Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 121/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 121/2010
Ședința publică de la 25 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ana Doriani JUDECĂTOR 2: Manuela Stoica
- - - președinte secție
- - - JUDECĂTOR 3: Mirela Pop
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursurilor formulate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI AL LIBERTĂȚILOR B, și CURTEA DE APEL ALBA IULIA, împotriva sentinței civile nr.1276/LM/25.06.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care se constată că prin motivele de recurs pârâții au solicitat soluționarea cauzei în lipsă.
Instanța, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de soluționare și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
În deliberare se constată că prin acțiunea civilă înregistrată la Tribunalul Hunedoara, sub dosar nr-, reclamantul a chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de Apel Alba Iulia și Tribunalul Hunedoara, solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța în contradictoriu și cu Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării:
- să fie obligați pârâții să recunoască discriminarea, să calculeze și să plătească în favoarea reclamantului drepturile bănești reprezentând sporul de confidențialitate de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, începând cu 1.08.2008 și până la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești, precum și pentru viitor, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective;
- să fie obligată pârâta Curtea de Apel Alba Iulia la efectuarea mențiunilor necesare în carnetul de muncă al reclamantei.
În motivarea acțiunii sale reclamantul arată că este judecător stagiar, în cadrul Judecătoriei Deva și că este îndreptățită la sporul pretins, deoarece deși gestionează și manipulează informații clasificate, prin acte normative speciale s-a prevăzut acordarea acestui spor doar unor categorii de persoane, cum ar fi personalul militar și funcționari publici cu statut special, prin Legea nr.444/2006 de aprobare OG nr. 19/2006, nr.OG6/2007, membrilor plenului, precum și altor categorii de personal din cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, prin Legea nr. 656/2002, ceea ce reprezintă o formă de discriminare în senul nr.OG 137/2000.
În drept, se invocă art. 30 alin3. din nr.OG 137/2000, art.20 alin3. din Legea nr. 656/2002, art.15 din hotărârea CSM nr.328/2005, art.14 CEDO, Protocolul nr.12 la Convenție.
Prin întâmpinarea depusă în cauză de pârâtul Ministerul Justiției s- solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată arătând că nu ne aflăm într-o situație de discriminare în sensul Ordonanței Guvernului nr.137/2000, invocând în acest sens Decizia nr. 819/03.07.2008 a Curții Constituționale.
Pe fond a susținut că pretențiile reclamantului sunt neîntemeiate deoarece nu există nici un act normativ în vigoare care să prevadă sau să garanteze dreptul magistraților de a primi spor de confidențialitate (16-17).
Curtea de Apel Alba Iulia, prin întâmpinarea depusă, a invocat lipsa calității procesuale pasive, arătând că nu are nici calitatea de angajator al reclamantei și nici atribuții în privința stabilirii drepturilor salariale ale judecătorilor. (19).
Prin sentința civilă nr. 1276/LM/25.06.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr- s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive, invocate de pârâta Curtea de Apel Alba Iulia.
Pe fond, s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de Apel Alba Iulia și Tribunalul Hunedoara și cu citarea, conform art.27 din nr.OG137/2000 a, și în consecință:
- au fost obligați pârâții să plătească reclamantului, corespondent raportului de serviciu, sumele reprezentând drepturile salariale cu titlu spor de confidențialitate, în procent de 15% din indemnizația brută lunară, începând cu data de 1.08.2008 și în continuare, sume care urmează a fi actualizate cu indicele de inflație, începând cu data nașterii dreptului material, până la data plății efective;
- a fost obligată pârâta Curtea de Apel Alba Iulia să efectueze cuvenitele mențiunii în carnetul de muncă al reclamantului.
Pentru a hotărî, astfel, tribunalul a reținut că excepția lipsei calității procesual pasive invocate de pârâta Curtea de Apel Alba Iulia este neîntemeiată întrucât această instituție are rolul de ordonator secundar de credite, cu atribuții în salarizarea reclamantului.
Pe fondul cauzei s-a reținut că pretențiile reclamantului sunt întemeiate, deoarece acesta, în calitatea de judecător stagiar, are obligația, potrivit art. 99 alin.1 lit. d din Legea nr.303/2004, să păstreze secretul deliberării și confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile despre care i-a cunoștință în exercitarea funcției, așa încât are dreptul la sporul de confidențialitate de 15% calculat la indemnizația brută lunară, așa cum a statuat și J, prin decizia nr.46/15.12.2008 pronunțată în recursul în interesul legii.
Împotriva acestei sentințe, au declarat, recurs, în termenul legal prevăzut de art.80 din Legea nr.168/1999, pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de Apel Alba Iulia, solicitând modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii civile formulate în cauză de reclamant.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților a susținut că la data de 12.11.2009 a intrat în vigoare Legea nr.330/2009, așa încât acordarea sporului pretins și în continuare este nelegală.
A mai arătat că, prin hotărârea pronunțată, instanța de fond a depășit atribuțiile puterii judecătorești, acordând drepturi salariale care nu sunt stabilite prin lege, (în acest sens invocă Deciziile Curții Constituționale) și că sentința atacată este lipsită de temei legal deoarece nu există nici un act normativ în vigoare, care să prevadă ori să garanteze dreptul de a primi sporul de confidențialitate de către categoria profesionale a magistraților sau a personalului auxiliar de specialitate.
În drept se invocă: art. 304 punct 4 și 9 Cod procedură civilă.
