Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 573/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 573
Ședința publică din data de 25 martie 2009
PREȘEDINTE: Ana Roxana Tudose
JUDECĂTORI: Ana Roxana Tudose, Maria Stoicescu, Adriana
JUDECĂTOR 2: Maria Stoicescu a -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de reclamanții-, -, G, și,toțiprin reprezentant legal cabinet avocatură, cu domiciliul ales în P, str.-. -., nr.148,.4. parter,.2, județ P și pârâtaSC SA, cu sediul în B, Calea, nr.239, sector 1, împotriva sentinței civile nr.2863 din 11 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții-reclamanți, reprezentanți de avocat din Baroul Prahova și recurenta-pârâtă reprezentată de avocat, în substituire avocat din același Barou.
Procedura legal îndeplinită.
Recursuri scutite de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
Avocat, pentru recurenta-pârâtă, având cuvântul, invocă excepția autorității de lucru judecat față de recurenții-reclamanți:, G, și, cărora, prin decizia nr. 1213/20.06.2008, irevocabilă, a Curții de APEL PLOIEȘTI, li s-a acordat suma de 6631 lei, reprezentând prime de Paști și C pentru perioada 2005-2007. Depune la dosar, în sensul celor susținute, copia cererii de chemare în judecată, sentința civilă nr. 1007/2008 a Tribunalului Prahova și decizia nr. 1213/2008, irevocabilă, Curții de APEL PLOIEȘTI. Învederează că nu a invocat această excepție la fond, întrucât sunt foarte multe dosare pe rolul instanțelor judecătorești.
Curtea pune în discuția părților excepția autorității de lucru judecat față de recurenții-reclamanți:, G, și, invocată de apărătorul recurentei-pârâte.
Avocat, pentru recurenta-pârâtă, având cuvântul, solicită admiterea excepției autorității de lucru judecat și respingerea acțiunii față de recurenții-reclamanți, G, și. Solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței recurate, în sensul respingerii acțiunii ca fiind prescrisă, conform motivelor de recurs. Solicită respingerea recursului declarat de reclamanți ca fiind nefondat.
Avocat, pentru recurenții-reclamanți, având cuvântul, solicită respingerea excepției autorității de lucru judecat față de recurenții-reclamanți:, G, și, invocată de apărătorul recurentei-pârâte,ca nedovedită, întrucât prin actele depuse la dosarul cauzei nu se face dovada identității acestora, nefiind indicate domiciliul și nici seriile și numele cărților de identitate. Arată că hotărârile depuse trebuiau legalizate, un simplu xerox neavând nicio valoare.Solicită respingerea recursului formulat de recurenta -pârâtă ca nefondat. Solicită admiterea recursului declarat de reclamanți, în sensul acordării cheltuielilor de judecată, de la fond, integral.
CURTEA:
Prinacțiuneaînregistrată la nr- la Tribunalul Prahova, reclamanții, G, și au chemat în judecată pârâta SC SA B și au solicitat să fie obligată la plata drepturilor salariale cuvenite și neacordate, cu ocazia Sărbătorilor de C 2007 și Paște 2008, actualizate cu indicele de inflație de la data scadenței până la data plății efective.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că, pe lângă salariul de bază, urma să beneficieze și de drepturile acordate în baza contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de societate, constând în suplimentări salariale cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C, drepturi ce nu au fost acordate în perioada sus-menționată.
Pârâta SC SA Baf ormulatîntâmpinareprin care a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune deoarece, potrivit disp. art. 283 alin. lit. e Codul muncii, cererile în vederea soluționării unui conflict de munca pot fi formulate în termen de 6 luni de la nașterea dreptului la acțiune în cazul neexecutării contractului colectiv de munca ori ale unor clauze ale acestora, iar pe fondul cauzei respingerea acțiunii ca neîntemeiată, susținând că drepturile salariale s-au introdus în salariul de baza al fiecărui salariat, începând cu anul 2003, ulterior la data de 31.08.2007, fiind emisă o notă privind precizarea situației primelor de Paște și C prevăzute de art. 168 din Contractul Colectiv de Muncă al SC SA.
În dovedirea susținerilor din întâmpinare, pârâta depus Contractul colectiv de munca, sentința civila nr. 684/14.07.2005 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr.4764/2005 și sentințele civile nr.637/2007, 1084/2007.
