Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Sentința 95/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- Secția civilă mixtă -
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ nr. 95/P/2008
Ședința publică din 8 decembrie 2008
PREȘEDINTE: Lazăr Ioan președinte secție civilă
JUDECĂTOR 2: Pantea Viorel Bălănean Lidia
Asistenți judiciari: - -
- -
Grefier:
Pe rol este pentru azi soluționarea acțiunii civile introdusă de reclamanții, toți cu domiciliul procedural ales Aleșd- în contradictoriu cu pârâții CURTEA DE APEL ORADEA, MINISTERUL JUSTIȚIEI B, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR B, GUVERNUL ROMÂNIEI B, TRIBUNALUL BIHORO, având ca obiect litigiu de muncă.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.-
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că acțiunea este scutită de plata taxei de timbru, precum și faptul că pârâții Direcția Generală a Finanțelor Publice B în reprezentarea Ministerului Economiei și Finanțelor B și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării au depus la dosar întâmpinare, după care:
Curtea de Apel
deliberând:
Constată că, prin acțiunea înregistrată la instanță la 25.04.2008, reclamanții, au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, TRIBUNALUL BIHOR, Curtea de APEL ORADEA, Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, solicitând obligarea acestora la plata drepturilor salariale constând în sporul de 50% din salariul brut lunar, începând cu 01.10.2000 și până la data de 01.04.2004 dar și la plata dobânzii legale aferente acestui spor, cu obligarea pârâților de a efectua mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă.
În motivarea acțiunii se arată că în art. 47 din Legea 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești s-a precizat că pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.
Acest text a fost abrogat prin art. I pct. 42 din OG 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii 50/1996.
Această ordonanță a fost emisă de Guvern cu încălcarea dispozițiilor art. 144 din Constituție, în vigoare la data respectivă, deoarece reglementa un domeniu care nu poate face decât obiectul legilor organice.
Prin decizia nr. 21/10.03.2008, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea 50/1996, că magistrații și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică și după intrarea în vigoare a OG nr. 83/2000.
Mai arată că până la data de 10.03.2008, dreptul reclamanților nu era unul actual, soluțiile ce urmau a fi date fiind incerte câtă vreme norma care conferea acest drept fusese abrogată și nici o instanță nu constatase nelegalitatea abrogării.
Cum condiția suspensivă s-a realizat la 10.03.2008 ( efectele producându-se retroactiv) și cum prescripția începe să curgă numai de la data împlinirii condiției, apreciază că cererea nu este prescrisă.
În drept, invocă disp. art. 47 din Legea 50/1996, art. 1004-1005, art. 1015 cod civil, art. 1084, art. 1079 cod civil și art. 156 Codul muncii.
Intimata Direcția Generală a Finanțelor Publice B în reprezentarea Ministerului Economiei și Finanțelor a invocat lipsa calității sale procesuale pasive.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării Bai nvocat de asemenea lipsa calității procesuale pasive.
În final, Ministerul Justiției prin întâmpinarea depusă la dosar a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Potrivit art. 3 din Decretul 167/1958 privind prescripția extinctivă, termenul de prescripție este de 3 ani, iar conform art. 283 alin. 1 lit c din Legea 53/2003, cererile în materia conflictelor de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului îl reprezintă drepturi neacordate sau despăgubiri către salariați.
În raport de textele de lege mai sus evocate și data înregistrării la instanță a acțiunii ( 25.04.2008) rezultă că dreptul la acțiune pentru perioada ( 01.10.2000 - 01.04.2004) este prescris.
Referitor la apărările invocate de reclamanți privitoare la prescripția dreptului la acțiunea acestora nu pot fi luate în considerare.
Astfel, deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție ( în speță Decizia nr. 21/2008) nu constituie cauză de întrerupere a cursului prescripției și nici condiție suspensivă în înțelesul art. 1004 și 1005 din Codul civil, între reclamanți și instanța supremă neexistând nici un raport juridic, Înalta Curte de Casație și Justiție neavând calitatea de parte respectiv de debitor față de reclamanți.
Față de considerentele mai sus reținute, Curtea urmează să respingă acțiunea reclamanților ca prescrisă, fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de Ministerul Economiei și Finanțelor.
Admite excepția prescripției dreptului la acțiune formulată de pârâtul Ministerul Justiției.
Respinge acțiunea formulată de reclamanții, împotriva pârâților Ministerul Justiției, TRIBUNALUL BIHOR, Curtea de APEL ORADEA, Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 8 decembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR ASISTENȚI JUDICIARI GREFIER
- - - - - -
- -
Red.sent /18.12.2008.
Dact ID 23 ex./23.12.2008.
Președinte:Lazăr IoanJudecători:Lazăr Ioan, Pantea Viorel Bălănean Lidia
