Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 119/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 119/2010
Ședința publică de la 25 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ana Doriani JUDECĂTOR 2: Manuela Stoica
- - - președinte secție
- - - JUDECĂTOR 3: Mirela Pop
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL ALBA IULIA și Ministerul Economiei și Finanțelor, prin S, împotriva sentinței civile nr. 752/1.10.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care se constată că pârâții recurenți prin motivele de recurs au solicitat soluționarea în lipsă a cauzei, împrejurare față de care, instanța constată cauza în stare de soluționare și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursurilor civile de față;
Constată că prin acțiunea civilă înregistrată la Tribunalul Sibiu sub dosar nr-, prin declinare de competență de la Curtea de APEL ALBA IULIA (sentința civilă nr. 172/27.04.2009 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA ) reclamanții, -, -, -, -, - și i-au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL ALBA IULIA, Tribunalul Sibiu și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Ministerul Economiei și Finanțelor solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța:
-să fie obligați pârâții să recunoască discriminarea, să calculeze și să plătească în favoarea reclamanților drepturile bănești reprezentând sporul de confidențialitate de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, începând cu luna octombrie 2004 și până la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești, precum și pentru viitor; sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective;
- obligarea pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA la efectuarea mențiunilor necesare în carnetul de muncă al reclamanților;
-obligarea pârâtului să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate.
În motivarea acțiunii lor reclamanții arată că sunt judecători în cadrul Judecătoriei Sibiu și că sunt îndreptățiți la sporul pretins, deoarece deși gestionează și manipulează informații clasificate, prin acte normative speciale s-a prevăzut acordarea acestui spor doar unor categorii de persoane, cum ar fi personalul militar și funcționari publici prin Legea nr.444/2006, nr.OG 6/2007; membrilor plenului, precum și altor categorii de personal din cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, prin Legea nr. 656/2002; ceea ce reprezintă o formă de discriminare în senul nr.OG 137/2000.
În drept se invocă: art. 30 alin3. din nr.OG 137/2000, art.20 alin3. din Legea nr. 656/2002, art.15 din hotărârea CSM nr.328/2005, art.14 CEDO, Protocolul nr.12 la Convenție.
În probațiune s-a depus adeverința nr. 60/A/28.11.2007 emisă de Curtea de APEL ALBA IULIA, pentru a justifica calitatea procesual activă (7).
Curtea de APEL ALBA IULIA, prin întâmpinarea depusă invocă lipsa calității procesual pasive, arătând că nu are nici calitatea de angajator al reclamanților și nici o atribuție în privința stabilirii drepturilor salariale ale judecătorilor. (9).
Prin întâmpinarea depusă de pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, se invocă lipsa calității procesual pasive, față de prev. art.16-20 din legea nr.137/2000.(10-15).
Prin întâmpinarea depusă în cauză de pârâtul Ministerul Justiției se solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată arătând că nu ne aflăm într-o situație de discriminare în sensul Ordonanței Guvernului nr.137/2000, invocând în acest sens Decizia nr. 819/03.07.2008 a Curții; iar pe fond pretențiile reclamanților sunt neîntemeiate deoarece nu există nici un act normativ în vigoare care să prevadă sau să garanteze dreptul magistraților de a primi spor de confidențialitate (23-28).
Prin întâmpinarea depusă de pârâtul F, prin P S se solicită respingerea acțiunii, invocându-se lipsa calității procesuale pasive, cu motivarea că nu există nici un raport juridic obligațional sau de despăgubire între această instituție și reclamanții în cauză (29-31).
Prin sentința civilă nr.752/01.10.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr- -a respins excepția lipsei calității procesual pasive invocate de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA.
S-a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada octombrie 2004-octombrie 2005 invocată de pârâtul
S-a admis, acțiunea civilă formulată de reclamanții, -, -, -, -, - și în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL ALBA IULIA, Tribunalul Sibiu și Ministerul Economiei și Finanțelor și în consecință:
Au fost obligați pârâții să calculeze și să plătească reclamanților, drepturile reprezentând sporul de confidențialitate, în procent de 15% din indemnizația brută lunară, începând cu luna octombrie 2005 și până la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri, precum și pentru viitor, sume care urmează a fi actualizate cu indicele de inflație, începând cu data nașterii dreptului material, până la data plății efective;
A fost obligată pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA să efectueze cuvenitele mențiunii în carnetul de muncă al reclamanților;
A fost obligat pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să aloce sumele necesare plății drepturilor indicate de mai sus;
S-a admis excepția lipsei calității procesual pasive invocate de pârâtul
S-a respins acțiunea civilă formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Pentru a hotărî, astfel, tribunalul a reținut următoarele:
-excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului D este întemeiată deoarece potrivit art. 27 din nr.OG 137/2000 această instituție nu poate fi citată în calitate de pârât, ci doar în calitate de expert în domeniul nediscriminării, pentru a-și preciza poziția cu privire la o posibilă încălcare a legislației în materie de nediscriminare;
-excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului F este neîntemeiată, deoarece are obligația de a prevedea și asigura prin bugetul de stat plata sumelor de bani ce se cuvin tuturor categoriilor de personal bugetar;
- excepția lipsei calității procesual pasive invocate de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA este neîntemeiată această instituție având atribuția de a păstra și completa mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților.
