Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1039/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi salariale -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNC ȘI ASIGURRI SOCIALE
DECIZIA NR. 1039
Ședința public din 3 septembrie 2009
PREȘEDINTE: Maierean Ana
Judector - -
Judector - -
Grefier - -
Pe rol judecarea recursurilor declarate de pârâții MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNG ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, cu sediul în B, sector 5,- și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - prin Direcția General a Finanțelor Publice a județului B, cu sediul în municipiul B, nr. 5, prin reprezentanți legali, împotriva sentinței nr. 206 din 5 mai 2008, pronunțat de Tribunalul Boto șani - Secția civil (dosar nr-).
La apelul nominal s-a prezentat consilier juridic pentru pârâtul recurent MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lâng ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, lips fiind reprezentantul pârâtului recurent Ministerul Finanțelor Publice - Direcția General a Finanțelor Publice a Județului B, reprezentanții pârâților intimați Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizat și Terorism B și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminrii B, precum și reclamanții intimați și.
Procedura este legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei dup care, consilier juridic pentru recurentul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lâng ÎNALTA CURTE de Casație a Justiției B, a precizat c nu insist în judecarea celui de-al doilea motiv de recurs referitor la excepția de neconstituționalitate a art. 2 alin.1 și art. 11 din OG nr. 137/2000 privind prevenirea și combaterea tuturor formelor de discriminare si a solicitat cuvântul la dezbaterile pe fond a recursului.
Instanța, constatând recursul în stare de judecat, a dat cuvântul la dezbateri.
Consilier juridic pentru recurentul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lâng ÎNALTA CURTE de Casație a Justiției B, reiterând motivele precizate în scris, a solicitat admiterea recursului așa cum a fost precizat, casarea sentinței, reținerea cauzei spre rejudecare și respingerea acțiunii, ca neîntemeiat.
Declarând dezbaterile închise, dup deliberare,
CURTEA
Asupra recursurilor de faț, constat:
La data de 19.03.2008 pe rolul Tribunalului Boto șani - Secția civil sub nr- a fost înregistrat acțiunea formulat de reclamanții și în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lâng ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizat și terorism și Ministerul Economiei și Finanțelor și în contradictoriu cu Consiliul Național pentru Combaterea Discriminrii prin care au solicitat obligarea acestora la plata diferențelor salariale rezultate din aplicarea majorrilor salariale de 5% începând cu 1.01.2007 în raport cu luna decembrie 2006; de 2% cu 1.04.2007 în raport cu luna martie 2007 și de 11% începând cu 1.10.2007 în raport cu luna septembrie 2007; acordarea reactualizrilor la aceste sume pân la plata efectiv; efectuarea mențiunilor în carnetele de munc și obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor la alocarea acestor sume.
În motivare, au artat c la 31.01.2007 Guvernul României a emis 3 ordonanțe simple prin care a dispus majorarea salariului tuturor demnitarilor, funcționarilor publici și salariaților contractuali cu excepția judectorilor de la curțile de apel, tribunale și judectorii respectiv a procurorilor de pe lâng instanțele aferente.
Singurii magistrați care au primit majorrile salariale au fost judectorii de la ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Procurorul General al României și adjuncții si și judectorii Curții Constituționale.
Prin nr.OG16/2007 s-a dispus majorarea salariului începând cu 01.01.2007 și a personalului din Ministerul Afacerilor Externe.
Prin nr.OG27/2007 au fost majorate retribuțiile controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi.
Or, aceste dispoziții sunt discriminatorii fiind înclcate dispozițiile codului muncii, ale nr.OG137/2000 cât și ale Constituției.
Prin întâmpinare, pârâtul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lâng ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție a invocat excepția de necompetenț material a completului specializat în judecarea litigiilor de munc, precum și excepția de netimbrare, apreciind c potrivit art.27 alin.1 din nr.OG137/2000 cererea de acordare de despgubiri pentru discriminare poate fi formulat "potrivit dreptului comun", deci numai în fața judectoriilor.
