Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 441/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 441
Ședința publică de la 24 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgeta Pavelescu
JUDECĂTOR 2: Nelida Cristina Moruzi
JUDECĂTOR 3: Smaranda
Grefier
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiul de muncă privind recursurile declarate de recurenții intimați:, A, I, -, și și de intimatul recurent MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - PRIN.. A. PU-ȘI, împotriva sentinței civile nr. 918 din 18 VI 2008 Tribunalului Iași, intimați fiind: MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și CURTEA DE APEL IAȘI.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că dosarul este la primul termen de judecată după preschimbarea termenului de judecată fixat pentru ședința din 8 mai 2009, prin încheierea de ședință din cameră de consiliu din 17.04.2009. S-a atașat la dosar încheierea de ședință din cameră de consiliu din 16.04.2009 prin care s-au admis cererile de abținere formulate în cauză de doamna judecător și grefier.
Recurenții intimați au depus la dosar, prin registratura instanței, concluzii scrise, solicitând judecata cauzei în lipsă.
Președintele completului dă citire raportului asupra recursurilor potrivit căruia sunt două recursuri declarate în termen și motivate.
Instanța, verificând actele și lucrările dosarului, văzând că s-a solicitat judecata în lipsă, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursurilor de față, constată:
Prin cererea înregistrată inițial sub nr.1142/99/14.03.2008 pe rolul Tribunalului Iași, reclamanții::, A, I, -, și au chemat în judecată pe pârâții: Ministerul Justiției, Curtea de APEL IAȘI și Ministerul Finanțelor Publice, solicitând obligarea primilor doi pârâți la plata actualizată, în favoarea fiecărui reclamant, a sporului de risc și suprasolicitare psihică, în procent de 50%, prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996, calculat din salariul de bază brut lunar, începând cu data de 1.02.2007 până la data pronunțării, actualizat cu indicele de inflație până la data achitării integrale sumelor datorate, precum și acordarea și plata lunară acestui spor și pe viitor, cu obligarea pârâtului Ministerul Finanțelor Publice la alocarea fondurilor necesare achitării acestor drepturi.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat următoarele:
Sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază brut lunar fost reglementat prin Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, care în art. 47 stabilea că "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Deși sporul era un drept câștigat de natură să compenseze condițiile de muncă cu efecte negative asupra sănătății celor din sistem, textul fost abrogat fără justificare rațională prin Ordonanța nr. 83/01.09.2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996, aprobată prin Legea nr. 334/09.07.2001 și nu mai fost prevăzut nici de OUG nr. 177/18.12.2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților.
Prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată la data de 10.03.2008 în dosarul nr. 5/2008, ca urmare recursului în interesul legii formulat de Procurorul General al României s- constatat îndreptățirea în acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50% din salariul de bază brut lunar, atât pe perioada solicitată, cât și pe viitor, în temeiul art. 110 alin.2 Cod procedură civilă.
Pârâții nu au formulat întâmpinare.
Prin sentința civilă nr. 918 din 18.06.2008, Tribunalul Iașia luat act de renunțarea reclamanților, și la judecarea acțiunii; admis în parte acțiunea formulată de reclamanții:, A, I, -, și ; a obligat pârâții Ministerul Justiției și Curtea de APEL IAȘI să plătească acestora diferențele de drepturi salariale cu titlu de spor de risc și solicitare neuropsihică, în procent de 50% din salariul de bază brut lunar, pentru perioada 01.02.2007 - 18.06.2008, în cuantum actualizat cu indicele de inflație până la data plății efective. Ministerul Finanțelor Publice a fost obligat să aloce sumele necesare efectuării plăților la care primii pârâți au fost obligați prin această hotărâre.
Prin aceeași sentință s-a respins cererea reclamanților de obligare a pârâților la plata sporului de 50% pentru viitor.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamanții au formulat acțiune privind acordarea sporului de risc și solicitare neuropsihică în procent de 50% prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996.
Legea este actul juridic al parlamentului elaborat în conformitate cu legea supremă - Constituția potrivit unei proceduri prestabilite și care reglementează relațiile sociale cele mai generale și mai importante, este actul normativ cu forță juridică superioară tuturor celorlalte acte normative și emană de la organul suprem al puterii de stat. Noțiunea de supremație juridică a legii constă în faptul că norma stabilită de ea trebuie să corespundă celor cuprinse în Constituția României și toate celelalte acte juridice emise de organele statului nu pot să o abroge, să o modifice sau să deroge de la ea, fiindu-i subordonate din punct de vedere al eficacității juridice.