- pe fondul cauzei s-a reținut că pretențiile reclamanților sunt întemeiate, deoarece acești în calitatea de judecător au obligația potrivit art. 99 alin.1 lit.d din Legea nr.303/2004 să păstreze secretul deliberării și, confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile despre care i-a cunoștință în exercitarea funcției, așa încât are dreptul la sporul de confidențialitate de 15% calculat la indemnizația brută lunară; așa cum a statuat și J, prin decizia nr.46/15.12.2008 pronunțată în recursul în interesul legii.
Împotriva acestei sentințe, au declarat, recurs, în termenul legal prev. de art.80 din Legea nr.168/1999, pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL ALBA IULIA și Ministerul Finanțelor Publice, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii civile formulate în cauză de reclamanți.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților arată că prin hotărârea pronunțată instanța de fond a depășit atribuțiile puterii judecătorești, acordând drepturi salariale care nu sunt stabilite prin lege, (în acest sens invocă Deciziile Curții Constituționale în ședința din 27.05.2009); se critică sentința atacată ca fiind lipsită de temei legal deoarece, nu există nici un act normativ în vigoare care să prevadă ori să garanteze dreptul de a primi spor de confidențialitate categoriei profesionale a magistraților sau personalului auxiliar de specialitate.
În drept se invocă: art. 304 punct 4 și 9 Cod procedură civilă.
În recursul pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA, se critică sentința atacată ca fiind dată cu aplicarea greșită a legii, sub aspectul soluționării excepției lipsei calități procesual pasive invocate, deoarece curtea nu are nici calitatea de angajator al reclamanților, iar în calitate de ordonator secundar de credite poate dispune de plata oricăror sume doar în limita aprobată de ordonatorul principal-
În drept se invocă motivul de recurs prev. de art.304 punct 9 Cod procedură civilă.
În recursul pârâtului Ministerul Finanțelor Publice, prin S se invocă motivul de modificare a hotărârii prev. de art. 304 punct 9 Cod procedură civilă, criticându-se sentința atacată ca fiind dată cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 76/01.04.2009.
CURTEA, analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate cât și din oficiu, conform art. 304 indice1 cod procedură civilă, în limitele statuate de art. 306 alin.2 cod procedură civilă, reține următoarele:
Recursurile de față sunt fondate doar în ce privește soluționarea excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor și perioada de acordare a sporului de confidențialitate de 15 %.
Astfel, sub aspectul excepție lipsei calității procesual pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice, care se impune a fi analizată cu prioritate potrivit art. 137 cod procedură civilă este de reținut că ne aflăm în cadrul unui conflict de drepturi, judecat după normele de procedură specifice acestuia. Cum art. 282 codul Muncii definește expres persoanele care pot fi părți în conflictele de muncă și cum între intimații reclamanți și recurentul de față nu există un raport juridic de muncă în mod greșit instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuala pasive ridicate în cauză. Faptul că această instituție financiară are obligația de a asigura prin bugetul de stat plata sumelor de bani, nu justifică calitatea procesual pasivă a acestuia în acest cadru procesual, raporturile juridice dintre acest minister și ordonatorul principal de credite-în cazul intimaților Ministerul Justiției-sunt de drept administrativ și nici decum de dreptul muncii.
Sub aspectul perioadei de acordare a sporului de confidențialitate de 15 % este de reliefat faptul că la data de 12.11.2009 a intrat în vigoare Legea nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice care la art.4 alin.(1) din Anexa nr.VI cuprinde reglementări specifice personalului din sistemul justiției și prevede pentru această categorie de personal, acordarea unui spor de confidențialitate de 5% din salariul de bază, respectiv indemnizația de încadrare brută lunară.
Ca atare, este nelegală dispoziția primei instanțe de acordare a sporului de confidențialitate de 15% și după apariția acestei noi legi de salarizare; începând cu 12.11.2009 acordarea acestui spor urmând fi stabilită conform acestei legi (Legea nr.330/2009).
Restul criticilor aduse de pârâții recurenți sunt nefondate, deoarece:
Cu referire la recursul pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA, care de asemenea vizează o excepție, este de reținut că în mod corect, prima instanță a constatat calitatea procesual pasivă a acestei instituții, dat fiind atribuțiile acesteia de ordonator secundar de credite în sistemul judiciar (art. 44 din Legea nr.304/2004) și de păstrare și gestionare a carnetelor de muncă ale magistraților, potrivit. nr. 92/1976 privind carnetul de muncă.
