Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 12/2008. Curtea de Apel Brasov

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINȚA CIVILA Nr. 12/

Ședința publică de la 15 August 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Ligia Vîlcu

JUDECĂTOR 2: Maria Carmen Tică Izabela

Asistenți judiciari: -

- -

Grefier -

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra litigiului de muncă intervenit între reclamantul în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL COVASNA și CURTEA DE APEL BRAȘOV, având ca obiect drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura legal îndeplinită.

Dezbaterile din cauza de față, au avut loc în ședința publică din data de 13.08.2008, când părțile au lipsit, încheierea de ședință din acea zi, face parte integrantă din prezenta, iar instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei la data de 15 august 2008.

CURTEA,

Constată că prin acțiunea civilă înregistrată la data de 3.07.2008, reclamantul în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL BRAȘOV și TRIBUNALUL COVASNA și cu citarea obligatorie, în temeiul art.27 alin.3 din OG 137/2000 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării a solicitat obligarea pârâților la plata echivalentului stimulentelor primite în perioada ianuarie 2006 - 31 decembrie 2007 de un consilier juridic asimilat magistraților, din cadrul Ministerului Justiției, cu titlu de despăgubiri, în temeiul art.21 din OG 137/2000, sumă actualizată la data plății, și cu dobânda legală de la data nașterii dreptului la acțiune.

În motivarea acțiunii sunt enumerate ordinele prin care au fost stimulați consilierii juridici, din fondurile constituite potrivit art.25 alin.2 din Legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, creându-se un tratament discriminatoriu în raport cu magistrații.

În realitate, Ministerul Justiției nu dovedește criteriile avute în vedere la acordarea stimulentelor în discuție exclusiv asimilaților magistraților, salarizați întocmai ca și cei din urmă, dar stimulați discriminatoriu cu sume importante, acesta excluzând de la acordarea stimulentelor întreaga categorie a magistraților.

Ministerul Justiției nu poate invoca activitatea asiduă de elaborare a unor proiecte de coduri, câtă vreme nu s-a văzut un rezultat concret și eficient în acest sens. Situația este similară și cu referire la legislația în materie penală și procesual penală, cu precizarea că a fost ignorat în contextul reținerii unei astfel de argumentații, efortul magistraților în acest domeniu, concretizat în multitudinea propunerilor formulate.

În plus, consilierii juridici implicați în elaborarea acestor proiecte sunt cu prisosința plății cu indemnizații mai mari decât cele ale magistraților, cu care, de altfel, sunt asimilați.

În cauză au depus întâmpinări pârâții Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Justiției.

Curtea de APEL BRAȘOV invocă excepția lipsei calității procesuale, dat fiind că potrivit art.25 alin.2 din Legea 147/1997, sumele realizate din cheltuielile judiciare avansate de stat din bugetele aprobate Ministerului Justiției și Ministerului Public pentru desfășurarea proceselor penale, care sunt suportate de părți sau de alți participanți la proces, în condițiile prevăzute de Codul d e procedură penală, precum și din amenzile judiciare, un procent de 25% constituie venituri la bugetul de stat se cuprind distinct în bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului Justiției.

Aceste fonduri nu se află la dispoziția instanțelor, ci numai la dispoziția Ministerului Justiției.

Pe fondul cauzei, nu există nici un act normativ în vigoare care să prevadă sau să garanteze dreptul de a primi stimulente fiecărui judecător, ori unui alt salariat din sistemul justiției.

Prin urmare, nefiind vorba despre o discriminare se impune respingerea acțiunii.

Ministerul Justiției calitatea de parte a CNCD, iar pe fondul cauzei invocă faptul că nu există nici un act normativ care să prevadă ori să garanteze dreptul de a primi stimulente fiecărui judecător, ori unui alt salariat din sistemul de justiție.

Or, ar putea exista discriminarea, fiind necesară protecția în temeiul dreptului la un tratament egal, doar în cazul recunoașterii, folosinței sau exercitării unuia dintre drepturile fundamentale ori a celor recunoscute de lege.

