Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 120/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 120/2010
Ședința publică de la 25 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ana Doriani JUDECĂTOR 2: Manuela Stoica
- - - președinte secție
- - - JUDECĂTOR 3: Mirela Pop
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și CURTEA DE APEL ALBA IULIA împotriva sentinței civile nr. 1309/LM din 30.06.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care se constată că pârâții recurenți prin motivele de recurs au solicitat soluționarea cauzei în lipsă.
Instanța, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de soluționare și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
Constată că prin acțiunea în conflict de drepturi înregistrată inițial la Curtea de APEL ALBA IULIA sub nr-, reclamanții și au chemat în judecată pe pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, TRIBUNALUL HUNEDOARA, CURTEA DE APEL ALBA IULIA, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu citarea obligatorie a CONSILIULUI NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII in baza art. 27 alin. 3 al OG nr. 137/2000, solicitând obligarea pârâților să calculeze și să plătească drepturile reprezentând sporul de confidențialitate de până la 15%, începând cu iulie 2008, respectiv august 2008 si până la data rămânerii definitive a hotărârii precum și în continuare, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, să se efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă si sa fie obligat pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate. Nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
În fapt, reclamanții au arătat sunt judecători la Judecătoria Petroșani, insa nu beneficiază de sporul de confidențialitate ca si alte categorii de personal din sectorul bugetar, deși pentru asigurarea confidențialității informațiilor au fost concretizate o serie de acte normative menite sa confere acestora sporuri salariale corespunzătoare gradului de acces la asemenea informații. Au fost invocate cu titlu exemplificativ prev. Legii nr. 444/2006 pentru aprobarea OG nr. 19/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar, funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță naționala, care dispun că pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, personalul menționat beneficiază de un spor lunar de până la 15% din solda lunară, respectiv din salariul de bază.
S-a mai arătat ca în baza art.15 alin.1 din OG nr. 6/2007, art. 30 din OG nr. 137/2000 si art. 20 alin.3 din legea nr. 656/2002, sporul de confidențialitate de până la 15% se acordă nu numai categoriilor de funcționari publici prevăzute de Legea nr. 444/2006 ci și aparatului de lucru al Guvernului, precum și funcționarilor publici din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, personalului din cadrul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării si a Oficiului Național de Prevenire si Combatere a Banilor.
Deoarece și magistrații judecători au obligația păstrării secretului profesional conform art.91 din Legea nr. 303/2004, însă nu beneficiază de sporul de confidențialitate, s-a invocat existenta unei discriminări conform OG nr. 137/2000.
Prin sentința civila nr.161/30.03.2009 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIAs -a dispus declinarea competentei de soluționare a cauzei in favoarea Tribunalului Hunedoara ca instanță de fond. Dosarul a fost înregistrat la această instanța la nr-.
Prin sentința civilă nr. 1309/LM din 30.06.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr- s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA.
A fost admisă acțiunea în conflict de drepturi formulată de reclamanții și împotriva pârâților MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, CURTEA DE APEL ALBA IULIA și TRIBUNALUL HUNEDOARA, cu citarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. Au fost obligați pârâții să plătească reclamanților drepturile bănești cuvenite acestora, reprezentând sporul de confidențialitate în procent de 15% din indemnizația brută lunară, respectiv din salariul de bază brut lunar, raportat la perioada efectiv lucrată de fiecare reclamant:
- reclamantei, începând cu data de 01.07.2008 și în continuare,
-reclamantului, începând cu data de 01.08.2008 și în continuare.
S-a dispus actualizarea acestor sume cu indicii de inflație, de la data scadenței fiecărei plăți și până la achitarea efectivă.
A fost obligată pârâta CURTEA DE APEL ALBA IULIA să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților si intervenientului in interes propriu.
A fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, reprezentat prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI H si in consecință s-a respins acțiunea formulată de reclamanți împotriva acestui pârât.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut în esență următoarele:
In speța, reclamanții pretind plata unor drepturi bănești neacordate pe parcursul executării contractului individual de munca. Cum intre reclamanți si pârâtul Ministerul Finanțelor Publice nu exista raporturi juridice de munca, acesta neavând nici atribuții in legătura cu gestionarea bugetelor instanțelor, se constata ca acest minister nu are nici calitate procesuala pasiva in cauza. In plus aceasta instituție nu are obligația să aloce fondurile necesare plății drepturilor salariale solicitate de reclamanți, această obligație revenind Ministerului Justiției, raportat la prev. art.132 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel ca s-a respins acțiunea fata de acest parat.
