Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 45/2010. Curtea de Apel Bacau

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE

DECIZIE Nr. 45

Ședința publică de la 20 Ianuarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Petrina Manuela Aștefănesei

JUDECĂTOR 2: Sorina Romașcanu

JUDECĂTOR 3: Jănică

Grefier:

****************************************

La ordine au venit spre soluționare recursurile promovate de reclamanții și alții în contradictoriu cu intimații MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII, INSTITUTUL NAȚIONAL AL MAGISTRATURII, CURTEA DE APEL BACĂU, TRIBUNALUL BACĂU, împotriva sentinței civile nr. 835 din 15 mai 2009, pronunțată de TRIBUNALUL BACĂU în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care:

Nemaifiind alte cereri, instanța constată cauza în stare de judecată și trece la deliberare.

CURTEA

- deliberând -

Asupra recursului civil de față, constată că;

Prin sentința civilă nr. 835 din 15 mai 2009, pronunțată de TRIBUNALUL BACĂU, în dosarul nr- au fost respinse excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate de Consiliul Superior al Magistraturii și Ministerului Justiției și Libertăților și a fost respinsă ca nefondată acțiunea formulată de reclamanții, și -

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:

Prin cererea inregistrată la Curtea de APEL BACĂU sub nr- reclamantii, și au chemat in judecată pârâtii Ministerul Justitiei,Ministerul Economiei si Finantelor, Curtea de APEL BACĂU, TRIBUNALUL BACĂU, Consiliul Superior al Magistraturii și Institutul, pentru ca prin hotărîrea ce se va pronunta să fie obligati:

1. la plata diferentelor de salarii, calculate pe baza valorii de referință sectorială prevăzută de lege pentru functiile de demnitate publică si a coeficientilor de multiplicare prevăzuti de lege corectate periodic in raport cu evolutia preturilor de consum in conditiile stabilite de lege,pentru determinarea si corecttia valorii de referintă sectorială prevăzută delege pentru functiile de demnitate publică,astfel;

- pentru perioada 1 oct. 2006 -31.12.2006 la valoarea dee referintă sectorială de 331 lei,conform OG 3/2006;

- pentru perioada 01.01.2007- 31.03.2007,la valoarea de referintă sectorială de 358 lei.conform OG 10/2007;

- pentru perioada 01.04.2007 - 30 sept. 2007, la valoarea de referintă sectorială de 365 lei vpmform OG 10 /2007;

- pentru perioada 1.10.2007 -31.12.2007, la valoarea de referintă sectorială de 405 lei conform OG 10 /2007;

- pentru perioada 01.01.2008 - prezent, conform actelor normative in vigoare,

- cât și aplicarea pentru viitor a celei mai recente valori de referintă sectorială la calcularea salariilor până la intervenirea unei noi modificări a actelor normative in vigoare, in raport cu valoarea de referință sectorială pentru care au fost calculate salariile in perioadele de mai sus.

Pentru primii 4 reclamanti solicităsi pentru perioada in care au fost auditori de justitie in cadrul -01.10.2006-01.08.2008.

Pentru reclamantii Cimpoiesu si calcularea valorii de referintă sectorială începând cu data de 01.07.2008 - data intrării inmagistratură.

2. efectuarea mentiunilor corespunzatoare in carnetele de muncă:

3. obligarea Ministerului Justitiei la emiterea ordinului de salarizare care să contină noua valoare de referintă sectorială pentru viitor.

4. obligarea pârâtilor la plata eventualelor cheltuieli de judecată necesitate de sustinerea prezentei actiuni.

Prin sentinta civila nr. 51 din 25.02.2009 Curtea de APEL BACĂUa declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Bacău, unde a fost inregistrată sub nr-.

Motivându-și actiunea primii patru reclamanti au arătat că in perioada 1.10.2006 -31.07.2008 au avut calitatea de auditori de justitie la fiind asimilați magistraților,potrivit art. 17 alin. 5 din 303/2004 si că potrivit alin. 1 și 2 din acelasi articol bursa lor are natura si regimul juridic al unui drept sdalarial si se stabileste pe baza indemnizatiei prevăzute de lege pentru judecătorii si procurorii stagiari.