În speță, reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești.
Tribunalul a constatat că legea incidentă în cauză are caracter de lege organică conform disp. art. 73 pct. 1 lit. e din Constituție. În art. 47 se prevede că pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.
Acest text a fost într-adevăr abrogat prin art. 42 al OG nr. 83/2000. Abrogarea nu poate produce efecte juridice, întrucât Ordonanța nr. 83/2000 este un act normativ de nivel inferior Legii nr. 50/1996, fiind într-o vădită contradicție cu dispozițiile Constituției și ale Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative ( art. 54 pct.2).
Prin decizia nr. 21/10.03.2008 Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații, asistenții precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000 aprobată prin Legea nr. 334/2001.
În ceea ce privește cererea privind plata sporului de 50% pe viitor, aceasta a fost respinsă, întrucât nu se poate prezuma că pârâții nu vor plăti drepturile bănești cuvenite dacă vor fi îndeplinite condițiile legale.
În baza art. 49 din Legea 500/2002, instanța a obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor sa aloce sumele necesare efectuării plăților.
În baza art. 246 Cod procedură civilă, a luat act de renunțarea reclamanților, și la judecarea acțiunii.
Împotriva acestei sentințe civile au formulat recurs reclamanții:, A, I, -, și, considerând-o ca fiind nelegală pentru următoarele motive:
În mod greșit prima instanță a respins cererea acestora prin care solicitau obligarea pârâților la plata sporului de 50% și pentru viitor, considerentele hotărârii recurate fiind în contradicție cu decizia nr. XXI din 10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Arată că prin această decizie, obligatorie pentru instanțe, s-a recunoscut îndreptățirea personalului auxiliar la acordarea sporului de risc și suprasolicitare până la recunoașterea legislativă, iar neacordarea sporului pe viitor este de natură a crea o nouă discriminare, având în vedere că altor persoane din aceeași categorie profesională le-a fost recunoscut acest drept.
Ca atare, solicită admiterea recursului și a acțiunii, astfel cum a fost formulată.
În drept, au invocat dispozițiile art.304 pct.9 Cod proc.civ.
Împotriva aceleiași sentințe a formulat recurs și Ministerul Economiei și Finanțelor, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
Consideră că nu are calitate procesuală pasivă, deoarece stabilirea și acordarea diferitelor sporuri aferente unui raport de muncă constituie un atribut exclusiv ce aparține angajatorului, care în cazul de față nu este Ministerul Economiei și Finanțelor.
Motivează recurentul că răspunderea elaborării proiectului bugetului de stat nu corespunde cu răspunderea plății sumelor reclamate în prezenta cauză.
De asemenea, pentru conturarea calității procesuale a Ministerului Economiei și Finanțelor, reclamată de petenți în prezenta cauză, arată că, în conformitate cu dispozițiile art. 47 alin. 4 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, creditele bugetare aprobate unui ordonator principal de credite prin legea bugetară anuală, nu pot fi utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite.
În consecință, Ministerul Economiei și Finanțelor, în calitate de ordonator principal de credite, nu are posibilitatea asigurării fondurilor necesare unui alt ordonator principal de credite pentru plata drepturilor salariale ale angajaților proprii. Mai mult, ordonatorul principal de credite în prezenta acțiune este Ministerul Justiției, sens în care Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi obligat să aloce fondurile pentru efectuarea plăților pretinse.
În speță, raportul de drept procesual se poate lega valabil numai între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății, concretizat în drepturi salariale. Împrejurarea că sumele respective urmează să fie incluse în buget de către Ministerul Economiei și Finanțelor, care are competența de a coordona responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, nu este de natură să confere acestuia calitatea procesuală pasivă în cauză.
Ca urmare, se solicită admiterea recursului și a excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor.
În drept, Ministerul Finanțelor Publice își întemeiază recursul pe dispozițiile art.304 punctele 5,9 și 304 ind. 1 Cod procedură civilă.
Intimatul Ministerul Justiției a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului.