Prinsentința civilă nr.2863 din 11 noiembrie 2008, Tribunalul Prahovaa respins excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtă, a admis în parte acțiunea formulata de reclamanții, G, și în contradictoriu cu pârâta SC SA și, în consecință, a obligat pârâta să achite fiecărui reclamant prima de C 2007, conform art. 168 din CCM la nivel de societate, actualizată în raport cu indicele de inflației de la data scadenței până la plata efectivă. Instanța de fond a respins căpătul de cerere privind acordarea primei de Paști 2008, ca neîntemeiat, și a obligat pârâta să plătească fiecărui reclamant 100 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond reținut, cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune, că, așa cum rezultă din rezoluția de primire cererea a fost înregistrată la data de 30.09.2008, în cadrul termenului de prescripție de 3 ani prevăzut de disp.art. 283 alin.1 lit.c din Codul muncii, obiectul acțiunii constituindu-l plata drepturilor salariale, sens în care, în baza art. 137.pr.civ. a respins excepția prescripției dreptului la acțiune.
Pe fondul cauzei, tribunalul a constatat că acțiunea este întemeiată, reținând că reclamanții sunt salariați la societatea pârâtă SC SA B, contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pentru anul 2004, prevăzând în cuprinsul art. 168, că angajații SNP SA, cu prilejul sărbătorilor de Paște și C, urmează a beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP SA. Prin alin. 2 al aceluiași articol, se prevede că pentru anul 2003 suplimentările de la alin. au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.
Instanța de fond a reținut că prin contractele colective muncă pe unitate, negociate și aplicabile la nivelul societății pârâte, s-au menținut pe anii 2004-2005-2006 suplimentările salariale prevăzute la alin. al art. 168 din Contractul colectiv de muncă.
Coroborând dispozițiile art. 168 din Contractul colectiv de muncă pentru anul 2004 cu cele ale art. 168 din Contractul colectiv de muncă pe anii 2005-2007, tribunalul a apreciat că părțile semnatare au înțeles să păstreze pentru salariați beneficiul suplimentărilor salariale prevăzute de art. al aceluiași articol din Contractul Colectiv de muncă și în cuprinsul anilor 2004-2005-2006,2007, suplimentările fiind introduse în salariul de bază al fiecărui salariat numai pentru anul 2003.
Instanța de fond a reținut astfel că reclamanții sunt salariații pârâtei, însă, în perioada 2007- 2008, nu au încasat drepturile salariale suplimentare cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C, astfel încât pârâta este obligată să achite aceste drepturi fiecărui reclamant, mai ales că nu există nicio dovadă la dosar că pârâta ar fi achitat efectiv aceste drepturi sau că le-ar fi inclus în salariul de bază.
Prin urmare, instanța de fond, în baza Contractelor colective sus-menționate și a art.161 și urm. Codul muncii, a admis acțiunea în parte și a obligat pârâta să achite fiecărui reclamant Prima de C 2007, conform art. 168 din CCM la nivel de societate, sumă ce va fi actualizată în raport cu indicele inflației de la data scadenței, până la plata efectivă, și a respins capătul de cerere privind acordarea primei pentru Paști 2008, având în vedere că din actele depuse la dosarul cauzei în CCM pe anul 2008 nu se prevede dreptul salariaților la aceste suplimentări salariale.
Împotriva acestei sentințe au declaratrecurspârâta SC SA B și reclamanții -, -, G, și, toți prin reprezentant legal cabinet avocatură .
În motivarea recursului, pârâta a arătat că instanța a omis a se pronunța asupra excepției prescripției dreptului la acțiune, termenul fiind potrivit art. 283 alin. 1 lit e de 6 luni, întrucât reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 168 CCM, or, dacă temeiul este acesta, sunt aplicabile dispozițiile art. 283 arătate.
Pe fond a arătat ca instanța nu a reținut apărarea lor, în sensul că aceste sume de bani au fost incluse în salariul de bază, așa cum s-a procedat în 2003, așa cum rezultă din contractele colective de muncă din 2003-2007.
Din art. 168 alin. 2 al contractelor din 2003 și 2004 rezultă că au fost incluse în salariul de bază, în următoarele contracte din 2005-2007 se menționează că în anul 2003 suplimentările au fost incluse în salariul de bază, rostul menținerii acestui alineat fiind de a arăta modalitatea concretă de acordare a suplimentării salariale.
