Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 557/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 557
Ședința publică din data de 24 martie 2009
PREȘEDINTE: Marilena Panait
JUDECĂTORI: Marilena Panait, Simona Petruța Buzoianu Vera
: - -
Grefier:
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de reclamanții, G, M, G, și toți cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la.av. cu sediul în P,-, județul P, împotriva sentinței civile nr.3065 din 5 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâta SC "" SA, cu sediul în B, Calea, nr.239, sector 1,
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru intimata pârâtă avocat din cadrul Baroului P, lipsind recurenții reclamanți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat având cuvântul depune la dosar întâmpinare și în xerocopie raport de expertiză extrajudiciară efectuată de societatea pârâtă, învederând că nu mai are alte cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului pentru dezbateri.
Curtea analizând actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat având cuvântul solicită respingerea recursului ca nefondat întrucât conform documentației depuse la dosar au dovedit introducerea în salariu a suplimentărilor privind aprovizionarea de toamnă. Din 1.03.1998 aceste suplimentări s-au introdus în salariul de bază și este reflectat în cărțile de muncă.
Așa cum rezultă și din adresele nr. 2328/8.10. 1997 și nr. 2412 din 29.05.1998 majorarea salariului de bază prin introducerea acestui venit s-a operat în mod efectiv. Au făcut dovada că partenerii sociali au înțeles să negocieze și pe de altă parte aceste suplimentări să fie introduse în salariul de bază.
Depune la dosar concluzii scrise din care rezultă modalitatea concretă de introducere în salariu a acestor suplimentări.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova nr-, reclamanții, G, M, G, au solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța în contradictoriu cu pârâta SC SA B să se dispună obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale cuvenite si neacordate potrivit art.176 din CCM la nivelul ramurii energiei electrică, termică, petrol si gaze pe anii 2005, 2006 si 2007, reprezentând aprovizionarea de toamna - iarna în cuantum de un salariu minim brut pe ramură pentru fiecare an în parte, drepturi actualizate conform indicelui de inflație începând cu data scadenței fiecărei sume și până la plata efectivă, precum și ajutorul material anual egal cu c/val unei cote de gaze naturale, sumă ce urmează de asemenea să fie reactualizată la data plății efective.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că în baza raporturilor de muncă stabilite cu pârâta prin contractul individual de muncă beneficiază, în afara drepturilor prevăzute expres în acest contract și de drepturile stabilite, cu caracter minimal și obligatoriu prin contractul colectiv de muncă la nivel superior, respectiv la nivelul ramurii energie electrică, termică, petrol și gaze.
Au mai arătat reclamanții că potrivit art.176 al.1 este stabilită imperativ obligația angajatorului de a acorda în luna octombrie câte o suplimentare a drepturilor salariale sub forma unui adaos în formă fixă, iar potrivit art.187, al.1 se specifică acordarea unui ajutor anual egal cu c/val unei cote de gaze naturale.
Au mai precizat reclamanții că pârâta nu le-a acordat aceste drepturi, fapt ce le-a creat un prejudiciu.
La termenul de judecată din data de 07.11.2008, reclamanții și-au precizat acțiunea sub aspectul cuantumului sumelor ce urmează a fi acordate.
În temeiul art.115 - 118 cod pr. civ. pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii.
În motivarea întâmpinării, pârâta a arătat că din anul 1998 sindicatul nu a mai intrat în negocieri cu patronatul pe tema acordării distincte a venitului anual în luna octombrie pentru "aprovizionare toamnă - iarnă", ceea ce corespunde situației că acest venit a fost introdus din iunie 1997 potrivit CCM efectiv din 1998, în salariul de bază al fiecărui salariat, majorat în acest fel.
A mai arătat pârâta că venitul anual în luna octombrie pentru "aprovizionare toamnă - iarnă" nu se datorează conform art.176, al.1 și 2 din CCM, întrucât a fost introdus în salariul de bază al fiecărui salariat.
