Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 672/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ

DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA NR. 672

Ședința publică din data de 6 aprilie 2009

PREȘEDINTE: Cristina Mihaela Moiceanu

JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Ioana Cristina Țolu

-

Grefier -

Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanții, toți cu domiciliul ales la. Av., cu sediul în P, str. -. -. nr. 148,. 4. parter,. 2, județul P, împotriva sentinței civile nr. 3061 din 5 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC SA - Membru Grup, cu sediul în B, Calea nr. 239, sector 1.

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 30 martie 2009, fiind consemnate în încheierea de la acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie.

Curtea, pentru a da posibilitatea avocatului recurenților-reclamanți să depună concluzii scrise a amânat pronunțarea pentru data de 6 aprilie 2009, când a dat următoarea hotărâre:

CURTEA

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Reclamanții, au chemat în judecată pe pârâta SC - SA B, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să fie obligată pârâta la achitarea c/valorii suplimentărilor salariale pentru aprovizionarea toamnă-iarnă aferente anilor 2005-2007, actualizate cu coeficientul de inflație.

În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că sunt angajații pârâtei, iar pentru munca prestată au primit drepturile salariale cuvenite conform contractului individual de muncă, însă nu au încasat suplimentarea drepturilor salariale sub forma unui adaos în sumă fixă, reprezentând val. aprovizionării toamnă-iarnă în cuantum de un salariu minim brut pe ramură, conform art. 176 al.1 și 2 din contractul colectiv de muncă la nivelul ramurii energiei electrică, termică, petrol și gaze pentru anii 2005, 2006 și 2007.

La termenul din 5.12.2008 reclamanții au formulat o cerere precizatoare a obiectului acțiunii introductive cu privire la determinarea cuantumului concret al drepturilor bănești pretinse.

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepțiile lipsei calității procesuale active a reclamantei, a prescripției dreptului la acțiune, în condițiile în care reclamanta nu este creditoarea raportului juridic privind drepturile solicitate atât timp cât s-a stabilit acordarea acestor drepturi în funcție de negocierile dintre patronat și sindicat și că, în speță, dreptul la acțiune este prescris în baza art.283 lit.e Codul muncii, fiind prescris termenul de prescripție de 6 luni, solicitând și respingerea acțiunii, motivându-se că drepturile solicitate au fost incluse începând cu anul 1997 în salarul de bază.

În cauză s-a administrat proba cu acte.

După administrarea probatoriilor, prin sentința civilă nr. 3061 din 5.12.2008, pronunțată de Tribunalul Prahova, s-a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune și excepția lipsei calității procesuale active invocate de pârâtă prin întâmpinare, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea precizată, luându-se act că pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

Din înscrisurile depuse la dosar reiese că în cauză s-au solicitat suplimentări salariale și nu se pune problema neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia, astfel că sunt incidente dispozițiile art. 283, alin.1 lit. c din Codul muncii, termenul de prescripție fiind de 3 ani, termen care nu s-a împlinit.

Cu privire la excepția procesuală activă, se arată că trebuie să se facă dovada existenței unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat, iar calitatea procesuală pasivă presupune identitate dintre cel chemat în judecată și persoana obligată prin raportul juridic dedus judecății.

Pe fondul cauzei, se reține că reclamanții sunt salariații pârâtei, iar potrivit dispozițiilor art. 176 alin.1 și 2 din CCM la nivel de ramură energie electrică, termică, petrol și gaze pe anul 2006 se prevede că în cazul unor evenimente anuale, Paste, ziua meseriei, C, precum și în luna octombrie, salariații urmau să beneficieze de o suplimentare a drepturilor salariale sub forma unui adaos în sumă fixă.

Potrivit art.176 din CCM 2005-2007 în luna octombrie (pentru aprovizionarea toamnă-iarnă) salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale sub forma unui adaos în sumă fixă, urmând ca în CCM-urile încheiate la nivele inferioare să se stabilească condițiile și criteriile de acordare.

Prin același articol se mai prevede că negocierile cu organizațiile sindicale pentru stabilirea valorii concrete ce se acorda, vor începe cu minim 15 zile inainte de evenimentul pentru care se acordă aceste adaosuri, adaosuri care se acordă în condițiile în care, prin CCM-urile încheiate la nivel de agent economic nu s- convenit introducerea lor în salariul de bază.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal au formulat recurs reclamanții criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Recurenții-reclamanți a susținut că intimata-pârâtă nu a făcut dovada acordării suplimentării salariale solicitate, clauzele contractuale care creează dreptul la acest adaos fiind obligatorii și pentru angajatorul care nu a formulat niciun fel de apărări în cauză, așa încât concluzia la care a ajuns instanța de fond în sensul introducerii sumei reprezentând suplimentarea salarială pentru aprovizionare toamnă-iarnă în salariul lor de bază este eronată fiindcă nu are suport probator în actele și lucrările dosarului.

Recurenții-reclamanți au solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței prin admiterea acțiunii.

