Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1286/2009. Curtea de Apel Pitesti

Operator date 3918

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 1286/R-CM

Ședința publică din 30 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Lică Togan JUDECĂTOR 2: Maria Ploscă

JUDECĂTOR 3: Irina Tănase

Judecător: - -

Grefier: - -

S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de pârâții MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE și de MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANTELOR PUBLICE reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor Publice P, împotriva sentinței civile nr. 1164 din 18 2007, pronunțată de Tribunalul Prahova, în dosarul nr-.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.

Procedura, legal îndeplinită.

Recursurile sunt scutite de plata taxei de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Avându-se în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, curtea constată recursurile în stare de judecată și trece la soluționarea acestora, pronunțându-se următoarea decizie.

CURTEA

Asupra recursurilor civile de față:

Prin ac iunea nregistrată la data de 15.08.2007, la Tribunalul Prahova, reclaman ii, și au chemat în judecată pe pârâții Statul R - prin Ministerul Economiei și Finan elor, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casa ie și Justi ie -, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casa ie și Justi ie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova, Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău și Consiliul Național pentru Combaterea Discrimin rii, pentru a se constata discriminarea la care sunt supu i în ceea ce prive te sporul de risc și suprasolicitare de 50%, obligarea pârâților să înlăture această discriminare prin achitarea sumelor corespunz toare sporului de risc și suprasolicitare de 50% calculat la salariul de bază, începând cu 01.01.2003 și în continuare, pe tot parcursul exercit rii func iei de magistra ți i respectiv, grefieri, plata actualizată a acestor sume prin aplicarea ratei infla iei de la 01.01.2003 și până la plata efectivă, plata dob nzilor legale pentru sumele restante începând cu 01.01.2003 și până la plata efectivă in nd seama de perioadele lucrate de tre fiecare reclamant și obligarea pârâților să efectueze men iunile corespunzătoare în ile de muncă.

În motivarea ac iunii, reclaman ii au ar tat că în calitate de magistra i i grefieri sunt discrimina i în raport de alte categorii de salaria i din sistemul bugetar, respectiv poli ti, func ionari publici cu statut special din sistemul administra iei penitenciarelor, personal contractual din cadrul Ministerului Agricol, durilor si Dezvoltare Rurală, în ceea ce prive te acordarea sporului de risc și suprasolicitare de 50%, în condi iile în care aceste din urma categorii de salaria i încasează asemenea sporuri, spre deosebire de magistra i, grefieri care, ini ial, au beneficiat de aceste drepturi înlăturate în mod abuziv printr-o ordonan ță care nu poate avea acelea i efecte juridice ca și legea și care, la ndul lor, presteaz o activitate în acelea i condi ii de risc și suprasolicitare ca și celelalte categorii de salaria i sus-menționați.

S-a mai susținut că acest spor este prevăzut de art.47 din Legea nr.50/1996 și a rămas în vigoare, iar drept consecință trebuie acordat.

La data de 29.08.2007, pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă a formulat întâmpinare prin care a invocat excep iile necompetenței materiale a instan ei și a prescrip iei par iale a dreptului material la ac iune pentru perioada 01.01.2003 - august 2004, solicit nd și respingerea ac iunii, în condi iile în care prezenta cauză se solu ioneaz potrivit dreptului comun și nu ca litigiu de muncă, iar dreptul la ac iune pentru perioada sus-menționată s-a prescris.

Pe fondul cauzei solicită respingerea acțiunii, întrucât drepturile solicitate de către reclamanți au fost abrogate prin nr.OG83/2000.

Același pârât, la data de 29.08.2007 a formulat cerere de chemare în garan ie a Ministerului Finanțelor Publice în temeiul art.60-63 Cod procedură civilă, în eventualitatea admiterii acțiunii formulată de reclamanți, în scopul asigurării opozabilității hotărârii pentru elaborarea proiectului de rectificare a bugetului Ministerului Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție pe anul 2007 (16).

La data de 3.09.2007, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor - prin Paf ormulat întâmpinare prin care a invocat excep ia lipsei calit ăț ii procesuale pasive în condi iile în care nu are nici un raport juridic de muncă cu reclaman ii și nici calitatea de ordonator principal de credite, solicit nd respingerea ac iunii pe fondul cauzei, întrucât reclaman ii nu au dreptul la preten iile solicitate.