În ceea ce privește cota de gaze naturale, reclamanții au arătat că aceasta se datorează în temeiul art.187, al.1 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură.
Pe cale de întâmpinare, pârâta a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune, excepția prematurității, precum și excepția lipsei calității procesual active a reclamanților.
În motivarea excepției prescripției pârâta a arătat că prezenta acțiune se încadrează pe deplin în ipoteza art.283, lit.e din codul muncii, fiind deci aplicabil termenul de prescripție de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune.
Sub aspectul excepției lipsei calității procesual active a reclamanților, pârâta a arătat că aceasta presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cea a titularului dreptului pretins în raportul juridic dedus judecății, în cauză reclamantul fiind un creditor al sumelor solicitate, ori în plan procesual calitatea activă a reclamantului trebuie să corespundă calității acestuia de creditor, creanța pretins trebuind a fi certă, lichidă, exigibilă și să nu fi fost încă acoperită.
A mai precizat pârâta că întrucât nu există negocieri pe această temă, nu există un astfel de drept al salariaților, reclamantul fiind astfel lipsit de calitate procesuală activă.
La termenul de judecată din data de 05.12.2008, tribunalul a pus în discuția părților excepția prescripției dreptului la acțiune, invocată de pârâtă pe cale de întâmpinare.
Prin sentința civilă nr. 3065 din 5 decembrie 2008 Tribunalul Prahovaa respins excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâtă pe cale de întâmpinare, a respinge excepția lipsei calității procesual active a reclamanților, și de asemenea a respins excepția de prematuritate, invocată de pârâtă.
Pe fondul cauzei a respins acțiunea precizată, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele.
Prin prezentul litigiu s-au solicitat suplimentări salariale și nu se pune problema neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia, astfel că în cauză sunt incidente dispozițiile art.283, al.1, lit.c din codul muncii, termenul de prescripție fiind acela de 3 ani, termen care de altfel nu s-a împlinit.
La același termen de judecată, tribunalul a pus în discuția părților excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, invocată de pârâtă pe cale de întâmpinare.
Din înscrisurile depuse la dosar, instanța a constat că reclamanții au calitate procesuală activă să formuleze prezenta cerere de chemare în judecată.
Mai mult decât atât, contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de societate reprezintă legea părților, se aplică este obligatoriu pentru fiecare salariat, astfel că acesta își justifică calitatea procesuală în a formula astfel de acțiuni cum este cea dedusă judecății.
La același termen de judecată, tribunalul a pus în discuția părților excepția de prematuritate, invocată de pârâtă, pe cale de întâmpinare,arătând că pentru a exista prematuritatea ar trebui ca acțiunea reclamanților să nu poată fi introdusă decât după împlinirea unui termen.
Ori, această acțiune nu este ținută de împlinirea niciunui termen, dreptul la acțiune al reclamanților fiind actual.
Pentru aceste motive, instanța de fond a respins și excepția prematurității invocată de pârâtă pe cale de întâmpinare.
Pe fondul cauzei instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanții își desfășoară activitatea în cadrul societății pârâte, iar potrivit dispozițiilor art. 176 alin.1 și 2 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură energie, termică, petrol și gaze pe anul 2006 se prevede că, în cazul unor evenimente anuale, Paste, ziua meseriei, C precum și în luna octombrie, salariații urmează a beneficia de o suplimentare a drepturilor salariale sub forma unui adaos în sumă fixă.
Prin dispozițiile art. 137 din contractul colectiv de muncă pe ramură se prevede ca prin contractul colectiv de munca încheiat la nivel de agent economic unele sporuri sau adaosuri pot fi incluse în salariul de bază.
Art. 176 alin.6 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură instituie o excepție de la negocierea și acordarea în mod distinct a venitului anual în luna octombrie pentru aprovizionarea de toamnă iarnă, acest venit fiind introdus în salariul de baza al fiecărui salariat SA.