Pe fondul cauzei s-a artat c reclamanții nu sunt subiecți ai nr.OG10/2007, nefcând parte din categoria personalului contractual din sectorul bugetar și nici din categoria personalului care ocup funcții de demnitate public (categorie în care se încadreaz doar procurorul General al Parchetului de pe lâng ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, prim adjunct și adjunctul acestuia), iar susținerea reclamanților în sensul discriminrii prin neaplicarea acestor creșteri salariale și pentru salariile magistraților este "" deoarece în cauz nu ar fi incidente dispozițiile art.2 alin.2 din nr.OG137/2000 privind discriminarea, neexistând nici unul dintre criteriile de discriminare prevzute de aliniatul 1. În plus, dispozițiile nr.OG10/2007 pretinse a fi discriminatorii au un scop legitim, respectiv combaterea corupției, iar metodele prin care se ajunge la realizarea acestui scop - respectiv acordarea unor astfel de creșteri salariale - sunt adecvate și necesare.
Prin întâmpinarea sa, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminrii a invocat excepția lipsei calitții procesuale pasive.
Și pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a formulat întâmpinare invocând excepția lipsei calitții procesuale pasive întrucât obligația de stabilire a salariilor, respectiv a sumelor necesare pentru cheltuielile de personal revine ordonatorului de credite bugetare și anume Ministerului Public.
Pe fondul pretențiilor solicitate, s-a artat c Ministerul Economiei și Finanțelor nu are calitate de angajator încât nu îi revine nici o rspundere privind alocarea sumelor reprezentând diferențe salariale.
Prin sentința civil nr. 706 din 5 mai 2008, Tribunalul Boto șania respins excepțiile invocate, iar pe fond a admis în parte acțiunea, obligând pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lâng ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizat și Terorism s plteasc reclamanților o despgubire egal cu diferențele de drepturi salariale rezultate din aplicarea majorrilor:
- de 5% faț de nivelul din luna decembrie 2006 pentru perioada 1.01.2007 - 31.03.2007;
- de 2% faț de nivelul din luna martie 2007 pentru perioada 1.04.2007 - 30.09.2007;
- de 11% faț de nivelul din luna septembrie 2007 pentru perioada 1.10.2007 - 10.12.2007.
Prin aceeași sentinț au fost obligați pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lâng ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizat și Terorism s plteasc reclamanților actualizarea sumelor reprezentând diferențe de drepturi salariale de la data scadenței pân la data plții efective și s efectueze mențiunile referitoare la majorrile salariale în carnetele de munc ale reclamanților, iar pe pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor s aloce Ministerului Public sumele necesare efecturii plții sumelor sus-menționate.
Pentru pronunța aceast hotrâre, prima instanț a reținut în privința excepției lipsei de competenț material c legiuitorul a avut în vedere prin sintagma dreptul comun în materie "materia dreptului" muncii și nu instanța de drept comun care este conform art. 1 pct. 1 Cod procedur civil, judectoria.
Referitor la excepția lipsei calitții procesuale pasive invocat de Ministerul Economiei și Finanțelor, prima instanț a artat c faț de dispozițiile legale incidente în cauz rolul acestui pârât este de a rspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite precum și la elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete. În lipsa aprobrii rectificrii bugetelor cu sumele necesare, ordonatorii de credite sunt în imposibilitatea de a dispune de fonduri pentru plata drepturilor bnești stabilite prin hotrârile judectorești.
Cât privește excepția lipsei calitții procesuale pasive a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminrii, prima instanț a stabilit c citarea acestei unitți nu s-a fcut în calitate de pârât, ci în baza art. 27 alin. 3 din OG nr. 137/2000.
Pe fondul cauzei s-a reținut c reclamanții au calitate de salariați ai Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizat și Terorism și susțin c au fost discriminații în raport cu toți ceilalți salariați bugetari precum și cu demnitarii publici întrucât în anul 2007 nu li s-au acordat și lor creșteri salariale.
Salarizarea tuturor magistraților, inclusiv a judectorilor de la ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție a procurorilor de la Parchetul de pe lâng ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție s-a reglementat în mod unitar, la 29 martie 2006, prin OUG nr.27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judectorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției.
Potrivit art.3 alin.1 al acestei ordonanțe, indemnizația de încadrare brut lunar este stabilit în raport cu nivelul instanțelor sau parchetelor, cu funcția deținut și cu vechimea în magistratur, pe baza valorii de referinț sectorial și a coeficienților de multiplicare prevzuți în anexa la ordonanț.
