Pretentii civile. Speta. Decizia 1033/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi salariale -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 1033
Ședința publică din data de 3 septembrie 2009
PREȘEDINTE: Maierean Ana
JUDECĂTOR 2: Ciută Eugenia
JUDECĂTOR 3: Plăcintă Dochița
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâta "MEDIA " SRL B, cu sediul în municipiul B,-,.29,.B,.7, prin reprezentant legal, împotriva sentinței nr. 967 din 3 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă (dosar nr-).
La apelul nominal făcut în ședința publică s-au prezentat avocat pentru unitatea recurentă și reclamanta intimată.
Procedura este legal îndeplinită.
S-au verificat lucrările dosarului după care, instanța constatând recursul în stare de judecată, a dat cuvântul la dezbateri.
Avocat pentru recurentă, reiterând motivele precizate în scris a solicitat admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței și în rejudecare, respingerea, ca nefondate, a capetelor de cerere privind acordarea salariului și a sporului de 100% aplicat la salariul de bază pentru 120 de ore lucrate în 15 zile de sâmbătă și pentru 64 de ore lucrate în 8 duminici, în intervalul 1.05. - 4.09.2008 întrucât din probele administrate în cauză rezultă că pentru aceste ore i s-au acordat zile libere. Totodată a susținut că au fost incomplete și formale concediile medicale prezentate de reclamantă iar în perioada respectivă aceasta a lucrat la alte unități.
Recurenta, prin avocat, a solicitat obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată conform chitanțelor depuse la dosar.
Intimata a cerut respingerea recursului ca nefondat, întrucât corect instanța de fond a reținut faptul că a lucrat în zilele de sâmbătă și duminica în perioada menționată și că este îndreptățită la plata drepturilor salariale ce i se cuvin pentru munca desfășurată.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Botoșani sub nr- și precizată ulterior (filele 28-29 și 36 dosar fond), reclamanta a chemat în judecată pârâta MEDIA " SRL B, solicitând obligarea acesteia la plata indemnizației pentru concediul de odihnă cuvenite pentru perioada 1.05.2008-4.09.2008, a drepturile bănești ce i se cuveneau pentru 15 zile de sâmbătă și 8 zile de duminică lucrate în intervalul 1.05.2008 - 4.09.2008, indemnizația pentru incapacitatea temporară de muncă aferentă perioadei 5.09.2008-19.01.2009, contravaloarea medicamentelor în sumă de 1000 lei precum și a daunelor în valoare de 2800 lei.
Reclamanta a susținut că în perioada 1.05.2008 - 4.09.2008 prestat efectiv activitatea de gestionar la magazinul din B, situat pe Bulevardul, care aparținea de societatea pârâtă și că pentru această perioadă nu a beneficiat de concediu de odihnă și nici nu i s-au plătit zilele de repaus săptămânal lucrate, respectiv câte 8,5 ore sâmbăta și câte 14 ore duminica.
A mai arătat reclamanta că angajatorul nu i-a achitat indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă aferentă perioadei 5.09.2008 - 19.01.2009 și că, întrucât nu a virat contribuția la bugetul asigurărilor de sănătate, a fost nevoită să-și cumpere medicamentele necesare tratării afecțiunilor de care a suferit.
Față de această conduită necorespunzătoare a angajatorului, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei și la plata unor daune morale de 2800 lei.
Tribunalul Botoșani, prin sentința civilă nr.967 din 3 iulie 2009, admis în parte acțiunea reclamantei în sensul obligării pârâtei la plata indemnizației de concediu de odihnă pentru perioada 1.05.2008 - 4.09.2008, a salariului și a sporului de 100% aplicat la salariul de bază pentru 120 de ore lucrate în 15 zile de sâmbătă în intervalul 1.05.2008 - 4.09.2008, a salariului și a sporului de 100% pentru 64 ore lucrate în 8 duminici în perioada 1.05.2008 - 4.09.2008, a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă conform certificatelor medicale seria - nr. -, - nr. -, - nr. -, - nr. -, - nr. -, - nr. -, - nr. -, - nr. - și a respins ca nefondate capetele de cerere având ca obiect plata contravalorii medicamentelor și a daunelor morale.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că din contractul individual de muncă nr.-/20.05.2008 (fila 39 dosar fond) și actul adițional la acest contract nr. 25/31.08.2008 (fila 55 dosar fond), rezultă că începând cu data de 1.05.2008, reclamanta a avut calitatea de salariată a pârâtei, prestând activitatea de gestionară la magazinul societății din B și primind un salariu de bază brut de 800 lei, respectiv de 600 lei, începând cu 1.08.2008.
Potrivit art. 139 din Codul Muncii, dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaților iar în conformitate cu art. 141 din același cod, concediul de odihnă se efectuează în fiecare an, salariatul beneficiind de o indemnizație de concediu, conform art. 145 din Codul Muncii, compensarea în bani a concediul neefectuat fiind permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă - art. 141 alin. 4 din Codul Muncii.
Deși sarcina probei revine angajatorului, conform art. 287 din Codul Muncii, pârâta nu a dovedit acordarea concediului de odihnă cuvenit reclamantei, pentru perioada efectiv lucrată, respectiv 1.05.2008 - 4.09.2008.
Drept urmare, întrucât pârâta a arătat că raporturile de muncă cu reclamanta au încetat, în baza art. 281 din Codul Muncii și prevederilor legale anterior menționate a fost obligată să plătească salariatei compensația pentru concediul de odihnă aferent perioadei 1.05. 2008 - 4.09.2008.
