Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 33/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 33/
Ședința publică de la 08 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 2: Nicoleta Grigorescu Gabriel Vizitiu
Asistenți judiciari: - -
-
Grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra litigiului de muncă intervenit între reclamanții, și C în contradictoriu cu pârâții CURTEA DE APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL COVASNA, MINISTERUL JUSTIȚIEI și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 3.09.2008, când părțile au lipsit, încheierea de ședință din acea zi face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei la data de 8.09.2008.
CURTEA,
Constată că prin cererea înregistrată la această instanță sub nr- reclamanții, -, și C, au chemat în judecată pe pârâții: Curtea de APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL COVASNA, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor, cu citarea obligatorie a CNCD, pentru ca în urma probelor ce se vor administra, să fie obligați pârâții să recunoască discriminarea, să calculeze și să plătească drepturile reprezentând diferențele salariale dintre indemnizațiile reclamanților și cele ale procurorilor de la DNA și DIICOT, ținând seama și de funcțiile deținute de unii dintre reclamanți, echivalente cu cele similare din cadrul DIICOT și DNA. începând cu luna aprilie 2006 și până la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești, precum și pentru viitor, actualizate la data plății efective, să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă și să fie obligat Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate.
În motivarea cererii se arată că, potrivit prevederilor art.11 din OUG nr.27/2006, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și cei din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sunt salarizați potrivit nr.crt.6-13 de la lit.A din anexa, în raport cu funcțiile pe care le dețin sau cu care sunt asimilați potrivit legii.
Acest mod de salarizare creează o inegalitate vădită între nivelul indemnizațiilor acordate judecătorilor și procurorilor de la instanțele și parchetele obișnuite, care pentru a ajunge la un nivel de salarizare mai mare trebuie să parcurgă prin examene trepte ierarhice, modul de salarizare arătat fiind în contradicție cu principiul egalității cetățenilor în fața legii, consacrat în art.16 alin.1 din Constituția României, republicată, cu cel al egalității de tratament salarial pentru muncă egală, instituit prin art.23 alin.2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu cel al interzicerii oricărei discriminări prevăzut în art.2 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și înart.14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și cu dispozițiile art.1 alin.1 din Primul Protocol adițional la convenție, privind protecția proprietății.
Luarea în considerare doar a naturii unor cauze pe care o parte dintre procurori sunt desemnați să le soluționeze pe un anumit parcurs al carierei lor, fără a ține seama că toți magistrații din parchete și instanțele judecătorești în întregul loc, procurori, judecători și magistrați - asistenți la ÎCCJ necesită aceeași pregătire de specialitate și experiență, responsabilitate profesională specifică echivalentă, precum și risc identic în exercitarea sarcinilor de serviciu, constituie un cirteriu subiectiv și discriminatoriu.
La dosar s-a formulat întâmpinare de pârâții Ministerul Justiției, prin care se arată că acțiunea promovată de reclamanți nu este întemeiată, și în consecință trebuie respinsă. În susținerea acestui punct de vedere, se arată că modul de stabilire prin lege a unor drepturi în favoarea unor categorii profesionale în mod diferit față de alte categorii ori nereglemetarea de legiuitor a anumitor aspecte care țin de statutul profesional al unei categorii nu este o problemă ce poate fi apreciată din punctul de vedere al discriminării, depășind cadrul legal prin OG 137/2000. Se mai arată că dispozițiile referitoare la salarizarea procurorilor din cadrul DNA și DIICOT, prin raportare la salarizarea judecătorilor de la tribunale și curți de apel nu sunt discriminatorii.
Cele două direcții sunt structuri în cadrul Parchetului de pe lângă ÎCCJ și ca atare, salarizarea procurorilor ce își desfășoară activitatea în cadrul DNA și DIICOT trebuie să fie identică cu cea a procurorilor de la Parchetul de pe lângă ÎCCJ, în considerarea nivelului parchetului unde funcționează. Mai este invocată în cauză hotărârea nr. 355/1.08.2007 a CNCD, prin care într-un dosar cu obiect similar, s-a statuat că faptele prezentate nu constituie discriminare potrivit OG 137/2000.