Mai arata că analizându-se art. 3 din OUG nr. 26/2006 in raport cu art. 86 din 303/2004 reiese că auditorilor de justitie trebuie să li se aplice aceeasi valoare de referintă sectorială ca ajudecătorilor siprocurorilor stagiari, că are calitatea procesuală pasivă in baza dispoz. Art. 17 așlin. 1-3 din 303/2004, iar justifică aceeasi calitate intrucât este ordonator de credite.

Ceilalti reclamanti respectiv și au arătat că au fost numiti judecători definitivi la data de 01.07.2008 si in consecintă solicită aceste drepturi salariale cu această data.

In continuare reclamantii au arătat că până in anul 2006,magistratii au fost salariati in functie de valoarea de referintă sectorială prevăzute de lege pentru functiile de demnitate publică, că prin OUG nr. 27 /2006 s-a stabilit pentru magistrati o valoare de referintă sectorială inferioară fată de valoarea de referintă sectorială prev. De OG 3/2006 pentru functiile de demnitate publică alese si numite si că aceastî diminuare adrepturilor salariale este in contradictie cu art. 3 alin. 4 din Constitutie, art. 74 din L: 303/2004, cu principiul ierarhiei actelor normative prevăzute de 24/2000 si cu dispoz. OG nr. 137/2000 privind sanctionarea tutror formelor de discriminare.

In sustinerea celor afirmate, reclamanții au depus la dosar practică judiciară om,aterie ( fl. 10-20).

Prin întâmpinare a solicitat respingerea actiunii ca nefondată,motivat de faptul că OUG nr. 3/2006 si OUG nr. 10/2007 se referă la solutionarea altei categorii de personal, respectiv pentru funcțiile de demnitate publică alese si asimilate, cum sunt functiile de conducere de ICCJ, Parchetul de pelângă ICCJ, etc, iar cele două categorii de personal nu se află analaoge sau comparabile.

Pârâta a formulat intâmpinare, invocând pe cale de exceptie,lipsa calitătii procesuale pasive intrucât reclamantii nu au calitatea de salariati ai iar potrivit art. 34 din 304/2004CSM doar coordonează activitatea ce este finantat de la bugetul de stat prin bugetul directorul având calitatea de coordonator secundar de credite.

Pe fond, a solicitat respingerea actiunii ca nefondată intrucât prin OUG nr. 27/2006 s-au abrogat dispozitiile OUG nr. 177/2002 privind salarizarea si alte drepturi ale magistratilor iar dispozitiile stabilite prin noua lege specială de salarizare au fost respectate.

Întâmpinare a formulat si pârâta invocând pe cale de exceptie, lipsa calitătii procesuale pasive pentru perioada cât reclamantii au avut calitatea de auditor de justitie, precum si pentru completarea cărtilor de muncă, iar pe fond respingerea actiunii ca nefondată motivat de faptul că, incepând cu data intrării in vigoare a Legii nr. 347/2003 care a modificat art. 2 din. 177/2002 nu există temei legal pentru ca indemnizatiile personalului din cadrul autoritătii judecătoresti să fie stabilite pe baza valorii de referintă sectorială prevăzută delege pentru functiile de demnitate publică alese sau numite.

Prin urmare având in vedere că salarizarea personalului judiciar nu se mai raportează la valoarea de referintă sectorială pentru functiile de4 demnitate publică alese sau numite, rezultă că majorările salariale la care se referă OG nr. 3 /2006 si OG nr. 10/2007 nu pot fi aplicate in prezenta cauză.

Potrivit art, 74 alin. 2 teza II din 303/2004 reprezintă salarizarea judecătorilor si procurorilor, se stabileste prin lege specială iar, in acest sens au fost emise, atât OUG nr.177/2002 cât si OUG nr. 27/2006 ce au fost aprobate prin lege cu respectarea art. 115 din Constitutie si a normelor de tehnică legislativă.

