Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1012/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 1012/2009
Ședința publică de la 15 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Monica Maria Cismaru JUDECĂTOR 2: Victor Crețoiu
- - - JUDECĂTOR 3: Nicoleta
- - judecător
a - grefier
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de pârâții Ministerul Justiției și Curtea de APEL ALBA IULIA împotriva sentinței civile nr. 609 din 21 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
La apelul nominal efectuat în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că pârâtul recurent Ministerul Justiției și Libertăților a înregistrat la dosar Note de ședință.
Instanța, față de înscrisurile depuse la dosar și împrejurarea că recurenții solicită judecarea în lipsă, constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor civile de față:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara sub dosar nr- reclamanții, au chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL ALBA IULIA și Tribunalul Hunedoara ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților la plata efectivă către reclamanți a drepturilor salariale cuvenite acestora cu titlu de spor de periculozitate de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară începând cu data de 01.09.2004 până la rămânerea irevocabilă a hotărârii și în continuare, sume ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflație începând cu data nașterii dreptului material până la data plății efective și obligarea pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA la efectuarea mențiunilor necesare în carnetul de muncă al fiecărui reclamant.
În motivarea acțiunii se arată că reclamanții sunt judecători în cadrul Tribunalul Hunedoara.
Conform art. 7 din OUG nr. 27/2006 pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare și/sau periculoase reclamantelor trebuie să li se acorde sporul procentual solicitat prin acțiune proporțional cu timpul efectiv lucrat.
Personalul din justiție, deși se regăsește în prezența a două categorii de condiții deosebite, respectiv vătămătoare și periculoase, pârâții nu au înțeles să procedeze în sensul plății efective a sporului solicitat.
Potrivit art. 40 din CCM la nivel național se diferențiază în mod clar drepturile salariale acordate în mod diferențiat cu titlu de spor de periculozitate de sumele cu titlu de spor pentru condiții nocive, sporul solicitat prin acțiunea cuvenindu-li-se datorită condițiilor de muncă, de stres și concentrare maximă necesare în munca și activitatea profesională desfășurată.
Drepturile bănești solicitate de către reclamanți nu pot face obiectul limitării sau neplății acestora, și pentru realizarea unui serviciu stabil, eficient și imparțial, reclamantele fiind supuse unui regim sever de incompatibilități, interdicții și conflicte de interese.
În cauză a formulat cerere de intervenție în interes intervenientul, judecător la curtea de APEL ALBA IULIA solicitând aceleași drepturi cu aceeași motivare.
Pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, în litigiile având ca obiect plata drepturilor salariale având calitate procesuală pasivă doar Ministerul Justiției.
Pârâtul Ministerul Justiției a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii și a cererii de intervenție în interes având în vedere că din interpretarea art. 7 din OUG nr. 27/2006 rezultă cu claritate că acordarea sporului de 15% este condiționată de stabilirea pe baza unei expertize de specialitate a existentei unor condiții de muncă care pot fi deosebite, grele, vătămătoare sau periculoase și pot de la o situație la alta. Prin urmare, art. 7 din OUG nr. 27/2006 nu poate fi interpretat în sensul imperativității acordării sporului de 15% de mai multe ori, sporul putând fi acordata o singură dată, în urma aprecierii de ansamblu a unui expert de specialitate asupra existenței în cadrul fiecărei instanțe în parte a condițiilor deosebite, grele, vătămătoare sau periculoase.
În sensul respingerii, trebuie avut în vedere că reclamanții beneficiază de sporul de 15%, care le este acordat.
Pe de altă parte, prevederile contractului colectiv de muncă nu sunt incidente în privința magistraților.
Prin încheierea nr. 38/F/CC/2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIAa fost admisă cererea de abținere formulată de judecătorii din cadrul Tribunalului Hunedoara, dosarul fiind trimis spre competentă soluționare Tribunalului Sibiu.
Prin încheierea nr. 151/F/CC/2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIAa fost admisă cererea de abținere formulată de judecătorii din cadrul Tribunalului Sibiu, dosarul fiind trimis spre competentă soluționare Tribunalului Alba.
Prin sentința civilă nr. 609/2008 Tribunalul Albaa respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA și a admis acțiunea formulată de reclamanți, precum și cererea de intervenție, pârâții fiind obligați în solidar să plătească în favoarea reclamanților, corespunzător raportului de serviciu avut de aceștia, drepturile bănești cuvenite și neachitate reprezentând 15% din indemnizația de încadrare brută lunară cu titlu de spor de periculozitate începând cu data de 01.09.2004 până la data rămânerii irevocabile a hotărârii și în continuare, sume care urmează a fi actualizate cu indicele de inflație, începând cu data nașterii dreptului material și până la data plății efective. Pârâta Curtea de APEL ALBA IULIAa fost obligată să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al fiecărui reclamant, conform sentinței.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că reclamanții solicită sporul de periculozitate pentru riscul vieții și al sănătății recunoscut de art. 77 din Legea nr. 303/2007 și de art. 27 di n OUG nr. 27/2006.