Prin încheierea din 4.09.2007, instan a a respins excep ia necompetenței materiale și a unit excep iile prescrip iei par iale a dreptului la ac iune și a lipsei calit ăț ii procesuale pasive a pârâtului chemat în garan ie, cu fondul, ncuviin țând n principiu cererea de chemare n garan ie i introduc nd n cauz, n calitate de chemat n garan ie, Ministerul Economiei și Finanțelor.

Prin sentința civilă nr.1164 din 18 2007, Tribunalul Prahovaa respins excep ia necompeten ei materiale a instan ei, a prescrip iei par iale a dreptului la ac iune pentru perioadele 1.01.2003 - august 2004, lipsei calit ății procesuale a tului Ministerul Economiei i Finan elor.

A fost admisă n parte ac iunea formulată de reclaman ii magistra i, și au fost obligați âții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casa ie și Justi ie, Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casa ie și Justi ie - Direc ia de Investigare a Infrac iunilor de Criminalitate Organizat și Terorism, Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău, să pl teasc acestora sporul pentru risc și suprasolicitare de 50% calculat la salariul de bază n func ie de perioadele efectiv lucrate la fiecare t, actualizate în raport de rata infla iei, începând cu data scadenței fiec rei sume și până la plata efectivă, fie dup caz de la 01.03.2003 și respectiv, iulie 2005 pentru reclamantul, i în continuare, până la ncetarea calității de magistrați și să efectueze cuvenitele mențiuni n carnetele de muncă ale reclaman ilor magistra

A fost admisă cererea de chemare n garan ie formulat de tul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casa ie și Justi ie mpotriva tului chemat n garan ie Statul Român - prin Ministerul Economiei i Finan elor i n contradictoriu cu reclaman ii magistra i i ceilal i âț

A fost obligat tul chemat n garan ie includ i vireze âț ilor sumele necesare pl ăț ii drepturilor de mai sus.

A fost respinsă acțiunea formulat de reclaman ii grefieri, n totalitate ca ne ntemeiat, iar celelalte capete de cerere formulate de reclaman ii magistra i ca ne ntemeiate, respectiv obligarea âț ilor la plata dob nzilor legale i ca inadmisibile primul i al doilea cap t de cerere i anume constatarea discrimin rii referitoare la plata sporului de risc i suprasolicitare i la nl turarea unei asemenea discrimin ri pe viitor.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:

"Conform actelor existente la dosar, reclaman ii sunt salaria i la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, ndeplinind func ia de procurori i respectiv grefieri, func ie în baza reia numai reclaman ii magistra i au încasat până la 01.01.2003 sporurile de risc și suprasolicitare de 50%.

Potrivit art.47 din Legea nr.50/1996, magistra ii beneficiaz de un spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică calculat la salariul de bază, însă în baza art.50 din nr.OUG177/2002 aceste dispozi ii au devenit neaplicabile față de magistra i și persoanele de specialitate juridică asimilate.

Dispozițiile art.56 al.2 din Legea nr.24/2000 republicată, stipuleaz că nu este posibilă modificarea unei dispozi ii dintr-o lege, printr-un act normativ de valoare inferioară.

De asemenea, disp.art.5 al.l din Legea nr.53/2000, disp.art.5 Codul muncii, art.38, 41 din Constitu ie, prev d principiul egalit ăț ii de tratament față de to i salaria ii și angajatorii, caz în care orice salariat trebuie să aib dreptul la o plată egală pentru muncă egală.

Din probele administrate în cauză rezultă că reclaman ii, și, îndeplinesc func ia de procurori, av nd calitatea de magistra i, calitate în baza reia, începând cu 01.01.2003, respectiv iulie 2005 și până în prezent, nu au încasat cu titlu de drepturi salariale sporurile de risc si suprasolicitare de 50% calculate la salariul de bază.