Referitor la capătul de cerere privind plata zilelor de repaus săptămânal lucrate de reclamantă, instanța a reținut că din foile colective de prezență întocmite de angajator (filele 58 - 62 dosar fond) nu rezultă prestarea muncii în aceste zile însă, din adresa ITM B nr.9043/8.12.2008 coroborată cu declarația martorului, se poate constata că reclamanta a prestat activitate și ulterior, însă numai câte 8 ore zilnic.
În consecință, în temeiul art. 281 Codul Muncii raportat la art. 132 Codul Muncii, art. 41 alin. 3 lit. c din Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pentru anii 2007 - 2010 și art. 13 din Contractul individual de muncă nr. - din 20.05.2008, tribunalul a admis în parte acest capăt de cerere și a obligat pârâta să-i plătească reclamantei salariul și sporul de 100% pentru munca prestată 8 ore/zi în 15 zile de sâmbătă și 8 zile de duminică în perioada 1.05.2008 - 4.09.2008.
Pentru concediul medical din luna septembrie 2008, s-a constatat că reclamanta nu a depus la dosar certificatele de concediu medical pentru a justifica acordarea indemnizației.
De altfel, cu statele de plată întocmite pentru luna septembrie 2008 (filele 76-78 dosar fond), pârâta a dovedit plata indemnizației cuvenite reclamantei, astfel încât pretențiile pentru această perioadă au fost respinse ca nefondate.
Pentru perioada 1.11.2008-19.12.2008, contrar susținerii pârâtei, reclamanta a dovedit depunerea la societate a celor 8 certificate de concediu medical rectificate și enumerate în adresa nr. 50/17.12.2008 (filele 4-11 dosar fond) ce poartă semnătura de primire a administratorului.
Întrucât (începând cu modificarea prin Legea nr. 399/2006) potrivit art. 7 din OUG nr. 158/2005, stagiul minim de cotizare pentru acordarea indemnizației pentru incapacitate de muncă este de "o lună realizată în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical" pârâta a fost obligată să plătească reclamantei indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă conform certificatelor de concediu medical seria - nr. -, - nr. -, - nr. -, - nr. -, - nr. -, - nr. -, - nr. -, - nr. -.
Pentru perioada 20.12.2008 - 18.01.2009, reclamanta a depus la dosar trei certificate de concediu medical cu nr. -, - și - (filele 12-14 dosar fond), însă nu a făcut dovada depunerii lor la angajator, așa încât pretențiile pentru aceste perioade au fost respinse ca prematur formulate.
Deși reclamanta a solicitat obligarea pârâtei și la plata sumei de 1000 lei, reprezentând contravaloarea unor medicamente cumpărate în perioada concediilor medicale, aceasta nu a făcut nicio dovadă cu privire la achiziționarea și plata acestora și nici referitoare celorlalte condiții necesare pentru angajarea răspunderii patrimoniale a angajatorului conform art. 269 alin. 1 din Codul Muncii. În consecință, acest capăt de cerere a fost respins ca nefondat.
Din aceleași considerente a fost respinsă ca nefondată și cererea reclamantei de acordare a daunelor morale, nefiind dovedit prejudiciul moral pretins.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta "MEDIA " SRL B criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectul modului de soluționare a cererii reclamantei de acordare a salariului și sporului de 100% aplicat la salariul de bază pentru 120 de ore lucrate în 15 zile de sâmbătă și 64 ore în 8 duminici din perioada 1.05.2008 - 21.09.2008.
În dezvoltarea motivelor a arătat că din foile de prezență pe care le-a depus la dosarul cauzei nu rezultă că reclamanta a prestat activitate în zilele respective, din înscrisurile depuse de reclamantă la dosar nu rezultă că ar fi semnat monetarele la sfârșitul fiecărei zile, obligație ce-i revenea în calitatea sa de gestionar, iar din adresa ITM B rezultă că aceasta a lucrat doar 4 zile de sâmbătă pentru care a beneficiat de 4 zile libere.
A mai susținut recurenta că trebuia înlăturată declarația martorului care nu avea de unde să cunoască activitatea desfășurată de reclamantă, declarația acestuia fiind contrazisă de înscrisurile depuse la dosar în apărare.
Analizând recursul în raport de actele și lucrările dosarului, Curtea constată că este nefondat.
Contrar celor susținute de recurentă, în cauză s-a dovedit că reclamanta a lucrat în zilele de sâmbătă și duminică în perioada 1 mai - 4 septembrie 2008, relevantă în acest sens fiind adresa ITM B din 8.12.2008 (18 dosar) dar și declarația martorului care a remarcat prezenta reclamantei la serviciu în majoritatea zilelor de sâmbătă și duminică, fie dimineața, fie după amiaza observând că aceasta lucra în ture cu șefa sa (patroana).
Același martor a confirmat că unitatea la care lucra reclamanta era deschisă în mod constat în zilele libere ale săptămânii.
Așa fiind, întemeiat instanța de fond, aplicând dispozițiile art. 281 rap. la art. 132 din Codul Muncii, pe cele din contractul colectiv de muncă și contractul individual de muncă, a obligat unitatea angajatoare să-i plătească reclamantei drepturile salariale prevăzute de lege pentru munca suplimentară prestată.
Față de cele reținute, Curtea, constatând că sentința primei instanțe este legală și temeinică, va respinge recursul ca nefondat, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă.
Față de soluția pronunțată nu se va da curs cererii recurentei de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor judiciare din recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta "MEDIA " SRL B, prin reprezentant legal, împotriva sentinței nr. 967 din 3 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă (dosar nr-).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 3 septembrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Judec. fond:,
24.09.2009, 2 ex. dact.
Președinte:Maierean AnaJudecători:Maierean Ana, Ciută Eugenia, Plăcintă Dochița