Nu a fost primită susținerea pârâtei că reclamanții beneficiază de sporul de 15% pentru condiții vătămătoare, respectiv sporul de toxicitate, deoarece normele legale incidente nu conțin cuvântul singur sau cumulativ, sporurile salariale și procentuale trebuind să fie acordate pe categorii de riscuri și sunt diferențiate în mod clar condițiile nocive și toxice de cele periculoase conform și art. 40 din CCM la nivel național.
Personalul din justiție se regăsește în prezența a două categorii de condiții deosebite, respectiv vătămătoare și periculoase, iar ordonatorul de credite a recunoscut pe bază de expertiză numai sporul de condiții vătămătoare.
Potrivit prevederilor art. 6 și 7 din Decretul Lege nr. 92/1976 și art. 296 din Legea nr. 53/2003 Curtea de APEL ALBA IULIA în calitate de operator al carnetelor de muncă va efectua cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal au declarat recurs pârâtul Ministerul Justiției și pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA.
Prin recursul formulat, pârâtul Ministerul Justiției a solicitat admiterea acestuia, casarea sentinței instanței de fond ca fiind dată cu aplicarea greșită a legii.
Așa cum s-a menționat și în fața instanței de fond din art. 7 din OUG nr. 27/2006 rezultă că acordarea sporului de 15% este condiționată de stabilirea pe baza unei expertize de specialitate a existenței unor condiții deosebite de muncă, ce pot fi grele, vătămătoare sau periculoase și pot de o instanță la alta.
Sporul în discuție este un spor unic și poate fi acordat o singură dată.
Acordarea unui drept salarial nereglementat în legislația specifică personalului din sistemul autorității judecătorești nu este posibilă, drepturile salariale ori de altă natură cuvenite magistraților fiind stabilite exhaustiv prin OUG nr. 27/2006.
În acest sens sunt și dispozițiile art. 32 din OUG nr. 27/2006 care statuează: "judecătorii, procurorii, personalul de specialitate prevăzut de prezenta ordonanță de urgență beneficiază și de drepturile stabilite în mod expres pentru aceștia prin alte acte normative speciale".
Ca tare, magistrații pot beneficia de un drept de natură salarială ori de altă natură stabilite prin alte acte normative doar sub condiția restrictivă de a fi prevăzut pentru aceștia de alte acte normative în mod expres, adică în mod special pentru magistrați, distinct pentru aceștia; or, plata unui spor de periculozitate de natura celui solicitat de reclamanți nu este prevăzut ca atare în beneficiul magistraților de nici un act normativ cu caracter special.
Este greșită și dispoziția de plata a acestui spor și în continuare, fiind vorba de un drept nenăscut și care nu este actual.
Pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA prin recursul declarat a solicitat modificarea sentinței în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive și respingerii acțiunii formulate împotriva pârâtei, iar în subsidiar modificarea în parte a sentinței, în sensul respingerii acțiunii în privința obligării la plata sumelor către reclamanți.
În motivarea recursului se reia apărarea formulată în fața instanței de fond, arătându-se că pârâta recurentă nu are calitatea de angajator al reclamanților.
În situația în care pretențiile reclamanților se dovedesc întemeiate, se solicită a fi obligată doar la efectuarea mențiunilor în carnetele de muncă nu și la plata sumelor pretinse în privința stabilirii cărora nu are nici o competență.
Intimații nu au depus întâmpinare în această fază procesuală.
CURTEA, analizând sentința atacată prin raportare la criticile aduse și în limitele prevăzute de art. 3041Cod procedură civilă, reține următoarele:
Recursurile sunt întemeiate pentru considerentele ce vor fi arătate:
Reclamanții, în calitate de judecători, își întemeiază acțiunea în principal pe prevederile art. 7 din OUG nr. 27/2006 și art. 40 din CCM la nivel național.
Potrivit art. 7 din OUG nr. 27/2006 "pentru condiții deosebite de munca, grele, vătămătoare sau periculoase, judecătorilorli se acordă un spor de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții".
Reclamanții susțin că dispoziția legală "pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase" instituie două categorii de sporuri pentru două categorii de situații deosebite: cele vătămătoare și cele periculoase.
Pentru a clarifica acest aspect trebuie recurs la tehnica de interpretare logică, gramaticală a unui text de lege.
Dacă formularea în discuție era "pentru condiții deosebite de munca, grele, vătămătoare și periculoase" atunci reclamanții puteau solicita acordarea acestui spor numai dacă toate condițiile enumerate erau îndeplinite.
Dacă legiuitorul folosea formularea fie. fie(sausau/oriori) însemna că reclamanții pot solicita acordarea sporului cu condiția să se regăsească într-una dintre situațiile reglementate.