În ce privește recursul pârâtului Ministerul justiției și Libertăților, care vizează fondul pricinii, criticile sunt nefondate:
Astfel, prin Decizia nr. 46/15.12.2008 admițând recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că: în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor<LLNK 12004 303 11 202 99 48>art. 99 alin.(1) lit. d) din Legea nr. 303/2004privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, raportat la<LLNK 12005 05704202 16 63>art. 16 alin. (1) și (2) din codul d eontologic al magistraților, și ale <LLNK 12004 567 10 202 78 40>art. 78 alin. (1) din Legea nr. 567/2004privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, modificată și completată, raportat la <LLNK 12005 05704212 9 28>art. 9 din codul d eontological acestora,
constată că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculatla indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar.
Potrivit art.329 alin.3 din codul d e procedură civilă Deciziile J pronunțate în soluționarea recursurilor în interesul legiisunt obligatorii pentru instanța inferioară, în ce privește dezlegarea dată problemelor de drept dezlegate; scopul acestui recurs fiind acela de a asigura previzibilitatea dreptului și uniformitatea în aplicarea acestuia.
Aplicând, la speța dedusă judecății, norma legală în spiritul interpretării date de instanța supremă, prima instanță nu a depășit atribuțiile puterii judecătorești în sensul celor invocate de recurentul L, ci dimpotrivă a îndeplinit atribuțiile de aplicare a legii consfințite de art.124 din Constituția României și art.2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.
Cu referire la, deciziile Curții Constituționale este de menționat faptul că acestea nu produc nici un efect cu privire la valabilitatea deciziilor deja pronunțate de J în exercitarea atribuțiilor conferite de art.329 Cod procedură civilă. Efectele deciziei Curții Constituționale nu pot viza decât actele, acțiunile, inacțiunile sau operațiunile ce urmează a fi înfăptuite în viitor de către autoritățile implicate în conflictul de natură constituțională. Ca atare, decizia nr. 838/27.05.2009 invocată de recurent nu înlătură efectele Deciziei nr. 46/2008 pronunțată de în
În acest sens, Curtea Constituțională reține expres în conținutul considerentelor sale că "potrivit competențelor sale expres și limitativ prev. de art.146 din Constituție și din Legea nr.47/1992, aceasta asigură, pe calea controlului de constituționalitate, supremația Constituției în sistemul juridic normativ,nefiind competentă să cenzureze legalitatea unor hotărâri judecătorești sau să constate că acestea sunt lipsite de efecte juridice.
Față de cele ce preced, curtea, în conformitate cu art. 312 alin.1 coroborat cu art. 304 punct 9 Cod procedură civilă, cu aplicarea art. 81 din Legea nr.168/1997 va admite ca fondate, recursurile cu care a fost investită de pârâți, va modifica sentința atacată în limitele reținute mai sus, respectiv excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor- pe care urmează să o admită ca fiind întemeiată și ca atare va fi respinsă acțiunea formulată de reclamanții în contradictoriu cu acest pârât- și perioada până la care va fi acordat sporul de confidențialitate de 15 %, în favoarea reclamanților-pe care o stabilește până la data intrării în vigoare a Legii nr. 330/2009, respectiv 12.11.2009.
Vor fi menținute, în rest, dispozițiile sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII:
DECIDE
Admite recursurile formulate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL ALBA IULIA și Ministerul Economiei și Finanțelor, prin S, împotriva sentinței civile nr. 752/1.10.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr- și în consecință:
Modifică, în parte, sentința atacată, în ce privește lipsa calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor și perioada până la care va fi acordat sporul de confidențialitate de 15 %, în favoarea reclamanților și rejudecând în aceste limite:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin G, S, și pe cale de consecință respinge acțiunea formulată de reclamanții, -, -, -, -, - și, împotriva pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Stabilește obligația de plată a sporului de confidențialitate de 15 % în favoarea reclamanților, -, -, ca fiind cuprinsă între data de 17.10.2005 și data de 12.11.2009, când a intrat în vigoare Legea unică a salarizării nr.330/2009.
Stabilește obligația de plată a sporului de confidențialitate de 15 % în favoarea reclamantei, ca fiind cuprinsă între 15.08.2006 -12.11.2009, -, ca fiind cuprinsă între 26.03.2007 -12.11.2009, -, ca fiind cuprinsă între 1.09.2007 -12.11.2009, -, ca fiind cuprinsă între 1.08.2008 -12.11.2009, între 15.08.2006 -12.11.2009.
Menține în rest dispozițiile sentinței atacate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 Ianuarie 2010
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored. /
9 ex./ 29.01.2010
Jud. fond. /
Președinte:Ana DorianiJudecători:Ana Doriani, Manuela Stoica, Mirela Pop
