Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1056/2009. Curtea de Apel Suceava

Dosar nr- - Drepturi salariale -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA NR. 1056

Ședința publică din 3 septembrie 2009

PREȘEDINTE: Maierean Ana

JUDECĂTOR 2: Sas Laura

JUDECĂTOR 3: Plăcintă Dochița

Grefier - -

Pe rol se află judecarea recursului declarat de pârâtul Ministerul Justiției, cu sediul în B, sector 5,-, prin reprezentanții săi legali, împotriva sentinței nr. 677 din 11.04.2008 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă (dosar nr-).

La apelul nominal au lipsit reprezentantul pârâtului recurent, reprezentantul pârâtului intimat Tribunalul Suceava și reclamanții intimați:, și.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care instanța, constatând recursul în stare de judecată, a rămas în pronunțare cu privire la acesta.

După deliberare,

CURTEA,

Asupra recursului de față, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava sub nr. 623/86 din data de 06 februarie 2008, reclamanții, și în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Tribunalul Suceava, prin reprezentanți legali au solicitat ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților la încheierea anuală pentru fiecare dintre reclamanți a asigurărilor pentru risc profesional pentru viață, sănătate și bunuri dacă sunt afectate în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea, în limita veniturilor pentru anii lucrați în aceste funcții de către reclamanți, dar nu în mai mult de 15 ani de activitate, conform dispozițiilor art. 78 al. 1 din Legea nr. 303/2004 republicată, sub sancțiunea aplicării unor daune cominatorii de 100 lei pe zi de întârziere pentru fiecare reclamant.

În motivare, reclamanții au arătat că, în calitate de judecători, beneficiază de disp. art. 78 al. 1 din Legea nr. 303/2004 republicată care prevăd că judecătorii și procurorii beneficiază de asigurare pentru risc profesional, realizată de fondurile bugetare ale, de Ministerul Justiției și Ministerul Public, pentru viață, sănătate și bunuri, dacă sunt afectate în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea, în limita veniturilor pentru anii lucrați în aceste funcții dar nu mai mult de 15 ani de activitate.

Deși alin. 3 al aceluiași articol stipulează că asigurarea prev. la art. 1 se realizează în condițiile stabilite prin Hotărâre a Guvernului, cu avizul, la mai mult de 3 ani de la intrarea în vigoare a actului normativ, nu a fost adoptată încă hotărârea de guvern care să reglementeze condițiile în care magistrații beneficiază de asigurare.

Dreptul la asigurare recunoscut de către legiuitor magistraților constituie un bun al acestora în sensul art. 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Mai mult decât atât, normele de tehnică legislativă prevăd instituțiile suspendării și abrogării, or în cauză nu există un act normativ care să fi suspendat sau abrogat disp. art. 78 al. 1 din Legea nr. 303/2004. Invocarea faptului că nu există norme de aplicare a dispozițiilor arătate echivalează cu o prevalare de instituția suspendării, ceea ce-i inacceptabil, în lipsa unui act normativ care să suspende dispozițiile respective.

În aceste condiții, intervenția instanței de judecată este singura modalitate juridică prin care se poate obține valorificarea drepturilor legitime, pentru a beneficia și în fapt, iar nu doar în drept, de protecția specială recunoscută de legiuitor în considerarea riscurilor specifice ce decurg din exercitarea profesiei de magistrat.

Prin sentința civilă nr.677 din 11 aprilie 2008, Tribunalul Suceavaa admis acțiunea formulată de reclamanți și a obligat pârâții Tribunalul Suceava și Ministerul Justiției la încheierea anuală pentru fiecare dintre reclamanți a asigurărilor pentru risc profesional, pentru viață, sănătate și bunuri afectate în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea, în limita veniturilor pentru anii lucrați în aceste funcții de către reclamanți, dar nu mai mult de 15 ani de activitate, conform dispozițiilor art. 78 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 republicată, sub sancțiunea aplicării unor daune cominatorii de 100 lei pe zi de întârziere pentru fiecare reclamant.

Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că din conținutul art. 78 al. 1 din Legea nr. 303/2004, reiese obligația angajatorului de a asigura magistrații pentru viață, sănătate inclusiv pentru bunuri iar această asigurare nu poate funcționa în lipsa unui contract de asigurare încheiat în formă scrisă.

Astfel, potrivit Legii nr. 136/1996 "în România, activitatea de asigurare se desfășoară sub forma asigurărilor de viață și a celor generale facultative sau obligatorii, în condițiile legii".

Așadar, este un drept a salariatului de a solicita instituției angajatoare să încheie un contract de asigurare, în care angajatul să aibă calitatea de beneficiar al asigurării atâta vreme cât, raporturile juridice de asigurare nu se "ex lege" ci au la bază voința părților.

Prin urmare, numai în această modalitate juridică reclamanții vor putea obține valorificarea drepturilor lor legitime, pentru a putea beneficia și în fapt iar nu doar în drept, de protecția specială recunoscută de legiuitor în considerarea riscurilor specifice ce decurg din exercitarea profesiei de magistrat.

Fiind vorba de o obligație de a face, în cazul în care nu va fi executată de bună voie de către pârâți, sunt incidente prevederile art. 1075 și 1077 Cod civil.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Ministerul Justiției criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie pentru motivul prev. de art. 304 pct. 9.pr.civ. susținând că nu există un temei legal pentru a fi obligat la încheierea anuală a asigurărilor pentru risc profesional.

Recursul este fondat.

Dispozițiile art. 78 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 prevăd plata unor despăgubiri în urma producerii unui prejudiciu dacă viața, sănătatea sau bunurile magistraților sunt afectate în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.

Alineatul 3 al aceluiași articol precizează că asigurarea prevăzută la alineatul 1 se realizează în condițiile stabilite prin hotărâre de Guvern cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Așadar, legiuitorul a precizat în mod expres că metodologia realizării asigurărilor de risc profesional urmează a fi stabilită în concret de un act administrativ emis în vederea aplicării dispozițiilor legale sus-amintite. În lipsa actului normativ dat în aplicarea legii, obligarea pârâților la încheierea unei asigurări de risc profesional este nelegală, instanța neputându-se substitui în competențele autorității însărcinată cu emiterea actului normativ respectiv.

Pe de altă parte, se constată că art. 78 din Legea nr. 303/2004 nu are în vedere contracte de asigurare tipice încheiate de ordonatorii de credite cu societăți de asigurare ci o formă de asigurare prin efectul legii care operează doar în cazul producerii unuia din riscurile asigurate.

În baza temeiului legal menționat, în măsura în care riscul profesional se produce este posibilă repararea prejudiciului produs, cât timp dreptul reclamanților este consacrat de lege, subzistând dincolo de neadoptarea hotărârii de guvern.

Față de argumentele expuse, solicitarea reclamanților de obligare a pârâților la încheierea unor contracte de asigurare cu societăți de asigurare este nefondată.

Pentru aceste motive, curtea va admite recursul declarat de pârâtul Ministerul justiției, în temeiul disp. art. 312 alin. 2 și 3 Cod procedură civilă și modificând în totalitate sentința atacată, va respinge acțiunea reclamanților ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E CI DE:

Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției, prin reprezentanții săi legali, împotriva sentinței nr. 677 din 11.04.2008 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă (dosar nr-).

Modifică în totalitate sentința recurată în sensul că respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamanții, și în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției B și Tribunalul Suceava.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din data de 3 septembrie 2009.

Președinte, Judecători, Grefier,

Red.

Judec. fond:,

2 ex. 22.09.2009, dact.

Președinte:Maierean Ana
Judecători:Maierean Ana, Sas Laura, Plăcintă Dochița

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1056/2009. Curtea de Apel Suceava