Analizând recursul formulat de Ministerul Economiei și Finanțelor, Curtea de Apel constată că acesta este nefondat.
Astfel, nu se poate reține excepția lipsei calității procesuale pasive, având în vedere prevederile HG nr.83/2005 și ale Legii nr.304/2004, care stipulează că activitatea instanțelor este finanțată de la bugetul de stat, pârâtul coordonând acțiunile privind sistemul bugetar, respectiv pregătind proiectele legilor bugetare anuale și de rectificare.
Nu s-a solicitat de către reclamanți finanțarea, de către un ordonator principal de credite, a altui ordonator principal de credite. Ceea ce se solicită este alocarea, în buget, a sumele necesare efectuării plăților, în condițiile în care printre atribuțiile pârâtului, reglementate de Legea nr. 500/2002, se regăsește și cea de coordonare a acțiunilor care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general de execuție.
Potrivit dispozițiilor art. 49 din Legea nr. 500/2000, creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat pot fi folosite, la cererea ordonatorilor principali de credite, numai după deschiderea de credite, repartizarea creditelor bugetare și/sau alimentarea cu fonduri a conturilor deschise pe seama acestora. Art. 8 din nr.OUG 22/2002 aprobat prin Legea nr. 288/2002 prevede că executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice în temeiul titlurilor executorii se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă. Pentru realizarea drepturilor salariale este necesară includerea sumelor datorate cu acest titlu în bugetul ordonatorului principal de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea bugetului propriu al ministerului și al instituțiilor din subordine a creditelor necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii.
Ministerul Economiei și Finanțelor nu a fost obligat să plătească drepturi bănești ce fac obiectul acțiunii, astfel încât excede cauzei analiza raporturilor de dreptul muncii dintre cele două părți, așa cum se arată în cererea de recurs.
Se mai reține că, prin adoptarea nr.OUG75/2008 și emiterea Ordinului comun nr.1859/C/2484/26650/131/3774/C, s-au clarificat doar obligațiile Ministerul Economiei și Finanțelor în faza executării silite a titlurilor executorii având ca obiect acordarea drepturilor salariale cuvenite personalului din sistemul de justiției, fără a afecta calitatea de parte a acestui minister în prezenta cauză.
În ceea ce privește recursul formulat de către reclamanții, A, I, -, și, Curtea de Apel constată că este fondat pentru motivul prevăzut de art.304 pct.9 cod proc.civ. din următoarele considerente:
În speță, reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, care prevedeau că, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din indemnizația, respectiv salariul de bază brut lunar.
Prin Decizia nr.XXI din 10.03.2008 dată în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat în sensul că "judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a OG83/2000 aprobată prin Legea nr.334/2001".
Decizia este obligatorie pentru instanțele de judecată, în conformitate cu dispozițiile art.329 alin.3 Cod procedură civilă.
S-a reținut în motivarea deciziei că dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești au fost într-adevăr abrogate prin art.42 din nr.OG83/2000, însă că această abrogare a fost nelegală întrucât, potrivit disp.art.107 alin.3 (art.108 alin.3 în forma revizuită) din Constituția României, ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și condițiile prevăzute de aceasta, ori prin art.1 pct.Q1 din Legea nr.125/2000, Guvernul a fost abilitat să emită ordonanțe doar cu privire la modificarea și completarea Legii nr.50/1996. Acest lucru presupune cănici în prezentdispozițiile respective nu și-au încetat aplicabilitatea, deoarece prin prevederile din OG83/2000 au fost depășite limitele și condițiile legii de abilitare, fiind astfel încălcate dispozițiile art.107 alin.3 din Constituția României din 1991 (art.108 alin.3 în forma republicată a Constituției României).
Din dispozițiile Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative se reține că modificarea, completarea și abrogarea actelor normative constituie evenimente legislative distincte și din acest motiv prevederile constituționale ale art.107 alin.3 impun ca legea specială de abilitare să prevadă limitele și condițiile de investire a Guvernului de a emite ordonanțe.
De asemenea, deși scopul urmărit prin adoptarea nr.OG83/2000 a fost unul legitim, respectiv îmbunătățirea continuă a sistemului de retribuire a magistraților, prin faptul privării lor de dreptul de a beneficia de sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică s-a constatat că metoda de atingere a acestuia nu a fost una adecvată, neexistând o relație rezonabilă de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit.
