Totodată, în conformitate cu art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 22/2002, art. 34 alin. 1 si art.35 alin.1 din Legea nr.500/2002-legea finanțelor publice, ordonatorului principal de credite, îi revine obligația de lua toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare pentru asigurarea în bugetele proprii si ale instituțiilor din subordine a creditelor bugetare necesare efectuării plății sumelor stabilite prin titluri executorii, de a întocmi proiectul propriu de buget pe care îl înaintează Ministerului Finanțelor.
Pe baza acestor proiecte Ministerul Finanțelor întocmește proiectele legilor bugetare si proiectele bugetare pe care le depune la Guvern,iar după însușirea acestora de către Guvern, acesta le supune spre adoptare Parlamentului.
Toate acestea demonstrează cu prisosință că acțiunea a fost greșit îndreptată împotriva Ministerului Finanțelor.
Cu privire la fondul cauzei instanța a retinut pentru reclamanții-judecători următoarele considerente:
Reclamanții, în prezent judecători la Tribunalul Dolj, au solicitat plata sporului de confidențialitate.
În susținerea cererilor s- invocat ca și argument si discriminarea față de alte categorii de personal din sectorul bugetar beneficiare ale sporului de confidențialitate însă, aceste argumente nu mai pot fi analizate în condițiile în care Curtea Constituțională prin decizia nr. 818/2008 a constatat că prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) si art. 27 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând ca sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciara sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
Un alt argument invocat în cererea dedusă judecății a fost fundamentat si pe dispozițiile art. 99 alin. 1 lit Legea nr. 303/2004 art. 16 din Codul deontologic al magistraților.
In interpretarea si aplicarea unitară a dispozițiilor art. 99 alin.1 lit. d din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor,raportat la art. 16 din Codul deontologic al magistraților, Înalta Curte de Casație si Justiție, examinând recursul în interesul legii cu care a fost sesizată a pronunțat decizia nr. 46 /15.12.2008 statuând că " judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum si personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15% calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar". Potrivit art.329 pr.civ. decizia este obligatorie pentru instanțe.
Astfel, având în vedere atribuțiile prevăzute în statut, codul deontologic și regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești pentru judecătorii ce funcționează în instanțele românești, rezultă în mod clar și indubitabil ca acestei categorii profesionale îi sunt aplicabile interdicțiile vizând respectarea confidențialității lucrărilor, fără a i se acorda, în contrapondere, sporul de confidențialitate raportat la gestionarea informațiilor prelucrate în cadrul funcției exercitate, fiind privați astfel de un bun în înțelesul art. 1 din Protocolul adițional nr.12, CEDO.
Cu privire la asistenții judiciari, reclamanți și intevenienți, au reținut că potrivit art.329 alin.3 pr.civ. deciziile pronunțate în recurs în interesul legii sunt obligatorii și cum Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat căror categorii profesionale li se acordă sporul de confidențialitate, iar asistenții judiciari nu sunt menționați și nici nu pot fi asimilați categoriilor pentru care s-a pronunțat decizia.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamantii, A, intervenienții, și pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, criticând-o pentru netemeinicie si nelegalitate.
Recurenții reclamanți și intervenienți arată că au obligația unui angajament de confidențialitate pe care și-l asumă prin semnarea formularelor speciale emise de angajator, în baza căruia primesc o autorizație de acces la informații confidențiale, iar în temeiul Legii nr.92/1992 și Legii nr.304/2004, republicată asistenții judiciari sunt asimilați magistraților cu vechime în magistratură și mod de salarizare.
Asistenții judiciari trebuie să îndeplinească obligațiile profesionale prevăzute pentru magistrați, să respecte incompatibilitățile și interdicțiie prevăzute pentru magistrați, să depună jurămîntul acestora, să poarte ținută vestimentară în modelul prevăzut pentru judecători și să respecte obligațiile profesionale prevăzute de Codul deontologic al magistraților și li se aplică aceleași dispoziții privind răspunderea disciplinară.
Ei se supun numai legii, prerogativă judiciară recunoscută numai judecătorilor, se bucură de stabilitate ca și magistrații, deliberează ca și judecătorii cu vot consultativ, la fel ca și magistrații asistenți, cu dreptul la opinie separată, drept recunoscut numai judecătorilor, au un domeniu specializat de activitate, la fel ca și magistrații militari sau judecătorii de la instanțe specializate și nup ot face parte din partide politice.