Pe de altă parte, tribunalul a reținut că potrivit art.168, al.3 din contractul colectiv de muncă pentru anul 1997 încheiat între SNP SA și salariații reprezentați de, suplimentarea suplimentară pentru aprovizionare toamnă iarnă va fi introdusă în salariul de bază, fapt ce s-a realizat, întrucât, în contractul colectiv de muncă pentru anul 1998 se prevede expres că suplimentarea salarială pentru aprovizionare toamnă iarnă a fost introdusă în salariul de bază, conform telexului 2412/1998.
În acest context începând cu anul 1998 în lipsa unor negocieri în vederea acordării distincte a venitului anual în luna octombrie pentru aprovizionarea de toamna - iarna pretențiile reclamanților sunt nefondate, considerente față de care tribunalul va respinge primul capăt de cerere, ca neîntemeiat.
Sub aspectul celui de al doilea capăt de cerere, instanța a reținut că potrivit art.187 al.1 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură salariații vor primi anual un ajutor material egal cu contravaloarea unei cote de gaze naturale.
Pe de altă parte, potrivit al. 3 al aceluiași articol, cuantumul și condițiile de acordare vor fi stabilite prin contractul colectiv de muncă la nivel inferior.
Ori, în contractul colectiv de muncă pe societate, această suplimentare salarială nu se mai regăsește.
S- apreciat astfel de instanța de fond că în lipsa unor negocieri între sindicate și patronat, pentru stabilirea cuantumului și condițiilor de acordare, acest drept nu s-a născut, fiind doar vorba de un drept eventual.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal au exercitat recurs reclamanții criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Ei au susținut,în esență,că în mod greșit acțiunea le-a fost respinsă, deoarece dreptul la plata suplimentărilor salariale rezultă din dispozițiile art.176 alin.1 și 2 din Contractul Colectiv de Muncă la Nivel de energie electrică, termică, petrol și gaze, care nu a fost corect interpretat de instanța fondului. De asemenea ajutorul anual egal cu contravaloarea unei cote de gaze naturale e prevăzut de art.187 alin.1 din Contractul Colectiv de Muncă pe ramură.
Pentru aceste motive, recurenții au solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței recurate și admiterea acțiunii precizată.
Intimata pârâtă a formulat întâmpinare susținând că suplimentările în discuție au fost incluse în salariu.
Examinând soluția prin prisma actelor și lucrărilor de la dosar, a criticilor formulate de recurenți, precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză, dar și sub toate aspectele conform art.3041cod.pr.civ.Curtea constată nu că este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, pentru considerentele care succed:
Reclamanții au fost salariați ai societății pârâte SC SA B, Sucursala - astfel cum rezultă din copiile carnetelor lor de muncă anexate acțiunii.
Dreptul salariaților de a beneficia, între altele, în luna octombrie de o suplimentare salarială pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă sub forma unui adaos în sumă fixă având un cuantum minim de un salariu minim pe ramură este stabilit prin dispozițiile art.176 alin.1 și 2 din Contractul Colectiv de Muncă la Nivel de energie electrică, termică, petrol și gaze.
Potrivit art.137 din același contract, unele sporuri sau adaosuri pot fi incluse în salariul de bază iar prin art.176 alin.6 s-a stabilit că adaosurile de mai sus se acordă în condițiile în care prin contractele colective de muncă încheiate la nivel de agent economic, nu s-a convenit introducerea lui în salariul de bază.
Așadar voința părților contractante a fost aceea ca, de regulă, suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă să fie inclusă în salariul de bază, stipulându-se expres despre aceasta în contractul colectiv de muncă
la nivel de unitate, iar prin excepție, plata să se facă separat, în luna octombrie a fiecărui an, dacă venitul respectiv nu a fost inclus în salariul de bază.