Ca atare, at ta timp cât magistra ii au beneficiat de asemenea sporuri anterior intr rii în vigoare a nr.OUG177/2002, respectiv în baza art.47 din Legea nr.50/1996 care reprezint prin însăși natura sa o lege, iar această din urmă dispozi ie a fost abrogată printr-o ordonan ă de urgență emisă de Guvernul Rom niei, înseamnă că reclaman ii, av nd calitatea de magistra i, au dreptul la încasarea acestor sporuri începand cu 01.01.2003 i respectiv iulie 2005 și în continuare, deoarece un asemenea drept instituit printr-o lege, respectiv Legea nr.50/1996, nu poate fi nl turat dec t printr-un act normativ de aceea i valoare și eficiență juridică și anume printr-o lege și nicidecum printr-o ordonan ă care constituie un act normativ cu eficiență juridică inferioară, caz în care pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe ng, Parchetul de pe ng Curtea de Apel Ploiești și Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova, Parchetul de pe ng Tribunalul Buzău, Ministerul Public - Parchetul de pe ng -.T au obliga ia să achite aceste sporuri reclaman ilor av nd calitatea de magistra

Mai mult chiar, în condi iile în care reclaman ii magistra i desf ăș oar o anumită activitate specifică care implică un volum mare de muncă, un grad ridicat de efort intelectual, de suprasolicitare neuropsihica, intr nd în contact permanent cu diferite persoane ca și alte categorii de salaria i, av nd calitatea de func ionari publici, demnitari (poli ti, personal contractual din diferite domenii, func ionari publici din cadrul Administra iei Penitenciarelor, etc), înseamnă că în raport de aceste categorii de salaria i din sistemul bugetar, reclaman ilor - magistra i li se aplică un tratament discriminatoriu, diferen iat, deoarece prin neacordarea sporurilor în discu ie, pe de o parte li se crează acestora o situa ie nefavorabilă, inferioară, iar pe de altă parte li se încalcă dreptul la o remunera ie egală const nd în sporurile de risc și suprasolicitare pentru muncă egală depusă ca și celelalte categorii de personal bugetar, const nd în desf ăș urarea unei activit ăț i ce necesita un grad ridicat de muncă și un efort intelectual sporit, cu un grad ridicat de suprasolicitare neuropsihică.

De altfel, tratamentul aplicat reclaman ilor în calitate de magistra i nu este justificat obiectiv de tre un scop legitim, întrucât activitatea prestată de reclaman ii magistra i este asem toare cu activitatea prestată de alte categorii de salaria i din sistemul bugetar, respectiv poli ti, func ionari publici cu statut special din sistemul administra iei penitenciarelor, în condi iile în care și reclaman ii magistra i, ca și celelalte categorii de personal bugetar sus-menționate, desf ăș oar o muncă ce vizeaz respectarea și aplicarea legilor, necesit nd un volum mare de muncă cu un risc profesional și o suprasolicitare neuropsihică ridicate.

Ap rile pârâților conform rora disp.art.47 din Legea nr.50/1996 au fost abrogate și că reclaman ii magistra i nu se află într-o situa ie discriminatorie au fost apreciate ca fiind neîntemeiate deoarece, pe de o parte, în condi iile în care disp.art.47 din Legea nr.50/1996 nu au fost abrogate printr-o lege, ci numai printr-o ordonan ță, aceasta din urmă nu are ca efect înlăturarea drepturilor conferite de disp.art.47 din Legea nr.50/1996, iar pe de altă parte, instituirea în favoarea anumitor categorii de salaria i din sectorul bugetar care desf ăș oar o muncă ce necesită un grad ridicat de risc profesional și suprasolicitare neuropsihică ca și magistra ii, a sporurilor de risc și suprasolicitare, crează o situa ie discriminatorie în defavoarea reclaman ilor magistra i care nu se justifică, av nd ca efect restr ngerea exercit rii dreptului la plată egală, pentru muncă egală.

Preten ia reclaman ilor grefieri privind plata sporurilor de risc i suprasolicitare neuropsihica de 50 % s-a reținut a fi ne ntemeiat ă, ntruc t pe de o parte disp.art.47 din Legea nr.50/1996 prevedea plata acestor drepturi numai pentru magistra i i nicidecum i pentru personalul auxiliar, iar pe de alt parte nu exist nici un tratament discriminatoriu ntre grefieri i celelalte categorii de salaria i din sectorul bugetar n raport cu munca i activitatea prestat.