Trebuie remarcată și pasivitatea reclamantului care, în perioada 2004-2007 tăcut, ce arată că știa că a primit banii.
Punctul lor de vedere este suținut și de Comisia Paritară, împuternicită să soluționeze conflictele din aplicarea contractului colectiv.
De asemenea, s-a mai arătat că, deși instanța observă în mod corect că valoarea este egală cu un salariu de bază mediu pe SNP, obligă la salariul mediu brut pe unitate, existând diferențe între cele două tipuri de salariu, pe de altă parte aceste sporuri au caracterul unor sume, din ele se deduc taxe și impozite datorate statului. De altfel modalitatea aleasă de instanță de soluționare a cauzei prin referirea la drepturi salariale pe perioada 2005-2008, conform art. 168 Codul muncii este total eronată, fiind necesar a se menționa cuantumul fiecărei sume și sărbătorile pentru care se datorează, acest cuantum fiind indicat prin adresa depusă, pe de altă parte pentru anul 2008 nu datorează nici o sumă de bani.
Recurenta a invocat, la primul termen de judecată, excepția autorității de lucru judecat, conform art. 1201 cod civil și art. 166 Cod proced civ. privind reclamanții, G, cărora, prin decizia nr. 1213/20.06.2008, irevocabilă, pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, li s-a acordat sumei de 6631 lei reprezentând prime crăciun-paște 2005-2007
A depus decizia menționată, sentința 1007/28.03.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, acțiunea formulată în acel dosar,
În motivarearecursului, reclamanții au arătat că sentința reține în dispozitiv pentru fiecare reclamant 100 lei cheltuieli judecată, parțial, solicitându-se admiterea și obligarea la cheltuieli în cuantum de 1000 lei pentru fiecare.
Examinând recursurile, prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor art. 304-312 Cod proceură civilă, curtea constată următoarele:
Cu privire la recursul pârâtei:
Prin sentința recurată, Tribunalul Prahovaa obligat pârâta SC SA să achite reclamanților, G, prima de C 2007, conform art. 168 din CCM la nivel de societate, actualizată în raport cu indicele de inflație, de la data scadenței până la plata efectivă.
Prin decizia nr. 1213/20.06.2008 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, s-a admis recursul împotriva sentinței nr.1007/28.03.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, s-a modificat în parte sentința, și a fost obligată pârâta la plata sumei de 6631 leim reprezentând prime crăciun-paste 2005-2007, către reclamanții, G,.
Din cererea de chemare în judecată, cu menționarea numelui, prenumelui, CNP-lui fiecărui reclamant, rezultă că reclamanții din prezenta cauză sunt aceiași cu cei din cauza soluționată prin decizia nr. 1213/20.06.2008, pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, irevocabilă, pârâta este aceeași, iar obiectul cauzei, în ceea ce privește prima de C 2007, este același.
Conform dispozițiilor art. 1201 Cod procedură civilă, ste lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate, iar potrivit dispozițiilor rt. 166 Cod procedură civilă, excepția puterii lucrului judecat se poate ridica, chiar înaintea instanțelor de recurs.
Pentru aceste motive, curtea constată că excepția autorității de lucru judecat invocată de recurentă cu privire la recurenții, G, este întemeiată și o va admite.
În ceea ce privește recursul privind ceilalți reclamanți, curtea constată că este nefondat.
Art. 168 alin.1 din Contractul Colectiv de Muncă din anul 2004, reluat în aceeași formă și în contractele ulterioare, menționează că salariații service SA vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale cu ocazia sărbătorilor de Paști și C, în cuantum de un salariu de bază mediu pe societate. În alin.2 al aceluiași articol, se înscrie că "în anul 2003, suplimentările salariale de la alin.1 al prezentului articol au fost incluse în salariul de bază al fiecărui salariat".
Rezultă că doar la nivelul anului 2003 aceste suplimentări au fost incluse în salariul de bază, urmând pentru anii următori salariații să beneficieze de o suplimentare într-un anumit cuantum, dovadă fiind și mențiunea la viitor că "vor beneficia ".
Potrivit art.287 din Codul muncii, sarcina probei revine în conflictele de muncă angajatorului, care avea obligația de a proba susținerile privind plata drepturilor suplimentare cu destinație de prime de C în în perioada de referință, prin includerea lor în salariile de bază ale angajaților, conflictul părților fiind legat de altfel de plata efectivă a acestora.
