Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 4566/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-(2756/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ Șl PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE
MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.4566/
Ședința publică din data de 18 iunie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Petrică Arbănaș
JUDECĂTOR 2: Elena Luissa Udrea
JUDECĂTOR 3: Liviu
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererilor de recurs formulate de recurenții pârâți Ministerul Justiției și Libertăților, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice în nume propriu și ca reprezentant al Direcției Generale a Finanțelor Publice I, împotriva sentinței civile nr.185 F din 10 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Ialomița Secția Civilă, în dosarul nr-(511/2009), în contradictoriu cu intimații reclamanți, ia, C, lacob G, ica, Caria - a, -, și intimatul pârât Tribunalul Ialomița, având ca obiect - drepturi bănești, spor de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din data de 11.06.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunțării soluției la data de 18.06.2009, când a decis următoarele:
CURTEA,
Constată că prin sentința civilă nr.185F pronunțată în dosarul nr- de către Tribunalul Ialomița - Secția civilă - s-a dispus admiterea în partea a acțiunii formulată de reclamanți; obligarea pârâtului Tribunalul Ialomița la plata către aceștia a contravalorii sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50% din salariu de bază brut lunar începând cu data de 01.09.2007 pentru reclamantul, începând cu data de 01.11.2007 pentru ceilalți judecători și începând cu data de 01.03.2008 pentru personalul auxiliar, sume ce se vor actualiza cu indicele de inflație și dobândă legal la data plății efective; a fost respins capătul de cerere cu privire la plata acestor drepturi și în continuare; au fost obligați pârâții să facă mențiunile corespunzătoare în carentele de muncă ale reclamanților; a fost obligat pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare plății drepturilor acordate prin prezenta hotărâre.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că reclamanții au calitatea de judecători, respectiv de personal auxiliar de specialitate în cadrul Judecătoriei Fetești.
Întrucât, potrivit art. 329 alin. (3) teza a III a din proc. civ. "dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatoriu pentru instanțe", instanța trebuie să aibă în vedere caracterul obligatoriu al dezlegării problemei de drept invocată în speță, referitoare la sporul de 50% solicitat de către reclamanți și a apreciat că pretențiile acestora cu privire la acordarea acestui drept sunt întemeiate.
Cu privire la capătul de cerere privind actualizarea sumelor cu indicele de inflație și a dobânzii legale, de la data nașterii drepturilor și până la data plății efective, prima instanță constată că în speță ceea ce face obiectul reparației este prejudiciul real, suferit de către reclamanți ca urmare a neacordării unor drepturi bănești de natură salarială.
În ceea ce privește capătul de cerere privind plata pe viitor a acestor drepturi, Tribunalul a reținut că urmează să-l respingă, întrucât se referă la un drept pe viitor, care nu s-a născut încă, neconstituindu-se ca un drept actual ce poate fi valorificat.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs, pârâții Ministerul Justiție și Libertăților Publice și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice.
În recursul său Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice solicită admiterea recursului și respingerea cererea reclamanților ca fiind formulată față de o persoană lipsită de calitate procesuală pasivă.
În motivarea recursului său se arată că hotărârea instanței de fond nu se referă la faptul că prin întâmpinare depusă la fond s-a invocat lipsa calității procesuale pasive, întrucât Ministerul Finanțelor Publice nu are calitate procesuală pasivă deoarece este ordonator principal de credite pentru instituțiile din subordinea sa, neputând fi obligat la plata pentru salariații altor instituții.
Prin recursul său Ministerul Justiției și Libertăților Publice a solicitat admiterea recursului și modificarea în parte a sentinței civile recurate în sensul respingerii acțiunii reclamanților din categoria personalului conex, (șoferi), precum și a capătului de cerere privind acordarea dobânzii legale.
În motivare recursului se invocă dispozițiile art. 304pct. 9) proc. civ. arătându-se în fapt că prin Legea nr.17/2006 art. 1 pct. alin. (3) s-a stabilit cu privire la personalul conex următoarele; "Sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, funcțiile de agent procedural, aprod și șofer".
Prin urmare susține recurentul că până la data intrării în vigoare a OG nr.8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiție, șoferii nu aveau calitatea de personal conex.
De asemenea susține recurentul că nici decizia nr.21 din 10 martie 2008 privind recursul în interesul legii pronunțată de nu se referă la categoria personalului conex, respectiv a șoferilor, astfel că pretențiile reclamanților și - șoferi sunt neîntemeiate.
O altă critică se referă la acordarea în mod greșit a dobânzii legale deoarece reclamanții nu pot cere decât dobânda datorată din ziua formulării cererii de chemare în judecată dată de la care Ministerul Justiției a fost pus în întârziere cu privire la obligația de executat.
Intimații nu au formulat întâmpinare și nici concluzii scrise.
În recurs nu s-au administrat probe noi.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate, Curtea urmează să admită recursurile și să modifice în parte sentința atacată în sensul în care se va arăta în dispozitiv și pentru următoarele motive ce se vor arăta în continuare.
Astfel, în ceea ce privește recursul formulat de recurentul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice prin care se invocă lipsa calității procesuale pasive, Curtea reține că instanța de fond în mod greșit a admis acțiunea reclamanților și față de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice deoarece nu există raporturi de serviciu între aceștia.