Totodat, s-a prevzut c pentru anul 2006, valoarea de referinț sectorial se majoreaz la 1 aprilie și la 1 septembrie 2006, instituindu-se deci astfel, o creștere salarial pentru toți magistrații indiferent de funcția deținut și de nivelul instanței, pentru anul 2006.
Dup aproximativ un an, la 24 ianuarie 2007, guvernul a emis o serie de ordonanțe prin care a dispus pentru anul 2007, acordarea de creșteri salariale dup cum urmeaz: pentru funcționarii publici (prin stabilirea în anexele la OG nr.6/24 ianuarie 2007 de salarii de baz diferite majorate la 1 ianuarie, 1 aprilie și 1 octombrie 2007), pentru personalul auxiliar din justiție (prin mrirea coeficientului de multiplicare - art.3 alin.3 din OG nr.8/24 ianuarie 2007), pentru personalul contractual din sectorul bugetar și pentru demnitari (art.1 din OG nr.10/24 ianuarie 2007), pentru personalul din administrația central a Ministerului Afacerilor Externe și din misiuni diplomatice, oficii consulare, instituții culturale din strintate (art.1 din OG nr.16/2007), pentru controlorii financiari (art.2 din OG nr.27/2007).
Prin toate aceste ordonanțe s-au prevzut aceleași creșteri salariale, în aceeași proporție (5%, 2% și 11%) și la aceleași date (1 ianuarie, 1 aprilie și 1 octombrie 2007), creșteri salariale rezultate (de la caz la caz) fie prin majorarea valorii de referinț sectorial, fie prin creșterea coeficienților de multiplicare, ori în mod direct prin prevederea în anexele actelor normative respective a unor salarii de baz distincte, majorate progresiv în proporția sus-menționat, la cele trei date calendaristice.
Prin urmare, este evident c la începutul anului 2007 Guvernul a prevzut o creștere salarial identic pentru toți salariații remunerați de la bugetul de stat, mai puțin îns pentru magistrați.
Pe de alt parte, întrucât anterior OUG nr.27/2006, toți magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție, ai Curții Constituționale și procurorului general precum și adjuncții acestuia erau salariați conform valorii de referinț sectoriale și coeficientului de multiplicare prevzuți în anexa 2/2 la Legea 154/1998, iar OG nr.10/2007 creșterile salariale se refer și la personalul salarizat conform acestei anexe, acești magistrați au beneficiat de majorrile respective.
Așadar, deși și magistrații respectivi - ai instanței supreme, ai Curții Constituționale, procurorul general și adjuncții sunt salarizați alturi de ceilalți magistrați din sistemul de justiție, prin OUG nr.27/2006, cu toate acestea, Guvernul a aplicat un tratament diferențiat în privința creșterilor salariale, neprevzându-le și pentru restul magistraților.
Așa fiind, în temeiul art.27 și art.2 din OG nr.137/2000, art.5 alin.1 și 3 din Codul muncii și art.14 din Convenția European a Drepturilor Omului, instanța a admis acțiunea dispunând obligarea pârâților MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lâng ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Parchetul de pe lâng Tribunalul Boto șani la plata despgubirilor cauzate prin discriminare.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția General a Finanțelor Publice Județean B și Parchetul de pe lâng ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție invocând motive de netemeinicie și nelegalitate.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a artat c soluția primei instanțe este greșit în ceea ce privește respingerea excepției lipsei calitții sale procesuale și obligrii în sensul de a pune la dispoziție fondurile necesare plții drepturilor salariale la care au fost obligați ceilalți pârâți.
Susține pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor c obligația de stabilire a salariilor de baz, a criteriilor, a sumelor necesare pentru cheltuielile de personal și de acordare a drepturilor bnești cuvenite, revine potrivit dispozițiilor legale în vigoare ordonatorului principal de credite bugetare.
Ministerul Economiei și Finanțelor nu are calitatea de ordonator principal de credite, acestuia revenindu-i, potrivit legii, doar obligația de aprobare a statelor de plat astfel întocmite.
Consider recurentul c în speț nu sunt întrunite condițiile privind obligarea Ministerului Economiei și Finanțelor la alocarea fondurilor necesare, întrucât obiectul acțiunii vizeaz plata unor drepturi salariale datorate de alți ordonatori de credite, el neavând nici o rspundere privind garantarea acestor drepturi.