Prin urmare instan a, av nd în vedere aceste considerente și ținând seama de disp.art.47 din Legea nr.50/1996, art.56 al.2 din Legea nr.24/2000, disp.art.5 al.l din Legea nr.53/2000, disp.art.5 Codul muncii, art.38, 41 din Constitu ie, a admis în parte ac iunea formulat de magistra ii reclaman i si a obligat pe pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casa ie și Justi ie, Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casa ie și Justi ie - Direc ia de Investigare a Infrac iunilor de Criminalitate Organizat și Terorism, Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău, să pl teasc numai tre reclaman ii magistra i sporul pentru risc si suprasolicitare de 50% calculat la salariul de bază n func ie de perioadele efectiv lucrate la fiecare t, actualizate în raport de rata infla iei, începând cu data scadenței fiec rei sume și până la plata efectivă, fie dup caz, de la 01.03.2003 și respectiv iulie 2005 pentru reclamantul, i în continuare, până la încetarea calit ăț ii de magistra i, întrucât prin neachitarea acestor drepturi la termenele scadente, reclaman ilor magistra i li s-a creat un prejudiciu const nd în imposibilitatea de a beneficia de sumele de bani sus-menționate, la termenele scadente.

În baza Decretului nr.92/1950 au fost obliga i pârâ ii sus-men iona i să efectueze cuvenitele men iuni în ile de muncă ale reclaman ilor magistra

De asemenea, tribunalul a respins pe de o parte, ca inadmisibile capetele ac iunii formulate de reclaman ii magistra i privind constatarea discrimin rii și înlăturarea discrimin rii referitoare la condi iile de risc și suprasolicitare, în condi iile în care aceste capete de cerere vizeaz st ri de fapt și nicidecum de drept, iar pe de altă parte, ca ne ntemeiat, cap tul ac iunii formulat de reclaman ii magistra i privind plata dob nzilor legale pentru drepturile salariale restante, at t timp cât para ii sus-menționați au fost obliga i la plata reactualizată a drepturilor salariale cu titlu de daune interese, caz în care nu se mai justifică plata dob nzilor cu acela i titlu.

Totodat, instan a a admis cererea de chemare în garan ie și a obligat pârâtul chemat în garan ie să includ în urma rectific rii bugetului Ministerului Public pe anul 2007 și să vireze sumele necesare pentru plata drepturilor salariale de mai sus, pârâților.

Pe de alt parte instan a a respins ac iunea formulat de reclaman ii grefieri n totalitate ca ne ntemeiat, n condi iile n care n spe ță nu sunt ndeplinite disp.art.47 din Legea nr.50/1996, art.56 al.2 din Legea nr.24/2000, disp.art.5 al.l din Legea nr.53/2000, disp.art.5 Codul muncii, art.38, 41 din Constitu ie.

Tribunalul a respins excep iile necompetenței materiale a instan ei, a prescrip iei par iale a dreptului la ac iune pentru perioada 01.01.2003 - august 2004, lipsei calit ăț ii procesuale pasive a pârâtului deoarece, pe de o parte, prezenta ac iune vizeaz plata unor drepturi salariale izvorâte din raporturi de muncă, caz în care competența apar ine tribunalului, iar pe de altă parte, dreptul la ac iune s-a scut la data constat rii existenței discrimin rii și a nerespectării disp.art.47 din Legea nr.50/1996, respectiv 18.09.2007, prin emiterea de tre Statul Rau nor acte normative în baza rora s-au acordat altor categorii de salaria i sporurile solicitate, pârâtul chemat în garan ie av nd calitate procesuală pasivă în raport de cererea de chemare în garan ie."