În recursul său, pârâta Curtea de Apel Alba Iuliaa criticat sentința atacată ca fiind dată cu aplicarea greșită a legii în ce privește soluționarea excepției lipsei calități procesuale pasive invocate, deoarece curtea nu are calitatea de angajator al reclamantului iar în calitate de ordonator secundar de credite poate dispune de plata oricăror sume, doar în limita aprobată de ordonatorul principal -
În drept, se invocă motivul de recurs prevăzut de art.304 punct 9 Cod procedură civilă.
CURTEA, analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate cât și din oficiu, conform art. 304 indice1 cod procedură civilă, în limitele statuate de art. 306 alin.2 cod procedură civilă, reține următoarele:
Recursurile de față sunt fondate doar în ce privește perioada de acordare a sporului de confidențialitate de 15 %.
Astfel, la data de 12.11.2009 a intrat în vigoare Legea nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice care la art.4 alin.(1) din Anexa nr. VI cuprinde reglementări specifice personalului din sistemul justiției și prevede pentru această categorie de personal, acordarea unui spor de confidențialitate de 5% din salariul de bază, respectiv indemnizația de încadrare brută lunară.
Ca atare, este nelegală dispoziția primei instanțe de acordare a sporului de confidențialitate de 15% și după apariția acestei noi legi de salarizare deoarece începând cu 12.11.2009, acordarea acestui spor urmează să fi stabilită conform acestei legi (Legea nr.330/2009).
Restul criticilor aduse de pârâții recurenți sunt nefondate.
Cu referire la recursul pârâtei Curtea de Apel Alba Iulia, care se impune a fi analizat cu prioritate dat fiind faptul că vizează o excepție, este de reținut că în mod corect prima instanță a constatat calitatea procesual pasivă a acestei instituții, dat fiind atribuțiile acesteia de ordonator secundar de credite în sistemul judiciar (art. 44 din Legea nr.304/2004) și de păstrare și gestionare a carnetelor de muncă ale magistraților, potrivit. nr. 92/1976 privind carnetul de muncă.
În ce privește recursul pârâtului Ministerul justiției și Libertăților, care vizează fondul pricinii, criticile se vizează, de asemenea ca nefiind fondate:
Astfel, prin Decizia nr. 46/15.12.2008 admițând recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că: în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor <LLNK 12004 303 11 202 99 48>art. 99 alin.(1) lit. d) din Legea nr. 303/2004privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, raportat la<LLNK 12005 05704202 16 63>art. 16 alin. (1) și (2) din Codul deontologic al magistraților, și ale <LLNK 12004 567 10 202 78 40>art. 78 alin. (1) din Legea nr. 567/2004privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, modificată și completată, raportat la <LLNK 12005 05704212 9 28>art. 9 din Codul deontological acestora,constată că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculatla indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar.
Potrivit art.329 alin.3 din codul d e procedură civilă Deciziile J pronunțate în soluționarea recursurilor în interesul legiisunt obligatorii pentru instanța inferioară, în ce privește dezlegarea dată problemelor de drept dezlegate; scopul acestui recurs fiind acela de a asigura previzibilitatea dreptului și uniformitatea în aplicarea acestuia.
Aplicând, la speța dedusă judecății, norma legală, în spiritul interpretării date de instanța supremă, prima instanță nu a depășit atribuțiile puterii judecătorești, în sensul celor invocate de recurentul, ci dimpotrivă a îndeplinit atribuțiile de aplicare a legii, consfințite de art.124 din Constituția României și art.2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.
Cu referire la, deciziile Curții Constituționale este de menționat faptul că acestea nu produc nici un efect cu privire la valabilitatea deciziilor deja pronunțate de J în exercitarea atribuțiilor conferite de art.329 Cod procedură civilă. Efectele deciziei Curții Constituționale nu pot viza decât actele, acțiunile, inacțiunile sau operațiunile ce urmează a fi înfăptuite în viitor de către autoritățile implicate în conflictul de natură constituțională. Ca atare, decizia nr. 838/27.05.2009 invocată de recurent nu înlătură efectele Deciziei nr. 46/2008 pronunțată de în
În acest sens, Curtea Constituțională reține expres în conținutul considerentelor sale că "potrivit competențelor sale expres și limitativ prev. de art.146 din Constituție și din Legea nr.47/1992, aceasta asigură, pe calea controlului de constituționalitate, supremația Constituției în sistemul juridic normativ,nefiind competentă să cenzureze legalitatea unor hotărâri judecătorești sau să constate că acestea sunt lipsite de efecte juridice.
Față de cele ce preced, curtea, în conformitate cu art. 312 alin.2 coroborat cu art. 304 punct 9 Cod procedură civilă și cu aplicarea art. 81 din Legea nr.168/1997, va admite ca fondate ambele recursuri cu care a fost investită de pârâți și va modifica sentința atacată, în limita reținută mai sus, respectiv a perioadei de acordare a sporului de confidențialitate de 15 % în favoarea reclamantului, pe care o stabilește ca fiind cuprinsă între data de 1.08.2008 și data de 12.11.2009, când a intrat în vigoare Legea unică a salarizării nr. 330/2009.
Vor fi menținute, în rest, dispozițiile sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile formulate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR B și CURTEA DE APEL ALBA IULIA împotriva sentinței civile nr.1276/LM/25.06.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr-.
Modifică, în parte, sentința atacată, în ce privește perioada de acordare a sporului de confidențialitate de 15 %, în favoarea reclamantului și pe care o stabilește ca fiind cuprinsă între data de 1.08.2008 și data de 12.11.2009, când a intrat în vigoare Legea unică a salarizării nr. 330/2009.
Menține în rest dispozițiile sentinței atacate.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 25 Ianuarie 2010.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored. /
6 ex./03.02.2010
Jud. fond. /
Președinte:Ana DorianiJudecători:Ana Doriani, Manuela Stoica, Mirela Pop