Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 34/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILA Nr. 34/
Ședința publică de la 08 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 2: Nicoleta Grigorescu Gabriel Vizitiu
Asistenți judiciari: - -
-
Grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra litigiului de muncă intervenit între reclamanta în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin B, TRIBUNALUL BRAȘOV și CURTEA DE APEL BRAȘOV, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 3.09.2008, când părțile au lipsit, încheierea de ședință din acea zi fac e parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei la data de 8.09.2008.
CURTEA,
Constată că, prin acțiunea înregistrată sub nr-, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții: MINISTERUL JUSTIȚIEI; TRIBUNALUL BRAȘOV; MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR; CURTEA DE APEL BRAȘOV solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună:
1) obligarea pârâților la calcularea si plata drepturilor salariale restante reprezentând indemnizația lunară de 10% din salariul brut pe perioada 06.11.2006 și până la data rămânerii irevocabile a sentinței și pe viitor,despăgubiri ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective și cu dobânda legală prevăzută de nr.OG9/2000;
- obligarea pârâtei Curtea de Apel Brașov să facă cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantei
- obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce sumele de bani necesare plății drepturilor solicitate.
În motivarea acțiunii se arată următoarele:
Reclamanta îndeplinește funcția de personal auxiliar de specialitate grefier de ședința în cadrul Tribunalului Brașov - Secția Penala.
Articolul 6 alin.2 din Codul Muncii consacră pentru toți salariații principiul ca pentru muncă și pregătire profesională egale să fie retribuiți în mod egal, principiu ce se regăsește și în dispozițiile art.23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, nr.OG137/2000, aprobată prin Legea nr.48/2002, modificate prin Legea nr.27/2004, în art.1 alin.2 statuează principiul egalității între cetățeni prin excluderea privilegiilor și discriminării, asigurând egalitatea în garantarea și exercitarea unor drepturi, inclusiv la un salariu egal pentru muncă egală. Articolul 20 din Constituția României arată că "Dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și celelalte tratate la care România este parte". Articolul 53 din Constituția României, referindu-se la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, în alineatul 2 prevede: restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică; măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței drepturilor sau libertății".
Contrar acestor principii consacrate legislativ, prin art.19 pct.3 din Legea nr.50/1996, republicată, cu modificările ulterioare, respectiv nr.OG83/2000 "grefierii care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, a actelor de publicitate imobiliară, a celor de executare penală și executare civilă, a actelor comisiei pentru cetățenie, precum și cei care sunt secretarii comisiilor de cercetare a averii beneficiază de o indemnizație lunară de 10% din salariul brut calculată în raport cu timpul efectiv lucrat în aceste activități". Prin urmare, reclamanta este tratata ilegal din punct de vedere al salarizării, discriminata fără un criteriu obiectiv și rațional față de grefierii menționați anterior.
În drept sunt invocate dispozițiile art.6 alin.2 din Codul Munci, 137/2000, art.1 alin.2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art.20 și 53 din Constituția României.
Pârâta Curtea de Apel Brașova formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca nelegală și netemeinică, pentru următoarele motive:
Drepturile salariale ale reclamantei sunt reglementate de dispozițiile art.18 (1) din Legea nr.50/1996, republicată, iar nr.OG8/2007 în art.3 stabilește modul de calcul al acestor salarii. Prin hotărârea nr.387/2004 a Consiliului Superior al Magistraturii, modificată prin Hotărârile nr.635/2006 și 46/2007, la secțiunea a doua, art.48-62 sunt prevăzute atribuțiile fiecăruia dintre grefierii participanți la înfăptuirea actului de justiție. În art.19 pct.3 din Legea nr.50/1996 se arată cazurile în care grefierii beneficiază de o indemnizație lunară de 10% din salariul brut, calculată în raport cu timpul efectiv lucrat în aceste activități, iar art.3 pct.8 se referă și la grefierii care participă la procedura reorganizării judiciare și a falimentului. Este adevărat că articolele mai sus menționate dispun ca grefierii care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, a actelor de executare penală și executare civilă beneficiază de o indemnizație lunară de 10% din salariul din salariul de bază însă, de aceste drepturi beneficiază numai o anumită parte a personalului auxiliar, expres determinată de lege și numai pentru perioada efectiv lucrată. Numai legiuitorul poate stabili dacă și ce anume sporuri se adaugă anumitor categorii de salariați, cu singura condiție ca de aceste sporuri să beneficieze toate persoanele care se află, sub toate aspectele funcțiilor în care sunt încadrate, ale volumului activității pe care o desfășoară, a importanței și riscului muncii lor. În cazul de față legea nu prevede pentru toți grefierii sporul de 10 %, ci numai pentru cei nominalizați expres, iar instituirea acestui spor pentru grefierii care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, a actelor de executare penală și civilă constituie o problemă de legiferare. Instituirea acestui spor pentru anumite categorii de grefieri este justificată de anume elemente specifice pe care le presupune activitatea desfășurată de aceștia, constituind o opțiune a legiuitorului, iar caracterul sporului în discuție nu este unul permanent, ci este acordat în funcție de participarea efectivă la efectuarea actelor privind procedura insolvenței și falimentului, precum și la cele privind executarea civilă și penală. Acordarea sporului în discuție reclamantei pentru perioada determinată în acțiunea introductivă ar fi motiv de a naște alte surse generatoare de situații discriminatorii între beneficiari, pe de o parte și cei care au primit acest spor, pe de altă parte. În lipsa unor dispoziții legale exprese care să reglementeze sporul de 10% pentru toate categoriile de grefieri, în cazul admiterii acțiunii, înseamnă a adăuga la lege, ceea ce nu este permis, întrucât instanța de judecată are obligația de a aplica legea, neavând drept de legiferare în domeniu.
