Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 46/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 46
Ședința publică de la 11 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marian Lungu
JUDECĂTOR 2: Doina Vișan
JUDECĂTOR 3: Ioana Bodri
Grefier -a -
**************************
Pe rol, judecarea recursurilor formulate de reclamanții G, pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, TRIBUNALUL GORJ, împotriva sentinței nr. 2833 din 15 iunie 2009, pronunțată de TRIBUNALUL GORJ - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții, G, G, G, G, G, și pârâta CURTEA DE APEL CRAIOVA, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat cererea formulată de recurentul pârât MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, prin care solicită judecarea cauzei în lipsă conform dispozițiilor art. 242 Cod procedură civilă, după care;
Instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a trecut la deliberare.
CURTEA
Asupra recursurilor de față;
TRIBUNALUL GORJ prin sentinței nr. 2833 din 15 iunie 2009, admis în parte acțiunea formulată de petenții, cu domiciliul procesual ales în Tg.J,-, judetul G, împotriva intimaților TRIBUNALUL GORJ, cu sediul în Tg.J,-, judetul G, Curtea de APEL CRAIOVA, cu sediul în C,-, județul D și Ministerul Justiției și Libertăților, cu sediul în B,-, sector 5.
A admis cererea de intervenție în interes propriu formulată de cu domiciliul ales la sediul Judecătoriei Tg-C, Tg-C, județul
A obligat intimații la plata către petenții, și intervenientul a drepturilor bănești reprezentând sporul de stres și solicitare neuropsihică în procent de 50% calculat la indemnizația de încadrare lunară, astfel: pentru perioada 01.03.2009-15.06.2009, pentru perioada 07.06.2008-15.06.2009, pentru perioada 01.03.2009-15.06.2009, pentru perioada 01.03.2009-15.06.2009, pentru perioada 01.03.2009-15.06.2009 și pentru perioada 01.08.2006-15.06.2009, precum și pentru viitor, sume ce vor fi actualizate la data plății.
A respins acțiunea formulată de petenții, G, G, G, și.
A luat act de cererile de renunțare la judecarea acțiunii formulate de, G, G, G, și
A respis cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată.
Pentru a se pronunța astfel tribunalul a constat și reținut următoarele:
Petenții, și intervenientul îndeplinesc funcțiile de grefier, respectiv șoferi, în cadrul Tribunalului Gorj, fiind salarizați în baza Legii nr.50/1996, astfel cum a fost completată și modificată ulterior prin nr.OG83/2000,
Potrivit art.47 din Legea nr.50/1996,Pentru risc și solicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar."
Legea este actul juridic al Parlamentului elaborat în conformitate cu legea supremă - Constituția - potrivit unei proceduri prestabilite și care reglementează relațiile sociale cele mai generale și mai importante, este actul normativ cu forță juridică superioară tuturor celorlalte acte normative.
Noțiunea de supremație juridică a legii constă în faptul că norma stabilită de ea trebuie să corespundă celor cuprinse în Constituția României, și toate celelalte acte juridice emise de organele statului nu pot să o abroge, să o modifice sau să deroge de la ea, fiindu-i subordonate din punct de vedere al eficacității juridice.
Legea nr.50/1996 are caracter de lege organică conform dispozițiilor art.73 pct.1 lit.e din Constituția României.
Art.47 din Legea nr.50/1996 a fost abrogat prin art.I pct.42 din nr.OG83/2000, însă acest din urmă act normativ - ordonanța guvernului - este un act normativ de nivel inferior Legii nr.50/1996, fiind într-o vădită contradicție cu dispozițiile Constituției și ale Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative (art.54 pct.2).
Abrogarea art.47 din Legea nr.50/1996 prin art.I pct.42 din nr.OG83/2000 încalcă, alături de normele constituționale referitoare la delegarea legislativă și dispozițiile legale privind tehnica legislativă pentru elaborarea actelor normative, și dispozițiile Legii nr.125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.
Potrivit art.108 alin.3 din Constituție,Ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și în condițiile stabilite de aceasta.", iar, prin art.1 pct.Q1 din Legea nr.125/2000, Guvernul a fost abilitat să emită ordonanțe doar cu privire la,Modificarea și completarea Legii nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din cadrul autorității judecătorești, republicată."
Cu toate acestea, prin nr.OG83/2000 s-a procedat și la abrogarea unor dispoziții ale Legii nr.50/1996,deși, așa cum rezultă din dispozițiile art.56-62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, modificare, completarea și abrogarea constituie evenimente legislative distincte.
Așadar, deși prin Legea de abilitare nu a fost prevăzută decât posibilitatea modificării și completării legii, prin ordonanța emisă în temeiul legii a avut loc și abrogarea unor dispoziții ale acesteia.
În același context, se reține că acolo unde legislativul a intenționat să acorde executivului abilitarea pentru abrogarea unor texte de lege, a prevăzut expres aceasta în cuprinsul legii de abilitare, ca de exemplu, art.1 pct.Q3 din Legea nr.125/2000 prin care Guvernul a fost abilitat să emită ordonanță pentru abrogarea art.2 alin.3 pct.B lit.d din Decretul nr.247/1997.
Întrucât abrogarea art.47 din Legea nr.50/1996 prin art.I pct.42 din nr.OG83/2000 este nelegală și, mai mult, subzistă rațiunile acordării sporului de risc și solicitare neuropsihică, tribunalul apreciază că pretențiile petenților și intervenientului în interes propriu sunt întemeiate.
Potrivit art.1 din Protocolul adițional nr.1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale,Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional."