Împotriva acestei sentințe au formulat recurs pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Ministerul Economiei și Finanțelor prin

Recurentul-pârât Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție a susținut că sentința este nelegală pentru următoarele motive:

- Hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței altei instanțe în raport de solicitările reclamanților întemeiate pe dispozițiile nr.OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, respectiv fiind o acțiune în pretenții care trebuia timbrată la valoare competența revenea judecătoriei;

- Instanța de fond a depășit atribuțiile puterii judecătorești, dispunând în mod nelegal obligarea acestuia la acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%, în situația în care actul normativ care prevedea acordarea acestui spor a fost abrogat prin nr.OG83/2000;

- În mod nelegal a fost respinsă excepția prescripției dreptului la acțiune;

- Pe fondul cauzei hotărârea este lipsită de temei legal și a fost dată cu aplicarea greșită a legii, avându-se în vedere că pretențiile reclamanților privind acordarea sporului de 50% prevăzut de art.47 din Legea nr.50/1996 se întemeiază pe un text de lege care a fost abrogat în mod expres prin art.I pct.42 din nr.OG83/2000;

- În mod greșit s-a admis capătul de cerere referitor la actualizarea cu indicele de inflație a sumelor solicitate, în lipsa unei prevederi legale care să reglementeze materia actualizării drepturilor cu rata inflației și acordarea dobânzii legale, acesta neavând alte surse de finanțare în afara celor alocate prin lege.

Recursul a fost încadrat de recurent în dispozițiile art.304 pct.3, 4 și 9 din Codul d e procedură civilă.

Recurentul-pârât Ministerul Economiei și Finanțelor a susținut că hotărârea este nelegală și netemeinică în ceea ce privește soluționarea cererii de chemare în garanție și a excepției lipsei calității procesuale pasive a acestuia.

În dezvoltarea recursului s-a susținut că acțiunea reclamanților, constituită într-un litigiu de muncă, potrivit art.282 din Codul muncii, trebuie să se poarte între părțile care pot fi salariați, angajatori, sindicate sau patronat, precum și alte persoane juridice sau fizice ce au această vocație în temeiul legilor speciale sau Codul d e procedură civilă.

Se arată că acesta nu poate fi ordonator principal de credite pentru alte instituții sau ministere, care la rândul lor sunt ordonatori principali de credite și nu repartizează sume de la buget acestora, acestea fiind alocate conform destinațiilor bugetare în conformitate cu legea bugetului de stat.

Sub acest aspect se impunea respingerea acțiunii față de acesta prin admiterea excepției invocate, aceea a lipsei calității procesuale pasive.

Prin încheierea nr.3201 din 20 mai 2008, ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție a admis cererea de abținere colectivă formulată de grefierii și judecătorii Curții de Apel Ploiești și a trimis cauza spre soluționare Curții de APEL PITEȘTI.

Prin încheierea din 17 2008, Curtea de APEL PITEȘTI în temeiul art.II alin.3 din nr.OUG75 din 11 iunie 2008 scos cauza de pe rol și a trimis-o Înaltei Curți de Casație și Justiție spre competentă soluționare.

Prin decizia nr.3801 din 24 martie 2009, ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de APEL PITEȘTI, avându-se în vedere decizia nr.104 din 20 ianuarie 2009 Curții Constituționale.

Urmare acestei dispoziții, cauza a fost înregistrată sub nr- la 8 mai 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI.

Examinând sentința recurată sub aspectul motivelor de recurs invocate de pârâți, în raport cu actele dosarului, Curtea constată următoarele:

Recursul formulat de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție este în parte întemeiat pentru motivul de nelegalitate referitor la respingerea greșită a excepției prescripției dreptului material la acțiune.

În mod nelegal instanța de fond a respins excepția prescripției parțiale a dreptului la acțiune pentru perioada 1 ianuarie 2003 - august 2004, cu motivarea că dreptul la acțiune s-a născut la data constatării existenței discriminării și a nerespectării disp. art.47 din Legea nr.50/1996, respectiv la data de 18 2007.

Potrivit art.3 din Decretul nr.167/1958 privitor la prescripția extinctivă, dreptul la acțiune având un obiect patrimonial se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege, respectiv în termen de 3 ani.

De asemenea, potrivit art.166 din Codul muncii dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor, se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.

Potrivit aceluiași text de lege, termenul de prescripție este întrerupt numai în cazul în care intervine o recunoaștere din partea debitorului cu privire la drepturile salariale sau derivând din plata salariului.

Cum pretențiile reclamanților derivă din plata salariului, dreptul la acțiune se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.

În raport de aceste dispoziții legale imperative, soluția de respingere a excepției prescripției parțiale a dreptului la acțiune pentru perioada 1 ianuarie 2003 - august 2004 este nelegală și se impune modificarea soluției, în sensul admiterii acestei excepții și drept urmare acordarea sporului de 50% pentru reclamanții magistrați se va face începând cu data de 15 august 2004, mai puțin pentru reclamantul, căruia i s-a acordat acest spor începând cu iulie 2005.