Intimata-pârâtă a formulat întâmpinare prin care a cerut respingerea recursului și menținerea în totalitate ca legală și temeinică a sentinței, cu motivarea că drepturile salariale cerute de reclamanți au fost incluse în salariile de bază, începând cu anul 1998, astfel cum în mod corect a stabilit prima instanță și cum rezultă din adresele nr.2328/1997, nr.2412/1998 și Contractul colectiv de Muncă la nivel de unitate pe anii 1997,1998-toate încheiate și semnate de Patronat și salariați reprezentați de, înscrisuri pe care le-a depus în copie la dosar.

Examinând soluția prin prisma actelor și lucrărilor de la dosar, a criticilor formulate de recurenții-reclamanți, precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză, dar și sub toate aspectele conform art.3041Cod procedură civilă, Curtea constată că nu este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, pentru considerentele care succed:

Recurenții-reclamanți sunt salariații intimatei-pârâte și potrivit art.176 alin.1 și 2 din Contractul Colectiv de Muncă la Nivel de energie electrică, termică, petrol și gaze (denumit în continuare ) precum și art.168 alin.1,2 din Contractul Colectiv de Muncă la Nivel de Unitate pe anul 1997 (denumit ) reprezentanții părților contractante au convenit ca anual, cu ocazia unor evenimente: Paște, Ziua, C precum și în luna octombrie (pentru aprovizionarea de toamnă) salariații să beneficieze de câte o suplimentare a drepturilor salariale al căror cuantum minim să fie de un salariu minim pe -RA, iar în conformitate cu art.168 alin.3 din același contract, începând cu 1 iunie 1997 suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă să fie introdusă în salariul de bază, după un mod de calcul ce va face obiectul unui act adițional la contract.

Respectând aceste clauze contractuale, în anul 1997 angajatorul a plătit salariaților suma de 440.000 lei brut reprezentând suplimentarea salarială prevăzută în contract, astfel cum rezultă din adresa nr.2328/8 octombrie 1997.

Prin această adresă semnată de reprezentanții Patronatului și s-a convenit ca includerea acestui drept în salariul de bază să se facă începând cu data de

1 ianuarie 1998, după un mod concret de calcul ce va fi negociat odată cu indexarea salariilor pentru trimestrul IV.

Curtea mai reține că prin adresa comună (telex) nr.2412/29.05.1998 emisă de SN SA pentru mai multe dintre sucursalele sale din țară, între care și B (devenită actualmente SC SA ) pe de o parte și pe de alta, s-a stabilit ca prima anuală de aprovizionare pentru toamnă să fie inclusă în salariu sub formă de cotă procentuală începând cu data de 1 martie 1998, astfel: pentru salarii brute de bază până la 1.000.000 lei-10%; pentru salarii brute de bază între 1.000.000-2.000.000 lei-7% și pentru salarii peste 2.000.000 lei-5% (fila 17).

În pe anul 1998 la art.168 alin.2 există mențiunea expresă că suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă a fost introdusă în salariul de bază, conform telex 2412/1998 (fila 20) alături de o indexare salarială de 5% de care au beneficiat toți salariații, în temeiul nr.208/31.03.1998.

Și în contractele colective de muncă la nivel de unitate aferente anilor 1999-2002 dreptul salarial suplimentar pentru aprovizionarea de toamnă este prevăzut în aceeași termeni de mai sus, iar ulterior anului 2002, deși reglementarea nu mai este stipulată, nu s-a susținut și nici nu s-a probat că nu ar mai fi fost plătit, fiindcă salariile angajaților nu au fost diminuate cu cotele procentuale arătate expres în cele două adrese semnate și însușite de părțile contractante, așa cum au fost analizate în cele ce preced.

În concluzie, așa cum în mod corect a reținut și instanța fondului, în cauză s-a făcut dovada includerii acestui drept în salariile brute de bază ale angajaților, inclusiv cele ale reclamanților, prin efectul menținerii lui în salariul brut de bază, până în prezent, astfel că acțiunea prin care același drept salarial este revendicat din nou pentru anii 2005, 2006 și 2007, fost în mod legal și temeinic respinsă.

Drept consecință, recursul declarat în cauză de reclamanți urmează a fi respins ca nefondat în temeiul art.312 Cod procedură civilă, menținându-se în totalitate sentința recurată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții, toți cu domiciliul ales la. Av., cu sediul în P, str. -. -. nr. 148,. 4. parter,. 2, județul P, împotriva sentinței civile nr. 3061 din 5 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC SA - Membru Grup, cu sediul în B, Calea nr. 239, sector 1.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință Publică, azi 6 aprilie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Ioana Cristina Țolu

--- - --- - -

GREFIER,

Operator de date cu cartacter personal

Nr. notificare 3120

Tehnored. TL/SȘ

2 ex./05.05.2009

f- Tribunalul Prahova

R -

Președinte:Cristina Mihaela Moiceanu
Judecători:Cristina Mihaela Moiceanu, Ioana Cristina Țolu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 672/2009. Curtea de Apel Ploiesti