În acești termeni, cum reclamanții au susținut că suplimentarea salarială privind aprovizionarea de toamnă nu a fost inclusă în salariile lor, iar pârâta s-a apărat susținând contrariul, iar în recurs a reiterat această susținere prin întâmpinare, Curtea va verifica dacă instanța de fond a stabilit în mod legal și temeinic dreptul reclamanților la plata sumelor revendicate cu acest titlu pentru perioada anilor 2005 sau 2005-2006, după caz, astfel cum s-a solicitat.
Intimata-pârâtă a susținut și dovedit cu înscrisurile depuse la dosar atât la instanța de fond cât și în recurs că suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă a fost inclusă în salariile de bază ale angajaților, inclusiv ale reclamanților, astfel cum se va arăta în continuare:
Prin art.168 din Contractul Colectiv de Muncă la Nivel de Unitate pe anul 1997(denumit în continuare ) încheiat de fosta Regie Autonomă a RA, pe de o parte și salariați, reprezentați de pe de alta s-a prevăzut dreptul la suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă în cuantum minim de un salariu minim pe RA, valoarea concretă a acestui drept urmând a fi introdusă în salariul de bază începând cu data de 1 iunie 1997.
Apoi, pentru anul 1998, art.168 alin.2 prevede expres că suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă a fost efectiv inclusă în salariul de bază - conform telexului nr.2412/1998.
Acest înscris depus atât la instanța fondului emis și semnat de asemenea de SN SA pe de o parte și pe de alta, stabilește ca prima anuală de aprovizionare pentru toamnă să fie inclusă în salariu sub forma unei cote procentuale începând cu data de 1 martie 1998, astfel: salarii brute de bază până la 1.000.000 lei-10%; salarii brute de bază între 1.000.000-2.000.000 lei-7% și salarii peste 2.000.000 lei-5%, salariile brute de bază fiind astfel majorate de la această dată, și constituind baza la care au fost calculate și acordate creșteri salariale rezultate din indexările periodice stabilite prin hotărâri ale Guvernului României (nr.860/1996, nr.466/1997, nr.208/1998).
Și în continuare, în contractele colective de muncă la nivel de unitate aferente anilor 1999-2002 dreptul salarial suplimentar pentru aprovizionarea de toamnă este prevăzut în aceiași termeni de mai sus, iar ulterior anului 2002, deși reglementarea nu mai este stipulată, nu s-a susținut și nici nu s-a probat că nu ar mai fi fost plătit, fiindcă salariile angajaților nu au fost diminuate cu sumele sau cotele procentuale arătate expres în cele două adrese semnate și însușite de părțile contractante, așa cum au fost analizate în cele ce preced.
Curtea mai reține că aceste adrese a căror natură juridică este aceea a unor veritabile acte adiționale la, nu au vizat Sucursala - unde au fost salariați reclamanții, fiindcă în anul 1997, această sucursală nu făcea parte din subunitățile Regiei Autonome a - RA, dar pentru considerentele care urmează a fi expuse, clauzele negociate în conținutul lor le sunt opozabile în sensul includerii efective a suplimentării salariale pentru aprovizionarea de toamnă în salariul de bază.
Prin OUG nr.49/15 septembrie 1997, aprobată prin Legea 70/1998, s-a înființat Societatea Națională a SA B, societate pe acțiuni, prin reorganizarea fostei Regii Autonome a -care a fost desființată- astfel că pentru anul 1998, a fost încheiat și semnat de SNP SA și .
Prin același act normativ - Anexa 2, Sucursala a fuzionat prin absorbție cu Societatea Națională a SA B, noul proprietar preluând prin transfer în interesul serviciului atât personalul fostei Regii Autonome cât și personalul din societățile nominalizate în Anexa 2 ordonanței, adică și salariații Sucursalei, cu toate drepturile și obligațiile de la data transferului, decurgând din: contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, contractul individual de muncă și orice alte dispoziții privind condițiile de muncă și salarizare, conform art.13 din OUG.nr.49/1997.