Astfel,având in vedere principiul separatiei puterilor consacrat de art. 1 alin. 4 din Constitutie ca si prevederile art. 61 alin. 1, in conformitate cu care parlamentul este singura autoritate legiuitoare a țării, instantele judecătore3sti nu au competenta de a desfiinta norme juridice instituite prin lege si de acrea in locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse in alte acte normative.

Nici sutinerile privind existenta unei stări de discriminare in sensul OG nr. 1347/2000 nu sunt relevante în cauză întrucât prin dec izia nr. 1325/4.12.2008, Curtea Constitutională. a admis exceptia de neconstitutionalitate a unor dispozitii de OG nr. 137/2000 si a constatat că dispozitiile Ordonantei mai sus mentionate sunt neconstitutionale in măsura in care din acestea se desprinde intelesul că instantele judecătoresti au competenta să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege considerând că sunt descriminatorii si să le inlocuiească cu norme create pe cale judiciară sau cuprinse in alte acte normtive.

Din actele și lucrările dosarului instanta a retinut urmatoarele:

In. Art. 137 Cpc instanta a dispus a sepronuntamai intâi asupra exceptiilor de procedură ce fac de prisos cercetarea in fond a pricinii.

Execeptia lipsei calitătii procesuale pasive, invocată de pârâta s-a constatat că nu este incidentă în cauză si a fost respinsă intrucât potrivit pct. 3 din art. 17 al. 303/2004 indemnizatiile auditorilor de justitie se plătesc de fondul prevăzut inbugetul anual aprobatal, presedintele având calitatea de ordonator principal de credite, potrivit art. 59pct. 3 din 317/2004, iar este finantat de la bugetul de stat prin bugetul,directorul având calitatea de ordonator secundar de credite ( art. 105-106 din 304/2004 modificată).

Nici exceptia lipsei calitătii procesuale pasive, invocată de pârât s-a constatat că nu este incidentă in cauză, astfel că a fost respinsă intrucât bugetul instantelor judecătoresti este gestionat de Ministerul Justitiei, ministerul justitiei având calitatea de ordonator principal de credite - art. 131 pct. 2 din 304/2004.

Pe fondul cauzei instanta urmează să respingă actiunea pentru urmatoarele motive:

Potrivit art. 1 din 50/1996 modificată indemnizatiile pentru magistrati se stabilesc pe baza valorii de referintă sectorială prevăzute de lege pentru functiile de demnitate publică alese si numite din cadrul autoritătilor legislativă si executivă.

Aceeasi modalitate de stabilire a salariilor a fost prevăzută si prin art. 2 din OUG nr. 177/2007 privind salarizarea si alte drepturi ale magistratilor.

Insă prin Legea nr. 347/2003, prin care s-a aprobat OUG nr. 177/2002, art. 2 fost modificat urmând să aibă urmatorul continut: " pentru magistrati se stabilesc pe baza valorii de referintă sectorială. prevăzută in anexa nr. 1la prezenta ordonantă de urgentă".

Prin art. 50 din OUG nr. 174/2002 au fost abrogate dispozitiile art. 1 ind. 1, precum si celelate dispozitii referitoare la salarizarea si alte drepturi ale magistratilor si persdonalului de specialitate juridică asimilat, potrivit legii, acestora, din Legea nr.50/1196.

Incepând cu 1.04.2006 salarizarea magistratilor este reglementată prin OUG nr. 27/2006 care, la data intrării in vigoare a abrogat atât dispozitiile OUG nr. 177 /2002 cît si dispozitiile privind salarizarea presedintelui, vicepresedintelui,presedintilor de sectii și judecătorilor ICCJ, cuprinsă in Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoanele care ocupă functii de demnitate publică.