A fost respinsa excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA, dat fiind că în baza art. 44 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, președinții Curților de Apel sunt ordonatori secundari de credite, iar conform art.132 din aceeași lege, pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA elaborează proiectul de buget anual pentru instanțele din circumscripțiile sale, ulterior comunicându-le pentru avizare și aprobare la Consiliul Superior al Magistraturii și la Ministerul Justiției si Libertăților. In plus, cărțile de muncă ale reclamanților - judecători la Judecătoria Petroșani, se află la Curtea de APEL ALBA IULIA, acesteia revenindu-i obligația completării mențiunilor referitoare la indemnizații și sporuri.
Pe fondul cauzei, s-au reținut următoarele considerente:
Reclamanții au calitatea de judecători la Judecătoria Petroșani (6, 13 dos.)
Cu privire la existenta unei obligații de confidențialitate in sarcina magistraților, instanța retine ca aceasta este reglementata de lege prin art. 99 din Legea nr. 303/2004, care dispune ca reprezintă abatere disciplinară "nerespectarea secretului deliberării sau a confidențialității lucrărilor care au acest caracter".
Înalta Curte de Casație și Justiție, soluționând recursul în interesul legii prin Decizia nr.46/15.12.2008, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 99 alin. 1 lit. d din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 15 alin. 1, 2 din Codul d eontologic al magistraților și a art. 78 alin. 1 din Legea nr. 567/2004, privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, modificată și completată, raportat la art. 9 din Codul d eontologic a stabilit că "judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar".
Față de disp.art.329 alin.3 din Codul d e procedură civilă in conformitate cu care dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe" și a Deciziei nr. 46/2008 prin care Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat în sensul că acest drept se cuvine și judecătorilor si personalului auxiliar de specialitate, in cuantumul de 15% din salariul (indemnizația) de bază, s-a admis acțiunea formulată de reclamanți împotriva pârâților Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL ALBA IULIA și Tribunalul Hunedoara.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs, în termenul legal prev. de art.80 din Legea nr.168/1999, pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de APEL ALBA IULIA, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii civile formulate în cauză de reclamantă.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților a arătat în esență că la data de 12.11.2009 a intrat în vigoare Legea nr.330/2009, așa încât acordarea sporului pretins și în continuare este nelegală; prin hotărârea pronunțată instanța de fond a depășit atribuțiile puterii judecătorești, acordând drepturi salariale care nu sunt stabilite prin lege (în acest sens invocă Decizia Curții Constituționale nr. 833/2009). Acordarea sporului de confidențialitate constituie o adăugare la textele legale, întrucât legiuitorul nu a prevăzut în nici un act normativ acordarea acestui spor pentru categoria profesională a magistraților; se critică sentința atacată ca fiind lipsită de temei legal deoarece nu există nici un act normativ în vigoare care să prevadă ori să garanteze dreptul de a primi spor de confidențialitate categoriei profesionale a magistraților sau personalului auxiliar de specialitate, iar decizia ÎCCJ nr. 46/2008 nu poate constitui temei pentru admiterea acțiunii.
În drept se invocă dispozițiile art. 304 punct 4 și 9 Cod procedură civilă.
În recursul pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA se critică sentința atacată ca fiind dată cu aplicarea greșită a legii, sub aspectul soluționării excepției lipsei calității procesual pasive invocate, deoarece Curtea nu are nici calitatea de angajator al reclamantei, iar în calitate de ordonator secundar de credite poate dispune de plata oricăror sume doar în limita aprobată de ordonatorul principal -
În drept se invocă motivul de recurs prev. de art. 304 punct 9 Cod procedură civilă.
CURTEA, analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate cât și din oficiu, conform art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, în limitele statuate de art. 306 alin.2 Cod procedură civilă, reține următoarele:
Recursurile de față sunt fondate doar în ce privește perioada de acordare a sporului de confidențialitate de 15 %. Astfel, la data de 12.11.2009 a intrat în vigoare Legea nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice care la art.4 alin.(1) din Anexa nr. VI cuprinde reglementări specifice personalului din sistemul justiției și prevede pentru această categorie de personal acordarea unui spor de confidențialitate de 5% din salariul de bază, respectiv indemnizația de încadrare brută lunară.
Ca atare, este nelegală dispoziția primei instanțe de acordare a sporului de confidențialitate de 15% și după apariția acestei noi legi de salarizare; începând cu 12.11.2009 acordarea acestui spor urmând fi stabilită conform acestei legi (Legea nr.330/2009).