Reclamanții au solicitat prin acțiunea acordarea sporului de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihică la salariul de bază brut lunar, fiind angajații ai Ministerului Justiție, care are și calitatea de ordonator principal de credite, iar potrivit art.282 din Codul muncii, "pot fi părți în conflictele de muncă:
a)salariații, precum și orice altă persoană titulară a unui drept sau a unei obligații în temeiul prezentului cod, al altor legi sau al contractelor colective de muncă;
b) angajatorii - persoane fizice și/sau persoane juridice -, agenții de muncă temporară, utilizatorii, precum și orice altă persoană care beneficiază de o muncă desfășurată în condițiile prezentului cod;
c) sindicatele și patronatele;
d) alte persoane juridice sau fizice care au această vocație în temeiul legilor speciale sau al Codului d e procedură civilă".
Prin urmare față de aceste dispoziții legale recurentul-pârât nefiind angajator al reclamanților nu poate avea calitate procesuală pasivă și nu poate sta în judecată.
Nu are nicio relevanță juridică sub aspectul obiectului acțiunii reclamanților că potrivit Legii nr.500/2002 privind finanțele publice, Ministerul Finanțelor Publice centralizează propunerile celorlalți ordonatorii de credite bugetare la formarea sau rectificarea bugetară care se realizează exclusiv pe baza normelor și procedurilor majorității guvernamentale și parlamentare.
Prin urmarea urmează să se admită recursul și să se modifice sentința atacată în sensul că va fi admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Statul Român prin și va fi respinsă acțiunea ca fiind formulată contra unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Cu privire la recursul formulat de recurentul Ministerul Justiției și Libertăților Publice, Curtea constată că și acesta este întemeiat pentru următoarele motive.
Tribunalul a reținut în mod greșit starea de fapt cu privire la doi dintre reclamanți considerând că aceștia au calitate de personal auxiliar de specialitate.
Curtea reține că reclamanții și - sunt șoferi și fac parte din categoria personalul auxiliar conex, personal ce nu este îndreptățit a primi sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50% din salariul da bază brut lunar deoarece, potrivit deciziei în interesul legii nr.21 din 10 martie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a stabilit că dispozițiile art. 47 din Legea nr.50/1996 nu au fost abrogate nici după intrarea în vigoare a OG nr.83/2000 în ceea ce îi privește pe judecători, procurori și personalul auxiliar de specialitate.
De altfel, până la intrarea în vigoare a OG nr.8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar, șoferii nu aveau calitatea de personal conex, ci de personal contractual, iar acest act normativ nu prevede pentru personalul auxiliar de specialitate beneficiul acordării sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că pretențiile celor doi reclamanți sunt neîntemeiate.
Cu privire la cea de a doua critică privind acordarea dobânzii legale de la o dată anterioară cererii de chemare în judecată, Curtea în temeiul art. 3041proc. civ. extinde examinarea sentinței recurate și cu privire la acordarea inflației concomitent cu acordarea dobânzii legale.
Astfel în mod greșit Tribunalul a acordat actualizarea sumelor acordate cu rata inflației și dobânda legală de la o dată anterioară cererii de chemare în judecată.
În primul rând că actualizarea cu rata inflației este lipsită de temei legal atâta timp cât nicio dispoziție legală nu obligă ca devalorizarea monedei naționale să se facă în cadrul unui litigiu cu luarea în considerare a ratei inflației.
În al doilea rând dispozițiile art. 1088 civ. sunt singurele care prevăd că pentru o sumă oarecare, daunele interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală.
Această dobândă legală pentru a putea fi acordată se cere ca debitorul să fie pus în întârziere cu privire la executare.
Punerea în întârziere are loc prin formele cerute de lege, iar în speța de față acest lucru s-a făcut prin cererea de chemare în judecată.
Prin urmare acordarea dobânzii legale în raport de aceste dispoziții legale trebuia acordată de către prima instanță doar începând cu acea dată (06.11.2009) și nu pe o perioadă de trei ani anterioară chemării în judecată a pârâților.
Având în vedere aceste considerente, Curtea în temeiul art. 312 proc. civ. urmează să admită recursul formulat de recurentul-pârât să modifice în parte sentința atacată în sensul că va respinge ca neîntemeiate pretențiile formulate de reclamanții și - personal conex; de asemenea va respinge ca neîntemeiate pretențiile privind actualizarea cu rata inflația a sumelor solicitate; și va dispune acordarea dobânzii legale la sumele datorate începând cu data de 06.11.2008 și până la achitarea efectivă a debitului; având în vedere modificarea în parte a sentinței, urmează a fi menținute celelalte dispoziții ale acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurentul-pârât STATUL ROMÂN prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței civile nr.185F/10.03.2009 pronunțată de Tribunalul Ialomița -Secția Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, C, G, - A, și intimatul-pârât TRIBUNALUL IALOMIȚA.
Modifică sentința atacată.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice.
Respinge acțiunea față de acest pârât ca fiind formulată contra unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Admite recursul formulat de recurentul-pârât MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR împotriva aceleiași sentințe.
Modifică sentința atacată în sensul că:
Respinge ca neîntemeiate pretențiile formulate de reclamanții și - - personal conex.
Respinge ca neîntemeiate pretențiile privind actualizarea cu rata inflației a sumelor solicitate.
Dispune acordarea dobânzii legale la sumele datorate începând cu data de 06.11.2008 și până la achitarea efectivă a debitului.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
IREVOCABILA.
Pronunțată în ședință publică,azi 18 iunie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
/
13.07.2009/2 ex.
Jud.fond:
Președinte:Petrică ArbănașJudecători:Petrică Arbănaș, Elena Luissa Udrea, Liviu