Reclamanții în calitate de asistenți judiciari, sunt asimilați judecătorilor și din punct de vedere al salarizării potrivit nr.OUG177/2002, nr.OUG27/2006 și Legea nr.45/2007, fiindu-le impuse aceleași condiții stricte și severe, definitorii și specifice ca și magistraților.
Asistenții judiciari participă la înfăptuirea actului de justiție, beneficiind și de celelalte drepturi acordate magistraților în privința transportului, asistenței medicale gratuite și concediului de odihnă, iar perioada în care exercită activitatea constituie vechime în muncă și în magistratură.
Având în vedere principiul nondiscriminării prevăzut de Codul muncii, persoanelor care au aceleași obligații și interdicții profesionale, se apreciază că asistenții judiciari nu pot fi tratați diferit.
Obligația de confidențialitate a magistraților și asistenților judiciari rezultă din împrejurarea că, prin natura activității desfășurate, aceștia au acces la informații confidențiale fiind obligați să păstreze secretul profesional, să nu dezvăluie sau să folosească informațiile obținute în calitatea de magistrat, să păstreze lucrările cu caracter confidențial în incinta instanței, să nu permită consultarea lor.
Neacordarea sporului solicitat creează o evidentă stare de discriminare și invocă în acest sens practica judiciară a altor instanțe, inclusiv a Tribunalului Dolj.
În drept, invocă art.304 pct.9 și art.304/1 proc.civ.
Prin întâmpinare, Ministerul Justiției și Libertăților a solicitat respingerea recursului intervenienților, arătând că acțiunea acestora prin care se tinde la modificarea actelor normative este inadmisibilă, iar decizia nr.46/15.12.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, după pronunțarea Curții Constituționale prin decizia nr.838/27.05.2009, nu mai poate constitui temei pentru admiterea acțiunii.
Prin recurs același pârât invocă prevederile art.304 pct.4 proc.civ. hotărârea fiind dată prin depășirea atribuțiilor puterii judecătorești, întrucât prin acțiune se tinde la modificarea unor acte normative și potrivit deciziei Curții Constituționale menționate, Înalta Curte de Casație și Justiție nu poate să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de constituționalitate al acestora.
Hotărârea este lipsită de temei legal potrivit art.304 pct.9 proc.civ. dreptul la sporul de confidențialitate, nefiind recunoscut de lege întrucât nu este reglementat prin nici un act normativ în vigoare, iar confidențialitatea apare ca o atribuție de serviciu normală și compensarea salariatului nefiind o condiție de validitate a acestei obligații.
Solicită admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond respingerea acțiunii.
Recursul reclamanților și intervenienților se admite pentru considerentele care se vor expune.
Din examinarea sentinței, prin prisma criticilor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului și potrivit art.304/1 proc.civ. Curtea constată că este afectată de motivul de modificare prevăzut de art.304 pct.9 proc.civ.
Astfel, instanța a reținut că potrivit art.329 alin.3 pr.civ. deciziile pronunțate în recurs în interesul legii sunt obligatorii și cum Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat prin decizia nr.46/15.12.2008, căror categorii profesionale li se acordă sporul de confidențialitate, și a avut în vedere că asistenții judiciari nu sunt menționați și nici nu pot fi asimilați categoriilor pentru care s-a pronunțat decizia.
Cu toate acestea, în temeiul Legii nr.92/1992, cu modificările și completările ulterioare, cât și al Legii nr.304/2004, republicată, asistenții judiciari sunt asimilați magistraților ca vechime în magistratură și mod de salarizare.
Este fără putință de tăgadă faptul că recurenții, ca asistenți judiciari, fac parte din categoria personalului judiciar.
De asemenea, se apreciază că recurenții îndeplinesc funcție similară celei de magistrat deoarece trebuie să îndeplinească obligațiile profesionale prevăzute pentru magistrați; să dispună de pregătirea profesională, vechimea, profilul moral și aptitudinile stabilite pentru judecători; să respecte incompatibilitățile și interdicțiile prevăzute pentru magistrați; să depună jurământul acestora să poarte ținuta vestimentară în modelul prevăzut pentru judecători și să respecte obligațiile profesionale prevăzute de Codul deontologic al magistraților, aplicându-li-se aceleași dispoziții legale privind răspunderea lor disciplinară.