În drept au fost invocate disp. art. 11 din OUG 27/2006, legea 508/2004 și 304/2004.
Deși în cauză a fost citat Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, acesta nu a exprimat un punct de vedere.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține în fapt următoarele:
Reclamanții au calitatea de judecători, în cadrul Tribunalului Covasna și susțin că sunt discriminați prin salarizarea acordată, față de categoria procurorilor care își exercită funcția în cadrul DIICOT și DNA.
Izvorul pretențiilor reclamanților îl constituie în realitate discriminarea, reglementată de disp. art. 2 al 2 din OUG 137/2000, așa cum a fost modificată și aprobată ulterior, discriminare care se raportează la încadrarea procurorilor din cadrul celor două structuri susmenționate.
Unul dintre principiile sistemului de salarizare în cadrul instituțiilor publice este acela al "prestabilirii prin lege a salariilor personalului din autoritățile și instituțiile publice", principiu de bază în cadrul sistemului de salarizare al magistraților. Prin urmare, reclamanții au fost încadrați, potrivit grilei de salarizare corespunzătoare instanței la care funcționează, la care se adaugă sporurile individuale ale fiecărei părți, în conformitate cu dispozițiile actelor normative care reglementează salarizarea magistraților, respectiv, OUG 27/2006, modificată prin legea 45/2007.
Instituțiile la care se raportează prin acțiune reclamanții, sunt structuri ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, având drept corespondent la nivelul instanțelor judecătorești Înalta Curte de Casație și Justiție. Aplicarea coeficienților de multiplicare 19-23 pentru procurorii care își desfășoară activitatea în cadrul DNA și DIICOT, s-a făcut avându-se în vedere gradul parchetului unde funcționează și nu alte criterii.
Prin urmare, discriminarea invocată de reclamanți nu are nici un suport legal, și nu poate fi invocată atunci când legiuitorul a stabilit în mod concret și real, modalități diferite de salarizare. Discriminarea trebuie analizată prin prisma faptelor, a modului de aplicare al legii, și nu din lege în sine, sau din opțiunea legiuitorului.
Într-o altă ordine de idei, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a art.1, art.2 alin.3 și art.27 alin.1 din OG 137/2000 prin deciziile 821/3.07.2008, 818/3.07.2008, 820/2.07.2008, decizii publicate în MO din 16.07.2008 care sunt obligatorii pentru instanța de fond.
Fundamentul juridic al cererii de chemare în judecată presupune chiar interpretarea dispozițiilor art.2 și art.27 din OG 137/2000 în sensul pe care Curtea Constituțională l-a considerat neconstituțional.
Admițând o astfel de cerere instanța ar fi apreciat că "omisiunea legiuitorului de a le acorda și reclamanților beneficiul acestor drepturi constituie o discriminare contrară legii și normelor comunitare". Ori, prin deciziile mai sus arătate un asemenea înțeles al dispozițiilor ordonanței pe care-și fundamentează reclamanții pretențiile - înțeles prin care se conferă instanțelor judecătorești competența de a desființa norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative (cazul în speță) a fost considerat neconstituțional, întrucât încalcă principiul separației puterilor în stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanții, -, și C, toți cu domiciliul ales la TRIBUNALUL COVASNA înSf.G,-, jud.C, în contradictoriu cu pârâții Curtea de APEL BRAȘOV, cu sediul în B,-, TRIBUNALUL COVASNA, cu sediul în Sf.G,-, Ministerul Justiției cu sediul în B, sector 5,- și Ministerul Economiei și Finanțelor cu sediul în B, sector 5,-.
Definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi 8 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Cu votul consultativ al asistenților judiciari
- - -
Grefier,
Red: NG/30.09.2008
Dact: MD/30.09.2008 - 18 ex.
Președinte:Cristina ȘtefănițăJudecători:Cristina Ștefăniță, Nicoleta Grigorescu Gabriel Vizitiu