În ceea ce privește plata sumelor solicitate cu aplicarea indicelui de inflație, pârâta consideră că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.1088 Cod Civil, potrivit cărora reclamanții creditori ai unei obligații având obiect o sumă de bani nu pot pretinde decât dobânda legală, aceasta fiind datorată numai cu începere din ziua cererii de chemare în judecată. Totodată, daunele interese se acordă sub forma dobânzii legale, fără a se pune problema indexării întrucât acest tip de dobândă presupune raportarea sa la o dobândă fluctuantă, calculată de în funcție de evoluția pieței economice.
Pârâta consideră că restul personalului auxiliar nu este discriminat prin prevederile legale amintite deoarece principiul egalității nu se opune ca o lege să stabilească reguli diferite în raport cu persoanele care se află în situații diferite. Coroborând dispozițiile legale cuprinse în Legea nr.59/1996 și nr.OG8/2007 cu dispozițiile cuprinse în nr.OG137/2000, art.1(2) litera i și art.4 din același act normativ, rezultă că grefierii nu au fost sub nici o formă discriminați, căci acestei categorii i se recunoaște dreptul la un salariu, remunerație egală, corespunzătoare, echitabilă și satisfăcătoare, iar măsurile adoptate și aplicate de pârâți fiind impuse imperativ și expres de prevederile legale în domeniu și nu ca o reacție adversă, ca o excludere voită sau ca o preferință.
În privința petitului 2 al acțiunii introductive, pârâta consideră că este inadmisibil a solicita obligarea pârâților la plata sporului de 10% și pentru viitor, având în vedere că dreptul reclamantelor nu este încă născut.
Potrivit dispozițiilor art.242 (2) din Codul d e procedură civilă s-a cerut judecarea cauzei în lipsă.
Pârâtul Tribunalul Brașova formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii. A invocat excepția lipsei calității procesuale pasive în situația în care reclamanții nu au funcționat în raza de competență a instanței, excepția autoritarii de lucru judecat si excepția prescripției dreptului material la acțiune, având in vedere perioada 1.12.2005-31.12.2006.pentru care solicita drepturile si termenul de prescripție de 1 an prevăzut de legea speciala privind discriminarea.
