Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 35/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILA Nr. 35/
Ședința publică de la 08 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 2: Nicoleta Grigorescu Gabriel Vizitiu
Asistenți judiciari: - -
-
Grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra litigiului de muncă intervenit între reclamanții, -, -, -, -, (.), C, -, G și intervenientul în nume propriu G în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin B, CURTEA DE APEL BRAȘOV, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 3.09.2008, când părțile au lipsit, încheierea de ședință din acea zi face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei la data de 8.09.2008.
CURTEA,
Constată că prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Brașov la data de 9.04.2008 reclamanții menționați în dispozitivul prezentei au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL BRAȘOV și MEF solicitând obligarea acestora la plata de despăgubiri constând în diferențe salariale dintre indemnizațiile reclamanților reprezentând diferența de spor lunar de instanță de 3% rezultată din sporul lunar prevăzut pentru curțile de apel în procent de 7% și sporul lunar de 10% acordat grefierilor și personalului asimilat de la DNA și DIICOT (referitor la direcțiile teritoriale), începând cu 10 aprilie 2005 precum și pentru viitor până la încetarea stării de discriminare, despăgubiri actualizate până la data plății efective; actualizarea acestora cu indicele de inflație al monedei naționale de la recunoașterea dreptului nostru și până la executarea hotărârii judecătorești (plata efectivă a drepturilor, precum și a cheltuielilor aferente executării); să se efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă și să fie obligat Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate.
În motivarea acțiunii reclamanții arată că au calitatea de personal auxiliar și conex în cadrul Curții de APEL BRAȘOV beneficiind de sporul lunar de instanță în coeficient de 7% prevăzut de art.19 din Legea nr.50/1996 cu modificările și completările ulterioare și de art.3 alin.6 din OG nr.8/2007.
Potrivit prevederilor art.19(1) salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate de la curțile de apel și de la parchetele de pe lângă aceste instanțe sunt cu 7% mai mari decât cele prevăzute la cap.III din anexa nr.1, text menținut și de art.3 alin.6 din OG nr.8/2007.
și personalul asimilat din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și cei din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sunt salarizați potrivit Legii nr.50/1996 cu modificările și completările ulterioare și a OG nr.8/2007.
La cap.II art.3 alin.7 din OG nr.8/2007 este prevăzut că salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate de la Direcția Națională Anticorupție și de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sunt cu 10% mai mari decât cele stabilite potrivit prevederilor alin.(4).
Având în vedere cerințele de încadrare prevăzute de Legea 508/2004 pentru personalul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, procurori, personal auxiliar de specialitate, personal economic și administrativ, cât și personalul pentru Parchetul Național Anticorupție (actualul Departament Național Anticorupție) în condițiile legii, respectiv cerințele prevăzute de Legea 567/2004, precum și de dispozițiile art.143 cap.IV secțiunea I din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.387/2005 cu modificările și completările ulterioare este evident că acordarea diferențiată de către legiuitor a sporului de instanță pentru aceeași categorie de personal însă încadrat în instituții diferite constituie în mod categoric o faptă discriminatorie.
În aceeași ordine de idei considerăm că discriminarea rezidă mai ales din compararea dispozițiilor art.48-63 din regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești privind grefa și respectiv atribuțiile personalului auxiliar de specialitate din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism potrivit art.111 - 112 din regulamentul de ordine interioară al DNA și DIICOT.
Prin simpla comparare a numărului de articole ce reglementează atribuțiile personalului auxiliar de specialitate din structura curților de apel față de atribuțiile personalului de la DNA și DIICOT, se poate observa cu ușurință volumul mare de activitate și complexitatea aferentă, ceea ce în mod sigur atrage un grad maxim de responsabilitate și acuratețe în activitatea curentă.
Atâta timp cât procurorilor din cadrul DNA și DIICOT numiți în aceste structuri potrivit cerințelor art.75 din Legea 304/2004, reclamanții consideră că și la numirea personalului auxiliar de specialitate din cadrul DNA și DIICOT ar fi fost normal să se țină seama de către legiuitor în primul rând de calitățile profesionale dobândite anterior numirii acestora în cadrul structurilor mai sus amintite și în funcție de aceste performanțe să fie stabilită remunerația.
Față de o astfel de justificare practic nefondată reclamanții au înțeles să invoce discriminarea și să sublinieze exact în ce mod s-au realizat numirile în aceste două structuri.
Se mai arată că nu este justificată folosirea drept criteriu de diferențiere a tratamentului salarial pentru grefieri doar apartenența la anumite segmente restrânse de realizare a justiției, pe considerentul că domeniile în care ar activa ar reclamant o specializare particularizată și un risc deosebit, deoarece situațiile de interferență cu legea ivite în practică și tipurile de reacție necesară pentru asigurarea ordinii de drept presupun eforturi chiar mai importante și riscuri profesionale mai accentuate în multe alte cazuri decât cele pentru care s-a instituit tratamentul preferențial prin dispozițiile la care s-a făcut referire, sens în care s-a pronunțat anterior și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării prin Hotărârea nr.185 din 22 iulie 2005.