Nelegalitatea hotrârii judectorești deriv și din faptul c rectificarea bugetar se face la inițiativa ordonatorului principal de credite, respectiv MINISTERUL PUBLICa șa cum este prevzut și reglementat de dispozițiile legale în vigoare.
Competența elaborrii unor eventuale proiecte de rectificare bugetar pentru drepturi salariale aparține numai ordonatorului principal de credite, conform procedurii prevzute de legea finanțelor publice nr. 500/2002, acest atribut neputând fi extins asupra Ministerului Economiei și Finanțelor.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 304 pct. 4 și 9 din Codul d e procedur civil.
Parchetul de pe lâng ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție prin motivele de recurs a invocat c hotrârea primei instanțe este lipsit de temei legal, în condițiile în care intimații-reclamanți nu fac parte din categoria personalului contractual din sectorul bugetar și nici din categoria personalului care ocup funcții de demnitate public, în aceast ultim categorie fiind încadrați - potrivit anexei nr. I pct. 11, pct. 12 și pct. 13 din Legea nr. 154/1998 - Procurorul General al Parchetului de pe lâng ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Prim Procurorului general și acestuia.
Consider recurentul c nu poate fi considerat ca discriminatoriu potrivit art. 2 alin. 2 din OG nr. 137/2000 și art. 154 alin. 3 din Codul Muncii, faptul c nu s-au acordat mriri salariale magistraților și s-au acordat personalului contractual, în condițiile în care nu poate constitui o discriminare nici situația în care aceast din urm categorie profesional nu este salarizat în baza coeficienților de multiplicare și a valorii de referinț sectorial utilizat pentru salarizarea magistraților.
În acest sens, aceste susțineri apar ca vdit nefondate în condițiile în care pentru corpul magistraților legiuitorul a prevzut prin lege special, drepturile salariale și majorrile periodice aplicabile acestora.
În speț, potrivit dispozițiilor OG nr. 27/2006, aprobat prin Legea nr. 45/2007, valoarea de referinț sectorial este indexat periodic iar prin stabilirea unei indemnizații majorate și a unui coeficient de multiplicare modificat s-a urmrit adaptarea sistemului de retribuire judectorilor și procurorilor la noua structur a carierei acestora și la noul sistem de administrare a justiției.
Consider recurentul c în mod nelegal instanța de fond a dispus plata drepturilor bnești solicitate, actualizate cu rata inflației în situația în care ca instituție bugetar nu poate s înscrie în bugetul propriu nicio plat fr baz legal pentru respectiva cheltuial.
Fondurile alocate Ministerului Public pe anul 2008 pentru plata drepturilor de personal au fost aprobate prin Legea bugetului de stat nr. 388 din 31 decembrie 2007, lege ce nu cuprinde un capitol distinct de cheltuieli pentru plata diferențelor de drepturi salariale acordate de ctre instanț, astfel c acordarea ulterioar a unei sume de bani peste cea datorat, chiar reprezentând indicele de inflație - nu se justific.
Mai arat recurentul c faț de dispozițiile art. 14 alin. 2 și 29 alin. 3 și 47 din Legea nr. 50/2002, angajarea cheltuielilor din bugetul de stat se poate face numai în limita creditelor bugetare anuale aprobate.
Prin cel de-al treilea motiv de recurs, pârâtul Parchetul de pe lâng ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție arat c în mod greșit a fost obligat s opereze mențiunile corespunztoare în carnetul de munc deoarece în conformitate cu dispozițiile art. 1 alin. 2 din Decretul nr. 92/1976, reiese c singura categorie de drepturi bnești ce se poate transcrie în carnetele de munc este retribuția tarifar de încadrare, precum și alte drepturi ce se includ în aceasta și c sporul solicitat de reclamanți este un drept salarial ce se adaug la retribuția tarifar de încadrare și nu se include în aceasta.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 304 pct. 3, 4 și 9 din Codul d e procedur civil cu aplicarea art. 3041Cod procedur civil.
Prin decizia nr. 2221 din 27 februarie 2009, pronunțat de - Secția civil și de proprietate intelectual s-a dispus declinarea competenței de soluționare a celor dou recursuri promovate împotriva sentinței civile nr. 706 din 5.05.2008 a Tribunalului Boto șani în favoarea Curții de APEL SUCEAVA, întrucât prin decizia nr. 104 din 20.01.2009 a Curții Constituționale au fost declarate ca fiind neconstituționale dispozițiile art. I și II din nr.OUG 75/11.06.2008.