Pârâtul Ministerul Justiției a formulat întâmpinare prin care a cerut respingerea acțiunii formulată de reclamanta ca neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art.19 alin.3 din Legea nr.50/1996, " care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, a actelor de publicitate imobiliară, a celor de executare penală și executare civilă, a actelor comisiei pentru cetățenie, precum și cei care sunt secretarii comisiilor de cercetare a averii beneficiază de o indemnizație lunară de 10% din salariul brut, calculată în raport cu timpul efectiv lucrat în aceste activități. De aceeași indemnizație beneficiază și conducătorii de carte funciară". Totodată, prin art.38 alin.2, art.42 alin.2 și art.48 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.387/2005 se dispune: "Personalul este repartizat pe secții și compartimente de activitate de către președintele instanței, potrivit nevoilor acestora iar în cadrul secției de către președintele de secție". Atribuțiile instanței stabilește, prin ordin de serviciu, repartizarea personalului pe secții, în raport cu pregătirea profesională și cu experiența fiecăruia. Prin fișa postului se stabilesc atribuțiile personalului repartizat prin ordin de serviciu al președintelui instanței pe secții și compartimente de activitate. În vederea acordării indemnizației de 10% din salariul brut prevăzută de art.19 din Legea nr.50/1996, persoana care are stabilite atribuții în fișa postului dintre cele menționate de dispozițiile articolului menționat, completează un raport în care precizează atribuția îndeplinită cât și timpul efectiv lucrat, referat care se confirmă de superiorul acesteia; în baza acestui referat se completează pontajul lunar, compartimentul economic efectuând plata în funcție de timpul efectiv în care a desfășurat activitatea respectivă. Pârâtul apreciază că nu pot fi reținute susținerile reclamantei potrivit cărora între grefierii care participă la activitățile prevăzute de art.19 din Legea nr.50/1996 și personalul auxiliar care nu participă la activitățile prevăzute de aceste dispoziții ar exista o stare de discriminare, întrucât, așa cum s-a statuat și de Curtea Constituțională prin deciziile pronunțate, principiul egalității nu se opune ca o lege să stabilească reguli diferite în raport cu persoane care se află în situații diferite. Legiuitorul a înțeles să atribuie o indemnizație concretizată printr-un procent la salariul brut în raport cu timpul efectiv lucrat numai personalului care desfășoară activități ce implică un grad sporit de dificultate și responsabilitate, tocmai pentru că activitatea în discuție este diferită de celelalte activități îndeplinite în mod obișnuit de personalul auxiliar. Prin urmare, pretențiile reclamantelor referitoare la acordarea unor drepturi salariale, fără a desfășura activitățile pentru care acestea se acordă sunt neîntemeiate, motiv de respingere a acțiunii.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a formulat întimpinare prin care invoca excepția lipsei calității procesual pasive având in vedere ca MEF nu are atribuții in angajarea, salarizarea si acordarea drepturilor reclamantei raporturile de munca existând doar intre reclamanta si ceilalți pârâți. Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării formulează întimpinare in care invoca excepția lipsei calității procesual pasive, având in vedere ca, nu poate fi chemat in instanța in calitate de pârât, conform art. 16-20 din nr OG 137/2000 republicata, este instituția abilitata si investita prin lege sa aplice dispozițiile legislației in materie de nediscriminare, poate fi citat ca expert in domeniul nediscriminării pentru a-si exprima poziția cu privire la o posibila încălcare a legislației in materie de nediscriminare.
Examinând actele și lucrările dosarului instanța constată în fapt următoarele:
Potrivit art. 137 alin.1 Cod procedură civilă, instanța urmează să se pronunțe mai întâi asupra excepțiilor invocate de pârâți prin întâmpinare.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice, instanța constată că este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 15 din HG 83/2005, instanțele judecătorești și parchetele sunt instituții publice din sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat.
Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
În conformitate cu art. 28 lit.f din Legea 500/2002, elaborarea bugetelor se realizează de Guvern prin Ministerul Economiei și Finanțelor, pe baza propunerilor de cheltuieli detaliate, ale ordonatorilor principali de credite. Pe baza proiectului de venituri și cheltuieli elaborat de principalul ordonator de credite, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, în temeiul art.18 lit. g din Legea 500/2002 analizează aceste propuneri de buget, avizându-le sau respingându-le. Așadar este esențial ca Ministerul Economiei și Finanțelor să fie parte în proces pentru a avea în vedere pretențiile reclamantelor la elaborarea proiectului de buget.
Pentru aceste considerente excepția va fi respinsă.
Cu privire la excepția lipsei calității procesual pasive a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, instanța o va admite, pe considerentul că acesta din urma a fost citat în calitate de participant și nu de pârât.
Cu privire la excepția autorității de lucru judecat și excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocate de către pârâtul - Tribunalul Brașov, instanța le va respinge ca neîntemeiate.
Reclamanta îndeplinește funcția de personal auxiliar de specialitate în cadrul Tribunalului Brașov - Secția Penala, așa cum rezultă din carnetul de muncă.
Prin art.19 pct.3 din Legea nr.50/1996, republicată, cu modificările ulterioare, respectiv nr.OG83/2000, s-a statuat că "grefierii care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, a actelor de publicitate imobiliară, a celor de executare penală și executare silită, a actelor comisiei pentru cetățenie, precum și cei care sunt secretarii comisiilor de cercetare a averii beneficiază de o indemnizație lunară de 10% din salariul brut, calculată în raport cu timpul efectiv lucrat în aceste activități". Chiar și potrivit noilor reglementări, respectiv nr.OG8/2007, art.3 (8) "grefierii care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, a actelor de executare penală și executare civilă beneficiază de o indemnizație lunară de 10% din salariul de bază, calculată în raport cu timpul efectiv lucrat în aceste activități".
Susținerea reclamantei că este discriminata față de colegele ei care beneficiază de această indemnizație este infirmată de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, care, prin hotărârea nr.333/8.10.2007 a stabilit că nu poate fi reținută existența unei situații de diferențiere din perspectiva principiului egalității și nediscriminării, privind tratamentul diferit instituit prin efectul prevederilor art.3 alin8 din OG 8/2007.