Sindicatul liber al salariaților Sucursalei aparținea, înaintea fuziunii, de Federația Sindicală din - " " iar la data de 28 februarie 1998 s-a afiliat la, urmare absorbției stabilite prin actul normativ sus-citat, astfel că toate contractele colective de muncă încheiate și semnate în numele salariaților de această federație sindicală le sunt opozabile, inclusiv actele prin care s-a negociat și aplicat efectiv modalitatea de acordare a suplimentării pentru aprovizionarea de toamnă, aflată în disputa juridică a părților în cauza de față.
În plus, din copiile carnetelor de muncă ale reclamanților rezultă că la data de 1 iunie 1999 au fost majorate și reașezate salariile acestora conform adresei nr.3552/1999 prin egalizarea grilelor de salarizare și a claselor de salarizare cu cele ale personalului SNP SA, salariații beneficiind de toate drepturile salariale și indexările acordate până la această dată și incluse în salariul de bază începând cu data de 1 martie 1998, în conformitate cu adresa (telex) nr.2412/1998.
În egală măsură, din carnetele de muncă ale reclamanților mai rezultă că atunci când angajatorul a procedat la indexarea periodică a salariilor, iar nu la majorarea ori reașezarea lor ca efect al transferului la noua societate, mențiunea a fost operată ca atare în carnetele de muncă, inclusiv actul normativ care a generat-o, respectiv. nr.684/1993, nr.443/1994, nr.466/1997 sau nr.208/1998, iar împrejurarea de netăgăduit a încasării efective a suplimentării salariale pentru aprovizionarea de toamnă, prin includerea sumei cuvenite cu acest titlu în salariul de bază încă din anul 1998, explică de ce reclamanții nu au înțeles să revendice acest drept timp de aproximativ 10 ani, fără vreo justificare verosimilă.
În concluzie, Curtea constată că recursul este nefondat deoarece în cauză intimata-pârâtă a făcut dovada introducerii acestui drept în salariile brute de bază ale recurenților-reclamanților prin efectul includerii și menținerii lui în salariul brut de bază începând cu anul 1998 și până în prezent, astfel că acțiunea prin care același drept salarial este revendicat din nou pentru anii 2005, 2006 și 2007 fost în mod corect respinsă.
Recursul e nefondat și în privința criticilor referitoare la nelegalitatea și netemeinicia soluționării celui de-al doilea capăt de cerere,prima instanță reținând în mod corect că, potrivit art.187.alin.1 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură,salariații vor primi anual un ajutor material egal cu contravaloarea unei cote de gaze naturale,iar conform alin.3 al aceluiași articol,cuantumul și condițiile de acordare vor fi stabilite prin contractul colectiv de muncă la nivel inferior.
În condițiile în care în contractul colectiv de muncă pe societate această suplimentare salarială nu se mai regăsește,în mod just tribunalul a reținut că în,lipsa unor negocieri între sindicate și patronat pentru stabilirea cuantumului și condițiilor de acordare,acest drept nu s-a născut,fiind vorba de un drept eventual.
Pe cale de consecință,în temeiul art.312 alin.1 Cod procedură civilă,Curtea va respinge recursul ca nefondat,menținând în totalitate ca legală și temeinică sentința primei instanțe.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de reclamanții, G, M, G, și toți cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet avocat cu sediul în P,-, județul P, împotriva sentinței civile nr.3065 din 5 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâta SC "" SA, cu sediul în B, Calea, nr.239, sector 1.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24 martie 2009.
Președinte JUDECĂTORI: Marilena Panait, Simona Petruța Buzoianu Vera
- - - - - - -
Grefier
Operator de date cu caracter personal
Număr de notificare 3120
Red. MP/MD
2 ex/ 23.04.2009
Dosar fond - al Trib.P
R
Președinte:Marilena PanaitJudecători:Marilena Panait, Simona Petruța Buzoianu Vera