Prin întâmpinarea formulată de pârâta Curtea de APEL BRAȘOV se solicită respingerea acțiunii pentru următoarele considerente:
Salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești se face, în prezent în temeiul dispozițiilor OUG nr.8/2007.
Organizarea DNA și DIICOT, atribuțiile legile de ocupare a posturilor, sporurile stabilite pentru personalul angajat, drepturile salariale, incompatibilitățile din cadrul acestora sunt prevăzute în legi speciale.
Actele normative speciale care reglementează salarizarea unei anumite categorii profesionale prevăd în mod expres beneficiarii acestor sporuri și drepturi, în speță sporul de 10% este acordat imperativ numai grefierilor care își desfășoară activitatea în cadrul structurilor DNA și DIICOT și nu se pot acorda prin extindere și grefierilor din cadrul instanțelor judecătorești.
Prin urmare, modul de stabilire, prin acte normative, a unor drepturi în favoarea unor categorii profesionale în mod diferit față de alte categorii ori nereglementarea de legiuitor a unor aspecte ce țin de statutul profesional al unei categorii nu este problemă ce poate fi apreciată din punctul de vedere al discriminării, depășind cadrul legal instituit de OG nr.137/2000.
Prin întâmpinarea formulată de Ministerul Justiției se solicită respingerea acțiunii pentru aceleași considerente relevate de Curtea de APEL BRAȘOV, în plus menționându-se că, așa cum a statuat și Curtea Constituțională, principiul egalității nu se opune ca o lege să stabilească reguli diferite în raport cu persoane care se află în situații diferite. Legiuitorul a înțeles să atribuie o indemnizație concretizată printr-un procent la salariu brut în raport cu nivelul parchetului în cadrul căruia își desfășoară activitatea, principiu avut de altfel în vedere și la emiterea dispozițiilor art.3 alin.1, 4 și 7 din OG nr.8/2007.
Referitor la acordarea sporului de 3% se arată că în primul rând, această cerere a reclamanților nu poate fi primită întrucât se referă la un drept pe viitor, care nu s-a născut încă.
În al doilea rând, învederează că prin acțiunile în justiție pot fi valorificate drepturi recunoscute și ocrotite de lege. Câtă vreme drepturile solicitate de reclamanți nu sunt prevăzute de legislația în vigoare, iar dispoziția în cauză nu a fost abrogată, modificată ori declarată neconstituțională, ținând cont și de principiul separației puterilor în stat, apreciază că astfel de cereri nu pot fi soluționate de către instanțele de judecată, care prin acordarea unor drepturi neprevăzute de lege ar depăși limitele puterii judecătorești și și-ar aroga atribuții de legiferare.
Prin întâmpinarea formulată de Ministerul Economiei si Finanțelor se invocă lipsa calității procesuale pasive a acestei pârâte având în vedere că nu există nici un fel de raporturi juridice între această instituție și reclamanți iar, pe de altă parte, nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în buget dacă nu există o bază legală pentru aceasta.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a fost citat în cauză conform art.27 al.3 din OG nr.137/2000 iar poziția acestei instituții a fost exprimată în cuprinsul înscrisului intitulat "punct de vedere" (fila 88, dosar 2587/2008 al Tribunalului Brașov, volum I) prin care se face o analiză a principiului discriminării astfel cum acesta rezultă din hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului și din prevederile OG nr.137/2000.
Prin întâmpinarea formulată de Ministerul Justiției se invocă în plus față de aspectele ce țin de fondul cauzei, lipsa calității procesuale pasive a acestei pârâte având în vedere că nu există nici un fel de raporturi juridice între această instituție și reclamanți iar, pe de altă parte, nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în buget dacă nu există o bază legală pentru aceasta.
Intervenientul Gaf ormulat cerere de intervenție în interes propriu solicitând aceleași drepturi ca reclamanții și arătând că este conducător auto la Curtea de APEL BRAȘOV.
Analizând cererea de chemare în judecată și cererea de intervenție curtea reține că pretențiile reclamanților și intervenientului sunt nefondate pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor trebuie menționat faptul că prin acțiune s-a solicitat doar obligarea acestuia la virarea fondurilor necesare efectuării plăților, astfel încât este lipsită de relevanță apărarea potrivit căreia între reclamanți și prezenta pârâtă nu sunt raporturi de muncă, iar conform atribuțiilor stabilite prin lege, acesta are numai abilitatea de a face propuneri pentru formarea bugetului de stat. Tocmai în temeiul acestei atribuții această instituție are obligația de a vira fondurile necesare efectuării plăților, fonduri, pe care urmează să le aibă în vedere cu ocazia elaborării proiectelor de buget, sau în cadrul rectificărilor bugetare. Pentru aceste considerente instanța apreciază că excepția nu este întemeiată și în consecință o va respinge.