Sporul de 50% de risc și solicitare neuropsihică solicitat de reclamanți, fiind un drept de creanță, este un bun în sensul art.1 din Protocolul adițional nr.1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.
Prin abrogarea art.47 din Legea nr.50/1996 petenții au fost lipsiți de proprietatea acestui bun, or, lipsirea de proprietate se putea face doar pentru o cauză de utilitate publică, iar din cuprinsul nr.OG83/2000 nu se poate desprinde care a fost utilitatea publică a lipsirii magistraților și personalului auxiliar de specialitate de proprietatea lor asupra sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, cu atât mai mult cu cât în perioada respectivă drepturile salariale ale acestora au fost majorate, astfel încât abrogarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică apare ca fiind lipsită de utilitate publică.
Potrivit art.20 alin.2 din Constituția României, dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile omului la care România este parte și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazurilor în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.
Astfel, tribunalul a reține că art. I pct.42 din nr.OG83/2000, prin care a fost abrogat art.47 din Legea nr.50/1996, încalcă norme constituționale și prevederi legale interne și este în conflict cu art.1 din Protocolul adițional nr.1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, urmând să dea preponderență acestui din urmă text legal.
Despăgubirile cuvenite petenților și intervenientului trebuie sa cuprindă atât sporurile neacordate, cât și indicele de inflație de la data scadenței fiecărei sume, corespunzător art.161 din Codul muncii, respectiv prejudiciul efectiv si beneficiul nerealizat.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții G, pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și TRIBUNALUL GORJ, criticând-o pentru netemeinicie si nelegalitate.
În recursul promovat de reclamanți se arată următoarele:
Sunt angajați ai Tribunalului Gorj, ca personal contractual, nefiind salariați conform legii 50/1996.
Aceasta a fost de altfel și reținerea instanței de fond.
Nu s-au avut însă în vedere condițiile specifice activității lor, în sensul că fac parte din categoria personalului auxiliar de specialitate cu consecința îndepărtării la acordarea sporului solicitat.
Pe de altă parte, s-a făcut o interpretare restrictivă și eronată a dispoz. Legii 50/1996, precum și a posturilor pe care sunt încadrați concluzionându-se greșit că sunt personal contractual, nefiind salarizați conf. Legii 50/1996 rap. la Decizia 21/10.03.2009 a ÎCCJ.
Solicită admiterea recursului, modificarea sentinței și pe fond admiterea acțiunii, cu cheltuieli de judecată.
În recursul promovat de Ministerul Justiției și Libertăților se arată:
Art. 47 din legea 50/1996 prevedea sporul de 50% din salariul de bază brut, lunar pentru risc și suprasolicitare în neuropsihică pentru magistrați și personalul auxiliar de specialitate.
Acest text d evlege a fost abrogat prin art.42 din OG 83/2000, pentru modificarea și completarea Legii 50/1996.
Astfel fiind, apreciază că se impune admiterea recursului declarat în cauză.
Recursul declarat de reclamanți este nefondat în raport de cele ce vor fi expuse:
Reclamanții au solicitat instanței obligarea pârâților la plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50%, sume actualizate cu indicele de inflație, calculat până la plata efectivă a sumelor pentru perioada 01,03.2009 și în continuare.
Prin Decizia nr. 21/10.03.2008 ÎCCJ a admis recursul în interesul legii și a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară și după intrarea în vigoare a OG 83/2000.
În raport de faptul că din februarie 2007 intrat în vigoare noua lege de salarizare a personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești, OG 8/24.01.2007, pretențiile reclamanților după 01.02.2007, corect s-a apreciat de Tribunal că sunt nefondate.
Prin. 30 din OG 8/2007 se prevede că la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe se abrogă Legea 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești.
Astfel fiind, sporul de 50% nu mai subzistă din februarie 2007, dispoz. legii 50/2006 privind salarizarea personalului auxiliar fiind abrogate integral.
În raport de cele expuse, urmează ca în baza art.312 al.1 C:pr.civilă să se respingă recursul declarat de reclamanți.
Cu privire la recursul declarat de Ministerul Justiției și Libertăților, se vor reține următoarele:
Prin art. 30 din OG 8/2007 se prevede că la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe se abrogă Legea 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești.
Astfel fiind, sporul de 50% nu mai subzistă începând cu februarie 2007, dispoz. Legii 50/1996 privind salarizarea personalului auxiliar fiind abrogate integral.
Tribunalul în mod greșit a dispus obligarea pârâților la plata sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, pentru personalul auxiliar de specialitate, interpretând eronat dispoz. ÎCCJ și ignorând faptul că nu există nici un temei legal pentru acordarea acestor drepturi începând cu 01.02.2007 când a intrat în vigoare Legea specială de salarizare pentru această categorie profesională.
Față de cele expuse, în baza art.304 pct.9 pr.civilă rap. la art.312 al.1 pr.civilă se va admite recursul declarat de pârâtul TRIBUNALUL GORJ, modificându-se sentința în sensul respingerii acțiunii față de reclamanta.
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul reclamanților G si si al pârâtului MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, împotriva sentinței nr. 2833 din 15 iunie 2009, pronunțată de TRIBUNALUL GORJ - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții, G, G, G, G, G, și pârâta CURTEA DE APEL CRAIOVA.
Admite recursul pârâtului TRIBUNALUL GORJ, împotriva sentinței nr. 2833 din 15 iunie 2009, pronunțată de TRIBUNALUL GORJ - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-.
Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea față de reclamanta.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Ianuarie 2010
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, -a - |
Red. Jud.-
Tehn./Ex.3/19.01.2010
/ și
Președinte:Marian LunguJudecători:Marian Lungu, Doina Vișan, Ioana Bodri