Mai mult, se reține că, asistenți judiciari se supun numai legii, prerogativă judiciară recunoscută numai judecătorilor, se bucură de stabilitate ca și magistrații stagiari și magistrații - asistenți; deliberează ca și judecătorii, cu vot consultativ, la fel ca magistrații - asistenți, cu drept la opinie separată, drept recunoscut numai judecătorilor, au un domeniu specializat de activitate, la fel ca și magistrații militari sau judecătorii de la tribunalele specializate și nu pot face parte din partide politice sau din sindicate (art.110 -113 din Legea nr.304/2004).
Esențial și decisiv este faptul că, recurenții, în calitate de asistent judiciar, au fost asimilați judecătorului și din punct de vedere al salarizării (OUG nr.177/2002, OUG nr.27/2006 și Legea nr.45/2007), fiindu-le impuse aceleași condiții stricte și severe, definitorii și specifice ca și magistraților.
Astfel, se constată că, asistenții judiciari participă la înfăptuirea actului de justiție, intrând în compunerea completelor pentru soluționarea conflictelor de muncă și asigurări sociale și beneficiază, conform legii, de salarizare echivalentă cu cea judecătorilor de la judecătorii, indemnizația de încadrare brută lunară calculându-se pe baza aceleași valori de referință sectorială și aceluiași indice de multiplicare.
Asistenții judiciari beneficiază și de celelalte drepturi acordate magistraților în ceea ce privește transportul, asistența medicală gratuită și concediul de odihnă.
Mai mult decât atât, perioada în care asistenții judiciari exercită această funcție constituie atât vechime în muncă cât și vechime în magistratură.
Ca atare, având în vedere principiul nediscriminării persoanelor care au aceleași obligații și interdicții profesionale, se apreciază că recurenții nu pot fi tratați diferit, având dreptul să le fie recunoscute toate drepturile salariale aferente profesiei.
Magistrații în exercitarea atribuțiilor profesionale ei sunt obligați, potrivit art. 4 alin. 1 din Legea nr. 303/2004,"ca, prin întreaga lor activitatesă respecte Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor", iar potrivit art. 15 din acest Cod"au obligația de a nu dezvălui sau folosi pentru alte scopuri decât cele legate direct de exercitarea profesiei informațiile pe care le-au obținut în această calitate".
Potrivit aceleiași dispoziții,"În cazul în care, potrivit legii, lucrările au un caracter confidențial, judecătorii și procurorii sunt obligați să păstreze materialele respective în incinta instanței sau a parchetului și să nu permită consultarea lor decât în cadrul prevăzut de lege și de regulament".
Tot astfel, potrivit art. l0 din Legea nr. 303/2004 magistraților le este interzis să își exprime în mod public opinia cu privire la procesele aflate în curs de desfășurare, nerespectarea secretului deliberării sau a confidențialității lucrărilor constituind abatere disciplinară potrivit art. 99 lit. d din aceeași lege.
Curtea Constituțională a constat neconstituționale dispozițiile art. 1, art. 2 alin. 3 și art. 27 alin. 1 din OG nr. 137/2000 numai în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
În speță însă, instanța nu a anulat ori a refuzat aplicarea unor acte normative cu putere de lege și nici nu le- înlocuit cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative ci, dimpotrivă, a făcut aplicarea întocmai a acestor dispoziții legale, stabilind că reclamanții fac parte dintre persoanele enumerate la art. 3 din ordonanță.
De menționat, tot în sprijinul acestei concluzii, sunt și dispozițiile art. 27 din același act normativ, care conferă competența instanței de a acorda despăgubiri și a restabili situația anterioară discriminării.
În sensul acestei interpretări sunt și dispozițiile art.2 pct.2 din Convenția nr. 111/ 1958 privind discriminarea în domeniul ocupării forței de muncă și exercitării profesiei ratificată de România prin Decretul Consiliului de Stat încă din 1974 prevede ca diferențierile, excluderile sau preferințele întemeiate pe calificările cerute pentru o anumită ocupație, nu sunt considerate discriminatorii, dar în speță neacordarea sporului de confidențialitate nu are la bază o astfel de justificare obiectivă și rezonabilă, deoarece restul personalului bugetar nu primește sporul de confidențialitate pentru calificările cerute de ocupația acestora, ci doar pentru că sunt debitori ai obligației de confidențialitate, la fel ca și reclamanții.