Prin considerentele acestei decizii, s-a mai reținut că " au supraviețuit dispozițiilor de abrogare normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că acesteaau produs și produc în continuare efecte juridice".
De asemenea, s-a mai constatat de către Înalta Curte de Casație și Justiție că "dispozițiile respective nu și-au încetat aplicabilitatea".
Mai mult, s-a susținut că: " Efectul imediat al supraviețuirii normei în discuție rezidă incontestabil în faptul că drepturile consacrate legislativ prin dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996 și ale art.231din Legea nr.56/1996se cuvin și în continuarepersoanelor care se încadrează în ipotezele la care se referă textele de lege."
Având în vedere cele statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție prin această decizie, care este obligatorie pentru instanțe, se reține că reclamanții, A, I, -, și sunt îndreptățiți la acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și în continuare.
Pentru aceste considerente, în temeiul disp.art.312 alin.2 din Codul d e procedură civilă, se va admite recursul formulat de către reclamanții, A, I, -, și, se va modifica în parte sentința pronunțată de prima instanță, în sensul obligării pârâților Curtea de APEL IAȘI și Ministerul Justiției să plătească reclamanților, I, -, și sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, în procent de 50%, calculat la salariul de bază lunar, pentru perioada 18.06.2008-24.04.2009, precum și în continuare, pe viitor, actualizat cu indicele de inflație la data plății efective, reclamantei pentru perioada 18.06.2008 - 09.03.2009 (data încetării raporturilor de muncă prin pensionare), reclamantei A pentru perioada 18.06.2008 - 01.01.2009 (data încetării raporturilor de muncă prin pensionare), reclamantei pentru perioada 18.06.2008 - 10.11.2008 (data plecării în concediu pentru creștere copil), reclamantei pentru perioada 18.06.2008 - 05.04.2009 (data plecării în concediu pentru creștere copil), reclamantei pentru perioada 18.06.2008 - 01.10.2008 (data încetării raporturilor de muncă prin pensionare).
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței recurate care nu contravin prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanții:, A, I, -, și împotriva sentinței civile nr. 918 din 18.06.2008 pronunțată de Tribunalului Iași, sentință pe care o modifică în parte.
Obligă pârâții Curtea de APEL IAȘI și Ministerul Justiției să plătească reclamanților, I, -, și, sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la salariul de bază brut lunar, pentru perioada 18.06.2008 - 24.04.2009, precum și în continuare, pe viitor, actualizat cu indicele de inflație la data plății efective.
Obligă pârâții Curtea de APEL IAȘI și Ministerul Justiției să plătească reclamantei sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la salariul de bază brut lunar, pentru perioada 18.06.2008 - 09.03.2009, data încetării raporturilor de muncă prin pensionare.
Obligă pârâții Curtea de APEL IAȘI și Ministerul Justiției să plătească reclamantei A sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la salariul de bază brut lunar, pentru perioada 18.06.2008 - 01.01.2009, data încetării raporturilor de muncă prin pensionare.
Obligă pârâții Curtea de APEL IAȘI și Ministerul Justiției să plătească reclamantei sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la salariul de bază brut lunar, pentru perioada 18.06.2008 - 10.11.2008, data plecării în concediu pentru creștere copil.
Obligă pârâții Curtea de APEL IAȘI și Ministerul Justiției să plătească reclamantei sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la salariul de bază brut lunar, pentru perioada 18.06.2008 - 05.04.2009, data plecării în concediu pentru creștere copil.
Obligă pârâții Curtea de APEL IAȘI și Ministerul Justiției să plătească reclamantei sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la salariul de bază brut lunar, pentru perioada 18.06.2008 - 01.10.2008, data încetării raporturilor de muncă prin pensionare.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței care nu contravin prezentei decizii.
Respinge recursul declarat de Ministerul Economiei și Finanțelor împotriva aceleiași sentințe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 24. 04. 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - Grefier,
Red./Tehnored.
14.05.2009 - 02 ex.
Jud. fond -
-
Președinte:Georgeta PavelescuJudecători:Georgeta Pavelescu, Nelida Cristina Moruzi, Smaranda