Astfel, prin art. 2 din această lege specială de salarizare s-a stabilit că indemnizatiile magistratilor să se facă potrivit valorii de referintă sectorială si a coeficientilor de multiplicare prevăzuti in anexa ce face parte integrantă din acest act normativ.

Analizând actele normative mai sus indicate instanța a constatat că, începând cu intrarea in vigoare a legii nr. 347/2003, care a modificat art. 2 din OUG nr. 177/20025 indemnizatiile personalului din justitie nu se mai stabilesc pe baza valorii de referintă sectorială prevăzută de lege pentru functiile de demnitate publică alese si numite din cadrul autoritătilor legislative si executive, ci pe baza valorilor de referintă stabilite in legile speciale din salarizare.

Prin urmare având in vedere că drepturile salariale solicitate de reclamanti au fost stabilite de legiuitor in beneficiul altor categorii profesionale, instanta a respins cererea reclamantilor.

Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs reclamanții, și și în motivare se arată că instanța nu a analizat stare de discriminare și prejudiciul creat de legiuitor prin abrogarea actelor normative care au instituit stabilirea îndemnizațiilor personalului în justiție pe baza valorii de referință salarială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite din cadrul autorităților legislative și executive.-

Examinând hotărârea criticată prin prisma motivelor de recurs formulate și din oficiu în baza art.3041Cod procedură civilă, Curtea reține că recursul este nefondat. -

Prima instanță a aplicat situației de fapt pretinsă de reclamanți, textele de lege pe care s-au fundamentat soluția de respingere a acțiunii, motivându-și astfel hotărârea recurată (paginile 28-29 dosar fond).-

În mod corect s-a reținut de către prima instanță că pretenția recurenților de a li se aplica prin analogie procentele de majorări prevăzute din OG nr.110/2007 ar însemna a li se acorda alte drepturi decât cele prevăzute expres în favoarea acestora. -

Instituirea unor drepturi în beneficiul unei categorii profesionale salarizate de la bugetul de stat și neprevederea sau prevederea în alt cuantum în beneficiul altei categorii profesionale reprezintă o problemă de legiferare.-

Recurenții nu s-au aflat în situații analoage sau comparabile cu personalul vizat prin OUG nr.3/2006 și OUG nr.10/2007 pentru a pretinde constatarea unei discriminări a legiuitorului. Salarizarea acestora s-a făcut prin lege specială (OUG nr.27/2006, OG nr.8/2007). Potrivit legii, salariile au crescut cu 40% în 2007 în raport cu 2002 prin mărirea coeficienților de ierarhizare și prin instituirea dreptului de spor de vechime și primă de concediu.-

Nu în aceiași situație s-au aflat persoanele care ocupă funcții publice alese și numite în cadrul autorităților legislative și executive. Aceastea nu a mai beneficiat în afară de îndemnizația fixă de premii, sporuri de vechime în muncă sau alte sporuri ( art.2 alin.4 și 5 din OG nr.3/2006, OG nr.10/2007).-

Așadar, salarizarea diferită a celor două categorii de personal nu poate fi considerată o discriminare efectuată de legiuitor, întrucât acestea nu s-au aflat în situații analoage sau comparabile, cum s-a arătat mai sus.-

Față de acestea, recursurile se dovedesc a fi nefondate și în baza art.312 Cod procedură civilă vor fi respinse.-

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursurile ca nefondate, promovate de reclamanții și alții în contradictoriu cu intimații MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII, INSTITUTUL NAȚIONAL AL MAGISTRATURII, CURTEA DE APEL BACĂU, TRIBUNALUL BACĂU, împotriva sentinței civile nr. 835 din 15 mai 2009, pronunțată de TRIBUNALUL BACĂU în dosarul nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 20.01.2010.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

- - - - -

-

Red.sent., Greta

Red.dec.JG/18.ian.2010

Tehn.red.EG/19.ian.2010.

Președinte:Petrina Manuela Aștefănesei
Judecători:Petrina Manuela Aștefănesei, Sorina Romașcanu, Jănică

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 45/2010. Curtea de Apel Bacau