În Normele aprobate prin Ordinul ministrului justiției nr.1008/C/2006 au fost stabilite criteriile ce urmează a sta la baza acordării stimulentelor din fondul constituit potrivit art.25 din Legea nr.146/1996, personalului din justiție.

Prin urmare, nici Legea nr.146/1996 și nici Normele aprobate prin Ordinul ministrului justiției nr.1008/C/2006 nu prevăd obligativitatea acordării stimulentelor tuturor judecătorilor, personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești, aceștia având numai vocația de a fi potențiali beneficiari ai acestor stimulente în funcție de criteriile menționate de dispozițiile legale enunțate.

În privința capătului de cerere care are ca obiect actualizarea sumei pretinse cu indicele de inflație la data plății, arată în primul rând că, potrivit art.1088 cod civil "La obligațiile care au ca obiect o sumă oarecare, daunele - interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală, afară de regulile speciale în materie de comerț, de fidejusiune și societate. - nu sunt debite decât din ziua cererii în judecată, afară de cazurile în care, după lege, dobânda curge de drept".

CNCD în punctul său de vedere întemeiat pe jurisprudența CEDO, pe OG 137/2000 și pe Codul muncii prezintă liniile directoare ce guvernează procesul de soluționare a unei petiții având ca obiect principiul nediscriminării și al egalității de tratament.

Examinând actele și lucrările dosarului, se constată că acțiunea este fondată.

Reclamantul a avut calitatea de magistrat, pe care a exercitat-o până la data de 31.XII.2007.

Începând cu luna ianuarie 2006, prin ordine ale ministrului justiției, în temeiul art.25 alin.2 din Legea 146/1997 s-a aprobat repartizarea unui fond destinat stimulării consilierilor juridici asimilați magistraților din Ministerul Justiției.

Repartizarea fondului destinat stimulării personalului din sistemul justiției în conformitate cu dispozițiile legii mai sus citate se face de ordonatorul principal de credite, la a cărei dispoziție se află, de altfel potrivit art.2 și 3 1008/2006.

Deși nu există un drept de a fi stimulat sau premiat și nici o obligație corelativă, ordonatorul de credite a înțeles să repartizeze fondul prin acordarea preferinței unei anumite categorii de personal, asimilat magistraților ignorând total magistrații, care se bucură de un statut cel puțin egal.

Susținerea MJ că premiații au desfășurat o bogată activitate în elaborarea unor proiecte de coduri rămâne fără suport cât timp magistrații, pe lângă activitatea complexă de judecată participă și la procesul de formare continuă, la elaborarea proiectelor de acte normative, la implementarea de programe la nivelul instanțelor, activități care ar justifica aplicarea unui tratament egal.

Prin urmare, ordonatorul principal de credite, prin premierea timp de trei ani, în exclusivitate, și în repetate rânduri a unei anumite categorii de personal, a încălcat principiul nediscriminării consacrat de art.5 Codul muncii care dispune că: " (1) În cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament față de toți salariații și angajatorii. (2) Orice discriminare directă sau indirectă față de un salariat, bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenență națională, rasă, culoare, etnie, religie, opțiune politică, origine socială, handicap, situație sau responsabilitate familială, apartenență ori activitate sindicală, este interzisă. (3) Constituie discriminare directă actele și faptele de excludere, deosebire, restricție sau preferință, întemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevăzute la alin. (2), care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrângerea ori înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării drepturilor prevăzute în legislația muncii. (4) Constituie discriminare indirectă actele și faptele întemeiate în mod aparent pe alte criterii decât cele prevăzute la alin. (2), dar care produc efectele unei discriminări directe."

Art.14 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului definește noțiunea de discriminare prin tratamentul preferențial acordat unui grup, fără justificare adecvată, deși ambele grupuri beneficiază de un statut egal.