Ori, având în vedere atribuțiile prevăzute în statut, codul deontologic și regulamentul de ordine interioară al instanțelor și parchetelor ce funcționează în cadrul autorității judecătorești din România rezultă în mod clar și indubitabil ca acestei categorii profesionale îi sunt aplicabile obligațiile vizând respectarea confidențialității lucrărilor, fără a i se acorda, în contrapondere,sporul de confidențialitate raportat la gestionarea informațiilor prelucrate în cadrul funcției exercitate dând astfel conținut discriminarea existentă între diferitele categorii socio-profesionale ce uzitează date cu caracter confidențial sau " secrete profesionale".
Chiar dacă dreptul în litigiu nu este reglementat prin OUG nr. 27/ 2006, aceasta nu înseamnă că recurenții reclamanți nu pot reclama o situație discriminatorie dintre cele enumerate mai sus, în raport cu alte categorii socio-profesionale, atâta timp cât au situații comparabile, respectiv, au, în egală măsură, obligația de confidențialitate.
Așa cum a arătat și instanța de fond, obligația de confidențialitate personalului din justiție rezultă din împrejurarea că, prin natura activității desfășurate, aceștia au acces la informații confidențiale, fiind obligați să păstreze secretul profesional, să nu dezvăluie sau să folosească informațiile obținute în calitatea pe care o au, să păstreze lucrările cu caracter confidențial în incinta instanței, să nu permită consultarea lor.
Neacordarea sporului de confidențialitate recurenților reclamanți și intervenienți ori, eventual, acordarea unui spor mai mic de 15% creează o stare evidentă de discriminare, atâta timp cât și aceștia se află în aceeași situație juridică și faptică care fundamentează și generează acest spor salarial pentru celelalte categorii socio-profesionale ținute de respectarea obligației de confidențialitate, menționate de către recurent prin motivele de recurs (personal militar și funcționari publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională).
Cu atât mai mult principiul nediscriminării,ca principiul general al dreptului comunitar,este obligatoriu nu numai pentru statul membru și,în anumite circumstanțe, persoanele fizice sau juridice, ci și pentru instituțiile comunitare,care nu pot adopta în politicile sau legislația lor,criterii ce ar încălca acest principiu.
Aceasta a fost și rațiunea pentru care a fost recunoscut acest drept prin Legea-cadru nr.330/5 noiembrie 2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, reglementări specifice personalului din sistemul justiției,art.4,care reglementează sporul de confidențialitate pentru acest personal, fără a se exclude categoria asistenților judiciari.
. Ca atare, în temeiul dispoz. art.312 alin.1 teza II pr.civilă, Curtea va admite recursul reclamanților recurenți și intervenienți recurenți și va modifica sentința în sensul admiterii acțiunii reclamanților și intervenienților și va obliga pârâții să plătească acestora sporul de confidențialitate de 15%, începând cu iulie 2004 și până la 12 noiembrie 2009, actualizat la data plății efective, proporțional cu timpul efectiv lucrat.
Va obliga pârâtul Tribunalul Dolj să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale recurenților.
Va respinge acțiunea fașă de Ministerul Finanțelor Publice și Consiliul Național de Combatere a Discriminării și va menține restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de reclamanții, A, ,și intervenienții, împotriva sentinței nr. 2541 din 23 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții, G, PRIN MANDATAR, pârâții CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, TRIBUNALUL DOLJ, CURTEA DE APEL CRAIOVA, MINISTERUL D E FINANȚE LA DGFP
Modifică sentința în sensul că admite acțiunea și față de reclamanții recurenți și intervenienții recurenți.
Obligă pârâții să plătească reclamanților și intervenienților sporul de confidențialitate de 15%, începând cu iulie 2004 și până la 12 noiembrie 2009, actualizat la data plății efective, proporțional cu timpul efectiv lucrat.
Obligă pârâtul Tribunalul Dolj să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă.
Respinge acțiunea față de pârâții MINISTERUL D E FINANȚE PUBLICE și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Red. Jud. Grefier,
3 ex./21.01.2010. -a -
Jud. fond..
.
Președinte:Marian LunguJudecători:Marian Lungu, Doina Vișan, Ioana Bodri
