Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Sentința 98/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 98
Ședința publică de la 06 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marin Covei
JUDECĂTOR 2: Tamara Carmen Bunoiu Corina
Asistent judiciar: -
Asistent judiciar:
Grefier:
Pe rol, judecarea acțiunii declarată de reclamanții, CETATE, C, A, C, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CRAIOVA și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL MEHEDINȚI, având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, apreciindu-se cauza în stare de judecată, s-a trecut la soluționare.
CURTEA
Asupra acțiunii de față;
Prin cererea formulată la data de 12 mai 2008 reclamanții, Cetate, A, C, -, personal auxiliar de specialitate și conex la Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL MEHEDINȚI și unitățile subordonate au chemat în judecată pe pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL MEHEDINȚI solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați la plata diferențelor salariale, calculate pe baza valorii de referință sectorială, prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică și a coeficienților de multiplicare prevăzuți de lege, corectate periodic în raport cu evoluția prețurilor de consum.
Astfel, pentru perioadele 1 octombrie 2004 - 31decembrie 2004, la valoarea de referință sectorială de 238 lei, conform OUG nr.123/2003; 1 ianuarie 2005 - 30 septembrie 2005, la valoarea de referință sectorială de 264,7 lei, conform OG nr. 9/2005; 1 octombrie 2005 - 31 ianuarie 2006 la valoarea de referință sectorială de 297,4 lei, conform OG nr.9/2005; 1 februarie 2006 - 31 august 2006 la valoarea de referință sectorială de 312,3 lei, conform OG nr.3/2006; 1 septembrie 2006 - 31 decembrie 2006 la valoarea de referință sectorială de 331 lei, conform OG nr.3/2006; 1 ianuarie 2007 - 31 martie 2007 la valoarea de referință sectorială de 358 lei, conform OG nr.10/2007; 1 aprilie 2007 - 30 septembrie 2007 la valoarea de referință sectorială de 365 lei, conform OG nr.10/2007 și 1 octombrie 2007 - 31 decembrie 2007 la valoarea de referință sectorială de 405 lei, conform OG nr.10/2007, în raport cu valoarea de referință sectorială pentru care au fost calculate salariile în aceste perioadă.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că, potrivit art. 1 din Legea nr. 50/1996 "salarizarea magistraților și a personalului din instanțele judecătorești și parchete se face ținându-se seama de rolul, răspunderea, complexitatea, caracterul justiției de putere în stat, de pregătirea și competența profesională, precum și de incompatibilitățile și interdicțiile pentru magistrați, prevăzute de Constituție și de Legea nr.92/1992, pentru organizarea judecătorească".
Că, dispozițiile Legii nr.154/1998 privind sistemul de stabilire al salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică se aplică și celor care ocupă funcții asimilate cu funcțiile de demnitate publică, iar personalul auxiliar din cadrul instanțelor și parchetelor de pe lângă instanțele judecătorești este numit în funcție și își desfășoară activitatea, așa cum prevede Legea nr. 567/2004.
Prin Ordonanțe de Urgența ale Guvernului au fost modificați coeficienții de multiplicare pentru funcțiile salarizate în temeiul Legii nr. 154/1998, astfel că, prin stabilirea unei valori de referință sectorială pentru personalul auxiliar din instanțele judecătorești și parchetele de pe lângă acestea mai mică decât a acelora care ocupă funcții de demnitate publică, contravine spiritului de echilibru al puterilor statului.
între actuala reglementare, cu privire la salarizarea personalului din justiție (280 lei valoarea de referință sectorială) și cel al organelor puterii legislative și executive (de 405 lei, stabilită prin OG nr.10/2007), este evidentă, inechitabilă și neconstituțională.
Pârâtul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii, invocând excepția necompetenței materiale a instanței, arătând că acțiunea este de drept comun, iar competența soluționării ca instanță de fond aparține judecătoriei.
Cu privire la fondul cauzei, pârâtul a susținut că cererea reclamanților este lipsită de obiect deoarece aceștia nu fac parte din categoria personalului contractual din sectorul bugetar și nici din categoria personalului care ocupă funcții de demnitate publică.
Analizând cererile formulate de părți în raport de probele administrate în dosar instanța constată și reține următoarele:
Excepția necompetenței materiale invocată de pârâtul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție este neîntemeiată deoarece despăgubirile solicitate de reclamanți reprezintă diferențe de drepturi salariale ca urmare a indexării valorii de referință, în procentele prevăzute pentru funcțiile de demnitate publică, iar potrivit OUG nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției "Cererile având ca obiect acordarea unor drepturi salariale formulate de personalul salarizat potrivit OUG nr.27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.45/2007, cu modificările și completările ulterioare, precum și potrivit OG nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2007, cu modificările ulterioare, sunt soluționate, în primă instanță, de curțile de apel."
Cu privire la fondul cauzei, instanța reține că funcțiile de demnitate publică sunt prevăzute limitativ în anexele la Legea nr.154/1998, respectiv funcții de demnitate publică numite, funcții asimilate cu funcțiile de demnitate publică.
Potrivit anexelor la actul normativ sus menționat funcțiile care fac parte din categoria demnitarilor publici sunt Președintele României, Președintele, Președintele Senatului, Camerei Deputaților, Vicepreședinții Senatului și ai Camerei Deputaților, Secretarii și Senatului și ai Camerei Deputaților, Președinții comisiilor permanente ale Senatului și Camerei Deputaților, grupurilor parlamentare ale Senatului și Camerei Deputaților, Vicepreședinții comisiilor permanente ale Senatului și Camerei Deputaților, Prim - ministru, Ministru de Stat, Ministru, Ministru delegat, Secretar de stat,etc.
În anexele la Legea nr.154/1998 magistrații și personalul auxiliar din cadrul acestora nu fac parte din categoria funcțiilor de demnitate publică, astfel că, nu se poate indexa valoarea de referință sectorială a acestor categorii profesionale cu procentele prevăzute pentru funcțiile de demnitate publică, pentru perioada 1 octombrie 2004 - 31 decembrie 2007, potrivit OUG nr.123/2003, OG nr.9/2005, OG nr.3/2006 și OG nr.10/2007.
Susținerea reclamanților cu privire la existența unei discriminări, ca urmare a indexării valorii de referință sectorială a personalului ce deține funcții de demnitate publică este neîntemeiată în raport de decizia nr.819/03.07.2007 a Curții Constituționale prin care s-a constata că prevederile art. 1, 2 alin3 și art.27 alin. 1 din OG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
A reținut Curtea Constituțională că, Parlamentul și prin delegare legislativă, în condițiile art. 115 din Constituția României, Guvernul, au competența de a institui, modifica și abroga norme juridice de aplicare generală.
Instanțele judecătorești nu au o asemenea competență, misiunea lor constituțională fiind aceea de a realiza justiția - art. 126 alin.1 din Legea fundamentală - adică de a soluționa, aplicând legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existența, întinderea și exercitarea drepturilor subiective.
În considerarea celor prezentate instanța constată că acțiunea reclamanților este neîntemeiată și va fi respinsă.
Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerentele prezente.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanții, CETATE, C, A, C, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CRAIOVA și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL MEHEDINȚI, având ca obiect "drepturi bănești".
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 06 2008
Președinte, - - | Judecător, - - - | Asistent judiciar, - |
Asistent judiciar, | ||
Grefier, |
Red.
Tehn.54 ex.
17.11.2008
Președinte:Marin CoveiJudecători:Marin Covei, Tamara Carmen Bunoiu Corina