Reclamanții au calitatea de personal auxiliar și conex în cadrul Curții de APEL BRAȘOV și au fost salarizați în baza art.18 alin.2 din Legea 50/1996 republicată până la data de 3 februarie 2007, ulterior acestei date fiind salarizați potrivit art.3 alin.4 din OG nr.8/2007.
Prin acțiune reclamanții susțin că sunt discriminați, în raport cu personalul auxiliar de specialitate de la Direcția Națională Anticorupție și de la Direcția de Investigare a Informațiilor de Criminalitate Organizată și Terorism ale căror salarii de bază sunt cu 10% mai mari potrivit art.3 din Legea 567/2004 și OG nr.8/2007.
Reclamanții nu au beneficiat și nu beneficiază nici în prezent de drepturile salariale solicitate, neexistând un act normativ care să prevadă acordarea sporurilor solicitate prin acțiune categoriei personalului auxiliar și conex din cadrul Curții de Apel.
Este adevărat că prin dispozițiile art.3 din OG nr.8/2007 se prevăd sporuri diferite la salariile de bază ale personalului de specialitate din cadrul tribunalelor, curților de apel, ICCJ și DIICOT, însă aceste diferențieri sunt justificate în raport de nivelul diferit al fiecărei instanțe ce presupune atribuții diferite pentru fiecare categorie de personal.
De asemenea, nu sunt incidente nici prevederile art.2 alin.2 din OG nr. 137/2000 întrucât, nu este îndeplinită condiția situației comparabile, iar fără această premisă obligatorie nu se poate pune problema nici a criteriului de discriminare.
În altă ordine de idei pretențiile reclamanților au la bază premisa potrivit căreia dispozițiile legale invocate sunt discriminatorii întrucât încalcă principiul egalității instituit atât de Convenția României cât și de art. 23 din Declarația Universală a Dreptului Omului.
Cu privire la acest aspect curtea reține că instanțele ordinare pot fi sesizate doar în legătură cu constatarea faptului că o lege este aplicată în mod discriminatoriu subiecților de drept cărora li se adresează, nefiind posibil să se solicite constatarea faptului că o lege este discriminatorie și nici extinderea aplicării ei altor subiecți de drept.
În situația în care un act normativ conține dispoziții discriminatorii cu privire la anumiți subiecți de drept, soluția legală este aceea de a invoca și a se constata neconstituționalitatea respectivei norme pe considerentul că încalcă principiul egalității instituit prin legea supremă. Doar Curtea Constituțională are competența legală de a aprecia că un text legal creează o discriminare și încalcă acest prin principiu, ca atare poate stabili modalitatea în care trebuie interpretat textul respectiv pentru a elimina încălcarea principiului egalității. În acest sens părțile sau instanțele ordinare din oficiu pot invoca excepția de neconstituționalitate în cadrul procesului pendinte.
În contextul în care norma legală invocată nu a fost declarată neconstituțională în perioada în care aceasta este în vigoare, instanțele ordinare au obligația de a respecta conținutul respectivei norme, în caz contrar actul de justiție căzând în derizoriu.
În acest sens s-a pronunțat și Curtea Constituțională prin decizia nr.818/3 iulie 2008. Astfel, pronunțându-se asupra excepției de neconstituționalitate ridicată de Ministerul Justiției referitor la unele dispoziții din OG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile art.1, art.2 alin.3 și ale art.27 alin.1 din ordonanța menționată sunt neconstituționale în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
Față de aceste considerente, acțiunea reclamanților și cererea de intervenție vor fi respinse conform dispozitivului prezentei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului Ministerului Economiei și Finanțelor.
Respinge acțiunea formulată de reclamanții, -, -, -, -, C, -, și G toți cu domiciliul ales la Curtea de APEL BRAȘOV,-, jud.B, în contradictoriu cu Ministerul Justiției cu sediul în B, sector 5,-, Curtea de APEL BRAȘOV cu sediul în B,- și Ministerul Economiei și Finanțelor cu sediul ales la reprezentantul în teritoriu DGFP B, B-dul - nr.7.
Respinge cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul G cu domiciliul ales la Curtea de APEL BRAȘOV,-, jud.B, în contradictoriu cu Ministerul Justiției, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Economiei și Finanțelor.
Definitivă și executorie.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi 8 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Cu votul consultativ al asistenților judiciari
- - -
Grefier,
Red: CȘ/16.09.2008
Dact: MD/17.09.2008 - 58 ex.
Președinte:Cristina ȘtefănițăJudecători:Cristina Ștefăniță, Nicoleta Grigorescu Gabriel Vizitiu