Astfel, s-a reținut că potrivit art.3 alin8 din /2007 "grefierii care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, a actelor de publicitate imobiliară, a celor de executare penală și executare civilă, a actelor comisiei pentru cetățenie, precum și cei care sunt secretarii comisiilor de cercetare a averii beneficiază de o indemnizație lunară de 10% din salariul brut calculată în raport cu timpul efectiv lucrat în aceste activități". Din modul de redactare a acestui text legal se constată faptul că indemnizația de 10% este corelativă grefierilor care participă la efectuarea actelor, în speță, privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, a actelor de executare penală și executare civilă însă această indemnizație este calculatăîn raport de timpul efectiv lucrat în aceste activități.
Acordarea indemnizației de 10% este circumscrisă unor condiții cumulative care întrunesc un grad de obiectivitate dat de natura activităților în cauză, complexitate, responsabilități, volum de muncă și timpul efectiv lucrat în aceste activități.
Pornind de la premisa că în cadrul categoriei profesionale a grefierilor se plasează mai multe categorii de grefieri ale căror atribuții sunt diferențiate în funcție de funcția ocupată și sunt delimitate și stabilite în mod concret prin fișa postului, acordarea indemnizației grefierilor care participă la efectuarea actelor specificate în textul normativ în alin.8 calculată în raport de timpul efectiv lucrat în aceste activități nu poate fi reținută ca discriminatorie. Într-adevăr acordarea indemnizației în raport de plano cu ceilalți grefieri este diferită, însă aceasta este justificată obiectiv și urmărește un scop legitim.
Consiliul Național pentru Combaterea discriminării, prin Colegiul său Director este de părere că nu se poate reține întrunirea elementului de analogie sau de comparabilitate între grefierii care participă la actele care justifică acordarea indemnizației de 10%comparativ cu cei care nu participă la efectuarea acestor acte. În acest sens grefierii se pot situa în planuri diferite din punctul de vedere al analogiei, reținând exercitarea unor atribuții corelative celor de grefier informatician, grefier statistician, grefier documentarist, grefier arhivar, grefier registrator, diferențiați în funcție de studii superioare, de studii medii, de diferite grade, trepte, de compartimente de specialitate, complexitate etc. Astfel, nu se poate constata incidența unor categorii de persoane plasate în situații analoage sau comparabile.
În acest sens, situația deosebită în care se află diferitele categorii de persoane, în speță grefierii care participă la actele privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului,a actelor de executare penală și executare civilă justifică tratamente juridice diferențiate, fără ca acestea să constituie privilegii pentru unii și discriminări pentru alții. De altfel și Curtea Constituțională în deciziile pronunțate a statuat că principiul egalității nu se opune ca o lege să stabilească reguli diferite în raport de persoane care se află în situații diferite. Principiul egalității în fața legii nu înseamnă o uniformitate,ci presupune instituirea unui tratament egal în situații care nu sunt diferite. Curtea Constituțională a mai reținut că instituirea unor reglementări juridice diferențiate în privința drepturilor unor categorii de cetățeni care se află în situații diferite nu este contrară art.16 din Constituție.
Prin decizia 24/2008 în interesul legii pronunțată de ÎCCJ, s-a stabilit că sporul solicitat de reclamată nu se cuvine decât categoriilor de grefieri expres și limitativ prevăzuți de lege. Prin urmare, în conformitate cu dispozițiile art.329 alin.3 din Cod procedură civilă va avea în vedere dispozițiile deciziei susmenționate, sens în care va respinge acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei calității procesual pasive a paratului Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP.
Admite excepția lipsei calității procesual pasive a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
Respinge excepția autorității de lucru judecat și excepția prescripției dreptului material la acțiune invocate de pârâtul Tribunalul Brașov.
Respinge acțiunea formulata de reclamanta, cu domiciliul ales la Tribunalul Brașov, din B,-, in contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, cu sediul în B, sector 5,-, Tribunalul Brașov, cu sediul în B, -, Ministerul Economiei si Finanțelor, prin DGFP cu sediul în B, B-dul - nr.7, Curtea de Apel Brașov, cu sediul în B,- si Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării cu sediul în B, sector 1,--3.
Definitiva si executorie
Cu drept de recurs in 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi 8 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Cu votul consultativ al asistenților judiciari
- - -
Grefier,
Red: NG/16.09.2008
Dact: MD/18.09.2008 - 8 ex.
Președinte:Cristina ȘtefănițăJudecători:Cristina Ștefăniță, Nicoleta Grigorescu Gabriel Vizitiu