Astfel cum este însă formulat textul legal invocat în susținerea acțiunii, prin utilizarea conjuncției "sau" după o enumerare, prin folosirea virgulei, înseamnă că dacă beneficiarul normei se regăsește în oricare dintre situațiile reglementate este îndreptățit să primească sporul.
Prin urmare, judecătorii din cadrul instanțelor beneficiază de acest spor și în situația în care lucrează numai în condiții grele, sau numai în condiții vătămătoare sau numai în condiții periculoase.
Dat fiind modul de redactare, reclamanții sunt îndreptățiți la un unic spor de 15% și în situația în care condițiile de muncă întrunesc două sau chiar trei din condițiile deosebite avute în vedere la editarea textului de lege.
În consecință, este corectă susținerea pârâtului Ministerul Justiției că textul de lege menționat nu prevede acordarea acestui spor pentru fiecare situație, cum greșit au interpretat reclamanții și intervenientul.
În ceea ce privește aplicabilitatea prevederilor Contractului Colectiv de Muncă la nivel național, și implicit aplicarea prevederilor din dreptul comun al muncii, la judecători, trebuie reținut că potrivit art. 1 alin. 2 din Codul Muncii acesta se aplică și raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale, numai în măsura în care acestea nu conțin dispoziții specifice derogatorii, iar la art. 295 se prevede că prevederile codului se aplică și acelor raporturi de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă în măsura în care reglementările speciale nu sunt complete și aplicarea lor nu este incompatibilă cu specificul raporturilor de muncă respective.
Astfel cum sunt redactate aceste dispoziții, rezultă fără nici un dubiu că nu se poate vorbi de o aplicabilitate a dispozițiilor din CCM la corpul magistraților, deoarece aceștia fac parte din puterea judecătorească, au o legislație aparte, bine conturată, completă, incompatibilă cu alte reglementări de drept comun.
Față de considerentele reținute, se constată că prima instanță a făcut o greșită aplicare a prevederilor legale la speța dedusă judecății, acțiunea formulată de reclamanți și intervenientul în interes fiind nefondată, astfel că se va dispune respingerea acesteia.
În ceea ce privește recursul pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive, se constată că în mod corect prima instanță a dispus respingerea acestei excepții, având în vedere următoarele:
Potrivit art. 43 alin.2 din Legea nr. 304/2004, actualizată, președinții curților de apel exercită atribuții de coordonare și control, precum și de administrare a instanțelor din circumscripție, iar potrivit art. 44 din același act normativ are calitatea de ordonatori secundari de credite, răspunzând, conform art. 10 lit. t din Hotărârea 387/2005, de aprobarea Regulamentului de ordine interioară a instanțelor și de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget.
instanțelor sunt gestionate de Ministerul Justiției în calitate de ordonator principal de credite conform art. 188 din Legea 304/2004, iar conform art. 119 din același act normativ, curțile de apel, în calitate de ordonator secundar de credite, elaborează proiectele de buget pentru instanțele din circumscripția lor, proiecte în care sunt incluse și drepturile salariale ale magistraților.
Astfel, Ministerul Justiției asigură fondurile necesare pentru instanțe în calitate de ordonator principal de credite, iar curțile de apel, în calitate de ordonatori secundari de credite, poartă răspunderea folosirii sumelor primite de la buget și efectuează plata drepturilor salariale către magistrați și personalul auxiliar încadrați în instanțe.
În consecință, în speță, Curtea de APEL ALBA IULIA are calitate procesuală pasivă, dar numai alături de Ministerul Justiției, în sensul că acesta din urmă asigură fondurile necesare pentru instanțe, inclusiv pentru retribuirea magistraților, iar Curtea de Apel efectuează plata drepturilor salariale și face mențiunile legale în cărțile de muncă.
Pentru considerentele menționate, în temeiul art. 312 raportat la art. 304 pct.9 Cod procedură civilă, se va dispune admiterea recursurilor declarate de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților B și pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA împotriva sentinței civile nr. 609/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr- și în consecință se va modifica în parte sentința atacată în că se va respinge acțiunea civilă formulată de reclamanții, precum și cererea de intervenție formulată de intervenientul împotriva pârâților Ministerul Justiției, Curtea de APEL ALBA IULIA și Tribunalul Hunedoara.
Se vor menține dispozițiile sentinței atacate în ceea ce privește respingerea excepției invocată de către pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâții Curtea de APEL ALBA IULIA și Ministerul Justiției împotriva sentinței civile nr. 609/21.05.2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
Modifică în parte sentința atacată în sensul că respinge acțiunea civilă formulată de reclamanții, precum și cererea de intervenție formulată de intervenientul împotriva pârâților Ministerul Justiției, Curtea de APEL ALBA IULIA și Tribunalul Hunedoara.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 15.10.2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, a |
Tehnored. /6.11.2009
7 ex.IM-
Jud.fond-,
Președinte:Monica Maria CismaruJudecători:Monica Maria Cismaru, Victor Crețoiu, Nicoleta