În acest sens dispune și art.1 al Protocolului nr.12 la convenția menționată dar și jurisprudența CEDO, în Marckx vs Belgia, Beian vs Romania, Fredin vs Suedia, Hoffman vs.Ausria, Thilimmenos vs care a stabilit că pe baza art.14 din convenție "o distincție este discriminatorie dacă nu are o justificare obiectivă și rezonabilă, adică dacă nu urmărește un scop legitim sau nu există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul vizat". De asemenea, "dreptul de a nu fi discriminat este încălcat atunci când statele tratează în mod diferit persoane aflate în situații analoage fără a oferi justificări obiective și rezonabile" cum s-a întâmplat în speță, ordinele respective neprezentând nici o motivație, nicidecum una obiectivă și rezonabilă.

Potrivit art.1 alin.2 din OG 137/2000 principiul egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminării sunt garantate. Din economia acestui act normativ rezultă, de asemenea că deosebirea, excluderea, restricția sau preferința trebuie să aibă la bază un criteriu din cel prevăzut la art.2 alin.1 și trebuie să se refere la persoane aflate în situații comparabile, tratate, în mod diferit.

Prin urmare, așa cum rezultă din cele mai sus expuse, premierea sistematică, timp de 3 ani, în exclusivitate, fără nici o justificare obiectivă și rezonabilă a asimilaților magistraților cu excluderea magistraților înșiși înseamnă tratament discriminatoriu, ce urmează a fi reparat prin admiterea acțiunii.

Prin aceasta nu se încalcă deciziile Curții Constituționale referitoare la OG 137/2000 întrucât instanța nu a anulat sau a refuzat aplicarea unor acte normative și nici nu a creat vreunele, ci a constatat încălcarea unora existente.

Curtea de APEL BRAȘOV are calitate procesuală, fiind chemată în judecată în calitate de ordonator secundar de credite cu menirea de a aduce la îndeplinire ordinele MJ, așa cum rezultă din Ordinul 1008/C/2006.

Citarea în cauză a CNCD este obligatorie potrivit art.27 alin.3 al Ordonanței 137/2000.

În privința actualizării sumelor cu indicele de inflație și aplicarea dobânzii legale, legislația și jurisprudența au stabilit rolul lor distinct astfel:

Actualizarea prin aplicarea indicelui de inflație se justifică prin necesitatea corelării sumelor de care reclamantul ar fi beneficiat la momentul la care angajatorul le datora și sumele plătibile la momentul la care se execută hotărârea judecătorească, moment la care aceste sume de bani intră efectiv în patrimoniul beneficiarului, pentru a nu se diminua puterea de cumpărare.

Dobânda legală la suma datorată se impune a fi acordată pentru acoperirea prejudiciului constând în lipsa de folosință a banilor, pe perioada cuprinsă între momentul la care trebuiau acordate aceste drepturi salariale și momentul efectiv al plății. În temeiul art.1088 Cod civil raportat la art.161 alin.4 Codul muncii se va acorda, prin urmare,

Pentru considerentele mai sus expuse, acțiunea va fi admisă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite acțiunea formulată de reclamantul domiciliat în Tg.S,-, jud.C, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției cu sediul în B, sector 5,-, TRIBUNALUL COVASNA cu sediul în Sf.G,-, jud.C, Curtea de APEL BRAȘOV cu sediul în B,-, jud.B, și în consecință:

Obligă pârâții la plata echivalentului stimulentelor primite în perioada 2006-31 decembrie 2007 de un consilier juridic asimilat magistraților de Ministerul Justiției, sumă actualizată cu indicele de inflație și dobânda legală de la data introducerii acțiunii - 3.07.2008 până la data plății.

Respinge excepțiile cu privire la lipsa calității procesuale a Curții de APEL BRAȘOV.

Definitivă și executorie.

recurs în 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică azi, 15 August 2008.

Președinte,

- -

Judecător,

- - -

Cu votul consultativ al asistenților judiciari:

- - -

Grefier,

-

Red. LV/26.08.2008

Dact: MD/26.08.2008 - 7 ex.

Președinte:Ligia Vîlcu
Judecători:Ligia Vîlcu, Maria Carmen Tică Izabela

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 12/2008. Curtea de Apel Brasov