Tribunalul a constatat astfel în mod corect că nu numai la nivelul anului 2003, ci și ulterior, în anul 2007, bonusurile de C, nu au fost incluse în salariul de bază al salariaților, iar invocarea Deciziei Comisiei Paritare nu este de natură a înlătura prevederile contractului colectiv de muncă negociat, cu atât mai mult cu cât vizează o reinterpretare a clauzei explicite cuprinsă în art. 168 al.1 și 2 din Contractul Colectiv de Muncă, după încetarea efectelor contractului colectiv de muncă anual.
Referitor la motivul de recurs, potrivit căruia dreptul reclamanților este prescris, întrucât este aplicabil termenul de 6 luni prevăzut de art. 283 lit.e din Codul muncii, Curtea reține că nu este fondat, întrucât este aplicabil termenul de trei ani prevăzut de art. 283 alin.1 lit.c din Codul muncii, obiectul litigiului constă în plata unor drepturi salariale neacordate, prevederile art. 283 alin.1 lit.c fiind speciale în raport de cele reglementate de art. 283 alin.1 lit.e din Codul muncii, care se referă la toate drepturile, respectiv obligațiile prevăzute într-un contract colectiv de muncă.
În ceea ce privește cuantumul sumei acordate, susținerile recurentei sunt nefondate, întrucât instanța de fond a obligat la plata primei de C, numai pentru anul 2007, și conform dispozițiilor art. 168 din Contractul colectiv de muncă, care prevăd un cuantum de un salariu de bază mediu pe societate
Cu privire la recursul reclamanților:
Urmare admiterii recursului pârâtei, admiterii excepției autorității de lucru judecat și respingerii cererii pentru plata primei de 2007, formulată de reclamanții, G, pentru autoritatea de lucru judecat a deciziei nr. 1213/20.06.2008, pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, curtea va respinge ca nefondat, recursul declarat de aceștia.
În ceea ce privește recursul reclamanților și, curtea constată că acesta este întemeiat.
Tribunalul a obligat pârâta la cheltuieli de judecată în cuantum de 100 lei onorariu avocat, pentru fiecare reclamant, deși din dovezile depuse la dosar, fila 26 fond, rezultă că onorariul achitat de fiecare reclamant a fost de 1000 lei fiecare, motive pentru care recursul celor doi reclamanți este fondat și urmează a fi admis, în sensul că va fi obligată pârâta la cheltuieli de judecată în cuantum de 1000 lei pentru fiecare.
Pentru toate aceste considerente, în baza dispozițiilor art. 304-312 Cod procedură civilă, curtea va admite recursul pârâtei, va modifica în parte sentința recurată, în sensul că va admite excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtă și va respinge cererea formulată de reclamanții, G, pentru plata primei de 2007, pentru autoritate de lucru judecat.
Va admite recursul declarat de ceilalți doi reclamanți, și, în sensul că va obliga pârâta la cheltuieli de judecată în cuantum de 1000 lei pentru fiecare.
Urmare admiterii recursului pârâtei, admiterii excepției autorității de lucru judecat și respingerii cererii formulată de reclamanții, G, pentru plata primei de 2007, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de aceștia.
Va menține restul dispozițiilor sentinței, în ceea ce privește obligarea pârâtei să achite reclamanților și prima de C 2007, conform art. 168 din CCM la nivel de societate, actualizată în raport cu indicele de inflației de la data scadenței până la plata efectivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta SC SA B, cu sediul în B, Calea, nr.239, sector 1, împotriva sentinței civile nr.2863 din 11 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova.
Modifică în parte sentința recurată, în sensul că admite excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtă și respinge cererea formulată de reclamanții, G, pentru plata primei de 2007, pentru autoritate de lucru judecat.
Admite recursul declarat de reclamanții și, împotriva sentinței civile nr.2863 din 11 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în sensul că obligă pârâta SC SA B să plătească acestora cheltuieli de judecată în cuantum de 1000 lei pentru fiecare.
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanții, G, și, împotriva sentinței civile nr.2863 din 11 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Ana Roxana Tudose, Maria Stoicescu, Adriana
- - - - - - -
GREFIER,
Red.AS
Tehnored. AS
2 ex/22.04.2009
fond - Tribunalul Prahova
fond.,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Ana Roxana TudoseJudecători:Ana Roxana Tudose, Maria Stoicescu, Adriana