Celelalte motive de nelegalitate invocate de către acest pârât sunt nefondate și urmează a fi respinse.

Astfel, motivul de recurs încadrat în art.304 pct.3 Cod procedură civilă este nefondat și urmează a fi respins, întrucât nu se constată că prima instanță a soluționat cauza cu încălcarea competenței materiale conferite de dispozițiile art.2 din Codul d e procedură civilă.

Potrivit acestui text de lege, tribunalul era competent material să soluționeze cauza și nu judecătoria, cum se susține.

Motivul de recurs încadrat în art.304 pct.4 Cod procedură civilă este de asemenea nefondat și urmează a fi respins, întrucât nu se constată că în speță instanța prin soluția pronunțată în cauză și-a depășit atribuțiile puterii judecătorești.

Critica care se referă la greșita admitere a capătului de cerere privind actualizarea cu indicele de inflație a sumelor solicitate este nejustificată în raport de dispozițiile art.161 alin.4 din Codul muncii.

Această actualizare cu indicele de inflație se justifică prin necesitatea realizării unei corelații între salariul real și salariul nominal de care reclamanții ar fi beneficiat la momentul în care angajatorii datorau drepturile bănești și momentul în care aceste sume de bani au intrat efectiv în patrimoniul beneficiarilor.

Restul motivelor de nelegalitate invocate și încadrate în art.304 pct.9 Cod procedură civilă sunt nejustificate în raport de decizia nr.21 din 10 martie 2008 pronunțată în recurs în interes legii de către ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, prin care s-a statuat că "în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, constată că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001", decizie care potrivit art.329 alin.3 Cod procedură civilă este obligatorie.

Recursul formulat de către pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor prin care a susținut că în mod greșit prima instanță a respins excepția invocată de către acesta privind lipsa calității procesuale pasive, recurs care poate fi încadrat în art.304 pct.9 Cod procedură civilă, este nefondat și urmează a fi respins, întrucât în mod corect tribunalul a luat această hotărâre în raport de dispozițiile Legii nr.500/2002 și nr.HG208/2005, precum și dispozițiile Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară.

În speță, în mod corect instanța a reținut calitatea procesuală pasivă a acestui pârât, obligându-l să aloce sumele necesare plății drepturilor pentru care s-a admis acțiunea, în raport de dispozițiile art.19 din Legea nr.500/2002, potrivit cărora Ministerul Economiei și Finanțelor elaborează proiectul bugetului de stat, al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.

Atât instanțele judecătorești cât și parchetele sunt instituții publice din sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat, astfel că în lipsa rectificării bugetului cu sumele necesare nu ar exista posibilitatea plății drepturilor salariale cuvenite reclamanților.

În raport de considerentele expuse anterior, în temeiul art.312 pct.3 Cod procedură civilă urmează a se admite recursul formulat de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și a modifica în parte sentința, în sensul că acordă sporul de 50 % pentru reclamanții magistrați, începând cu data de 15 august 2004, mai puțin reclamantul, căruia sporul i se acordă conform sentinței, menținând în rest dispozițiile sentinței.

Potrivit acelorași considerente, în baza art.312 (1) Cod procedură civilă urmează a se respinge ca nefondat recursul formulat de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul formulat de pârâtul MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, împotriva sentinței civile nr.1164 din 18 2007, pronunțată de Tribunalul Prahova, în dosarul nr-.

Modifică în parte sentința, în sensul că acordă sporul de 50 % pentru reclamanții magistrați, începând cu data de 15 august 2004, mai puțin reclamantul, căruia sporul i se acordă conform sentinței.

Menține în rest sentința.

Respinge recursul formulat de MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor Publice P, împotriva aceleiași sentințe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 30 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.

, Pl.,

Grefier,

Red.Pl.

Tehnored.

Ex.4/08.10.2009.

Jud.fond:.

.

Președinte:Lică Togan
Judecători:Lică Togan, Maria Ploscă, Irina Tănase

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1286/2009. Curtea de Apel Pitesti