Examinând recursurile prin prisma motivelor invocate, probatoriului administrat și dispozițiilor legale incidente în cauz, Curtea de Apel constat c sunt nefondate.
Întemeiat instanța de fond a constatat c Ministerul Finanțelor are calitate procesual în cauz, faț de disp. art. 131 alin. 1 din Legea nr. 304/2004, republicat, potrivit crora, instanțele și parchetele sunt finanțate de la bugetul de stat Ministerul Finanțelor fiind cel care elaboreaz proiectul bugetului de stat și proiectul de rectificare bugetar și fiind obligat, potrivit art. 19 din legea nr. 500/2002, s vireze fondurile necesare plții drepturilor salariale.
În condițiile în care reclamanții, procurori în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizat și Terorism nu au beneficiat de majorrile salariale solicitate în prezenta cauz, au fost discriminați în raport de celelalte categorii de salariați ai statului.
Aceasta cu atât mai mult cu cât majorrile salariale acordate prin nr.OG 10/2007, nr.OG 16/2007 și nr.OG 27/2007 nu au avut în vedere atribuțiile specifice fiecrei funcții în parte, ci deprecierea monedei naționale și scderea nivelului de trai ca urmare a inflației, efectele negative ale acestora fiind resimțite de ctre fiecare salariat al statului și nu numai de categoriile care au beneficiat de aceste majorri.
Astfel, reține Curtea c aceste majorri salariale nu au fost stabilite în considerarea condițiilor specifice de numire, funcționare și eliberare din funcție sau mai ales a atribuțiilor profund diferite pe care le au anumite categorii de persoane.
În aceste cazuri, legiuitorul poate stabili drepturi diferite, drepturi care sunt indisolubil legate de rolul, rspunderea, complexitatea și privațiunile inerente fiecrei funcții în parte și fr ca prin aceasta s se aduc atingere principiului egalitții reglementat de art. 16 din Constituție și de reglementrile internaționale.
Or, în condițiile în care nu au fost avute în vedere aceste criterii ci deprecierea monedei naționale și scderea nivelului de trai resimțite de fiecare categorie profesional, indiferent de nivelul salariului sau de creșterile salariale de care ar fi beneficiat, reține Curtea c, în mod corect prin hotrârea primei instanțe au fost acordate reclamanților creșterile salariale prevzute de nr.OG 10/2007.
Nefondat este și motivul de recurs vizând greșita acordare de ctre prima instanț a diferențelor salariale actualizate cu indicele de inflație, atât timp cât prin dispozițiile art. 161 alin. 4 din Codul muncii se prevede expres c întârzierea nejustificat a plții salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la daune interese.
Cât privește cel de-al treilea motiv de recurs vizând obligarea pârâților MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lâng ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizat și Terorism s efectueze mențiunile referitoare la majorrile salariale în carnetele de munc ale reclamanților, Curtea apreciaz c este nefondat.
Astfel, prin art. 1 alin. 1 din Decretul nr. 92/1976 se stabilește c în carnetul de munc se înscriu retribuția tarifar de încadrare și alte drepturi ce se includ în aceasta.
Conform art. 155 din Codul muncii, salariul cuprinde salariul de baz, indemnizațiile, sporurile precum și alte adaosuri.
Cum în speț, drepturile solicitate de reclamanți reprezint majorri salariale neacordate, rezult faț de dispozițiile legale mai sus artate, c este posibil înscrierea lor în carnetele de munc.
Așa fiind, Curtea, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedur civil va respinge ca nefondate recursurile.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de pârâții MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNG ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - prin DIRECȚIA GENERAL A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI B, prin reprezentanți legali, împotriva sentinței nr. 206 din 5 mai 2008, pronunțat de Tribunalul Boto șani - Secția civil (dosar nr-).
Irevocabil.
Pronunțat în ședința public din data de 3 septembrie 2009.
Președinte, Judectori, Grefier,
Red.
Judec. fond:,
2 ex. 29.09.2009, dact.
Președinte:Maierean AnaJudecători:Maierean Ana, Ciută Eugenia, Plăcintă Dochița