Restul criticilor aduse de pârâții recurenți sunt nefondate, deoarece:
Cu referire la recursul pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA, care se impune a fi analizat cu prioritate dat fiind faptul că vizează o excepție, este de reținut că în mod corect prima instanță a constatat calitatea procesual pasivă a acestei instituții, dat fiind atribuțiile acesteia de ordonator secundar de credite în sistemul judiciar (art. 44 din Legea nr.304/2004) și de păstrare și gestionare a carnetelor de muncă ale magistraților, potrivit. nr. 92/1976 privind carnetul de muncă.
În ce privește recursul pârâtului Ministerul justiției și Libertăților, care vizează fondul pricinii, criticile se vizează de asemenea ca nefiind fondate:
Astfel, prin Decizia nr. 46/15.12.2008 J admițând recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că: în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor <LLNK 12004 303 11 202 99 48>art. 99 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, raportat la <LLNK 12005 05704202 16 63>art. 16 alin. (1) și (2) din Codul d eontologic al magistraților, și ale <LLNK 12004 567 10 202 78 40>art. 78 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, modificată și completată, raportat la <LLNK 12005 05704212 9 28>art. 9 din Codul d eontologic al acestora, constată că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar.
Potrivit art.329 alin.3 din Codul d e procedură civilă Deciziile J pronunțate în soluționarea recursurilor în interesul legiisunt obligatorii pentru instanța inferioară, în ce privește dezlegarea dată problemelor de drept dezlegate; scopul acestui recurs fiind acela de a asigura previzibilitatea dreptului și uniformitatea în aplicarea acestuia.
Aplicând, la speța dedusă judecății, norma legală în spiritul interpretării date de instanța supremă, prima instanță nu a depășit atribuțiile puterii judecătorești în sensul celor invocate de recurentul L, ci dimpotrivă a îndeplinit atribuțiile de aplicare a legii consfințite de art.124 din Constituția României și art.2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.
Cu referire la deciziile Curții Constituționale este de menționat faptul că acestea nu produc nici un efect cu privire la valabilitatea deciziilor deja pronunțate de J în exercitarea atribuțiilor conferite de art.329 Cod procedură civilă. Efectele deciziei Curții Constituționale nu pot viza decât actele, acțiunile, inacțiunile sau operațiunile ce urmează a fi înfăptuite în viitor de către autoritățile implicate în conflictul de natură constituțională. Ca atare, decizia nr. 838/27.05.2009 invocată de recurent nu înlătură efectele Deciziei nr. 46/2008 pronunțată de în
În acest sens, Curtea Constituțională reține expres în conținutul considerentelor sale că "potrivit competențelor sale expres și limitativ prevăzute de art.146 din Constituție și din Legea nr.47/1992, aceasta asigură, pe calea controlului de constituționalitate, supremația Constituției în sistemul juridic normativ, nefiind competentă să cenzureze legalitatea unor hotărâri judecătorești sau să constate că acestea sunt lipsite de efecte juridice.
Față de cele ce preced, Curtea, în conformitate cu art. 312 alin.1 coroborat cu art. 304 punct 9 Cod procedură civilă, cu aplicarea art. 81 din Legea nr.168/1997 va admite ca fondate, ambele recursuri cu care a fost investită de pârâți, va modifica sentința atacată în limita reținută mai sus, respectiv a perioadei de acordare a sporului de confidențialitate de 15 % în favoarea reclamanților și și pe care le stabilește ca fiind cuprinse între data de 1.07.2008 și data de 12.11.2009, când a intrat în vigoare Legea unică de salarizare nr.330/2009, pentru reclamanta, și între data de 1.08.2008 și data de 12.11.2009 pentru reclamantul.
Vor fi menținute, în rest, dispozițiile sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile formulate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de APEL ALBA IULIA împotriva sentinței civile nr. 1309/LM din 30.06.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr- și în consecință:
Modifică, în parte, sentința atacată, în ce privește perioadele de acordare a sporului de confidențialitate de 15 % în favoarea reclamanților și și pe care le stabilește ca fiind cuprinse între data de 1.07.2008 și data de 12.11.2009, când a intrat în vigoare Legea unică de salarizare nr.330/2009, pentru reclamanta, și între data de 1.08.2008 și data de 12.11.2009 pentru reclamantul.
Menține în rest dispozițiile sentinței atacate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25 Ianuarie 2010.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored. /,8 ex./ 1.02.2010
Jud. fond. /
Președinte:Ana DorianiJudecători:Ana Doriani, Manuela Stoica, Mirela Pop
