Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 462/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 462
Ședința publică de la 27 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Părău JUDECĂTOR
- - - JUDECĂTOR
- - - JUDECĂTOR
GREFIER -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul civil formulat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 164/D/19 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns consilier juridic pentru intimatul - pârât Parchetul de pe lângă Inalta C de Casație și Justiție, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefier, după care:
La solicitarea instanței, consilier juridic pentru intimatul - pârât Parchetul de pe lângă, arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind chestiuni prealabile de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Consilier juridic pentru intimatul - pârât Parchetul de pe lângă având cuvântul solicită respingerea recursului ca nefondat. Arată că instanța de fond a constatat în mod legal și temeinic excepția prescripției la acțiune iar deciziile pronunțate în recursurile în interesul legii au valoare doar pentru viitor neputând influența cursul prescripției. Mai arată că în cauză ar exista autoritate de lucru judecat față de hotărârea Tribunalului Neamț care a soluționat o acțiune similară.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
-deliberând-
Asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin hotărârea nr. 164/19.11.2008 pronunțată de Curtea de Apel Bacău sub nr- s-a respins excepția invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor. S-a respins ca prescrisă acțiunea civilă formulată de reclamanta - în contradictoriu cu pârâții Parchetul de pe lângă, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați, Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați, Tribunalul Galați.
S-a respins cererea de chemare în garanție.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 517/32/18.08.2008 la Curtea de Apel Bacău, reclamanta -, judecător la Judecătoria Piatra Neamța chemat în judecată pe PARCHETUL DE PE LÎNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÎNGĂ CURTEA DE APEL GALAȚI, PARCHETUL DE PE LÎNGĂ TRIBUNALUL GALAȚI, TRIBUNALUL NEAMȚ, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, solicitând:
- să se constate discriminarea cauzată de prevederile art.1 pct.32 din OG nr.83/2000 coroborat cu art. 33 alin.1 și 2 din Lg. nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești ( privind sporul de vechime în muncă) în raport cu dispozițiile art.5 și art.6 alin.2 din Codul muncii, precum și cea cauzată de dispozițiile art.11 alin.1 din nr.OUG177/2002 și art.28 alin.4 din nr.OUG43/2002 ( privind sporul de 30 % pentru activitatea de combatere a infracțiunilor de corupție) în raport de dispozițiile art.5 și art.6 alin.2 din Codul muncii;
- să se anuleze situația creată prin discriminare și să se restabilească situația anterioară discriminării prin acordarea despăgubirilor reprezentând sporul devechime în muncăcorespunzător intervalului01.08.2003-01.12.2003, precum și a despăgubirilor reprezentândsporul de 30 % pentru combatere a infracțiunilor de corupțiepentru aceeași perioadă, drepturile pecuniare urmând a fi actualizate cu indicele de inflație de la data executării efective;
- să fie obligați pârâții ordonatori de credit să achite: a) diferențele rezultate din calcularea drepturilor salariale ce se cuveneau( primă de vacanță și premiul anual reprezentând cel de-al 13 - lea salariu) și cele plătite efectiv, pentru perioada indicată mai sus, în baza celor două sporuri, precum și b) diferențele rezultate din calcularea drepturilor salariale ce se cuveneau ( prime de vacanță și premiul anual reprezentând cel de-al 13 - lea salariu) în baza sentinței civile nr.421/C/2007 a tribunalului Neamț și cele plătite efectiv, ambele actualizate cu indicele de inflație de la data executării efective;
- să fie obligat pârâtul Tribunalul neamț să efectueze mențiunile corespunzătoare sporurilor indicate mai sus în carnetul de muncă;
- să fie obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să asigure sumele necesare acordării acestor despăgubiri.
Ministerul Economiei și Finanțelor prin împuternicit Direcția Finanțelor Publice Nai nvocat prin întâmpinare lipsa calității procesuale pasive, întrucât adoptarea bugetului cade în competența exclusivă a puterii legislative, iar executarea obligațiilor de plată a instituțiilor publice este reglementată prin nr.OG22/2002.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă - Procurorul General a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii pentru autoritate de lucru judecat - pentru primul capăt de cerere - și ca prescris, al doilea capăt de cerere.
Totodată a formulat și cerere de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor în temeiul art.60 - 63 Cod procedură civilă, în măsura admiterii pe fond a pretențiilor reclamantei,
Pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă a invocat în apărare și Decizia nr.821/ 3 iulie 2008 Curții Constituționale.
Curtea, analizând susținerile părților, excepțiile invocate, a constatat următoarele:
Ministerul Economiei și Finanțelor a fost chemat aici ca și pârât în virtutea atribuțiilor pe care le are potrivit Legii finanțelor publice nr.500/2002, a legilor bugetare anuale, precum și a nr.HG386/2007, respectiv propuneri de adoptarea bugetului și rectificării bugetare, în scopul, alocării unor sume restante, situație în care nu poate fi primită excepția invocată.
În lipsa unor dovezi certe că părțile s-au mai judecat irevocabil pentru primul capăt de cerere, instanța va respinge excepția puterii lucrului judecat invocat de Ministerul Public.
Însă, este fondată excepția prescripției dreptului material la acțiune, dacă avem în vedere că data depunerii acesteia este la 11 august 2008, iar perioada pentru care se solicită acordarea despăgubirilor salariale este 1 august 2003 - 1 decembrie 2003.
Astfel, conform art.3 din Decretul nr.167/1958, termenul general de prescripție este de 3 ani, dacă nu există alte prevederi legale derogatorii, iar potrivit art.283 alin.1 lit.c din Codul Muncii, cererile formulate în materia conflictelor de muncă pot fi făcute, în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi neacordate sau unor despăgubiri către salariat.
Potrivit art.7 alin.1 din Decretul nr.167/1958, prescripția începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune.
În speță dreptul la acțiune s-a născut, la data când dreptul subiectiv a fost încălcat și trebuia exercitat, respectiv după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000, a Legii nr.50/1996, a nr.OUG177/2002 și nr.OUG43/2002.
Prin urmare este nefondată susținerea reclamantei că pe toată această perioadă drepturile au fost suspendate, iar evenimentul de la care a început să curgă dreptul la acțiune sunt cele două decizii pronunțate de, în interesul legii, respectiv nr.6 și 36/2007.
Este de menționat că deciziile în interesul legii sunt pronunțate în sensul unificării practicii neunitare, care duce la pronunțarea unor soluții diferite în cazuri identice, încât acestea nu " adaugă la lege" și nu acordă mai multe drepturi decât însăși legea o face ( art.329(1)(3) Cod procedură civilă).
Relevant este că normele privind prescripția sunt imperative, în speță neexistând vreo cauză de întrerupere sau suspendare, deciziile nefiind de natură a statua că termenul de prescripție a fost întrerupt, sau că a început să curgă la o altă dată.
Ori, față de data promovării acțiunii, și în raport de dispozițiile art.art.166 alin.1 din Codul muncii, coroborat cu art.3 din Decretul nr.167/1958, pentru perioada solicitată, dreptul la acțiune apare ca prescris, situație ce face inutilă analizarea cererilor pe fondul drepturilor.
Pentru argumentele expuse, Curtea în temeiul art.II din nr.OUG75/2008, respins excepția Ministerului Economiei și Finanțelor, iar acțiunea reclamantei ca prescrisă.
Drept consecință, a fost respinsă și cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor.
Impotriva acestei hotărâri a promovat recurs reclamanta -, recurs declarat și motivat în termen legal scutit de plata taxei de timbru și înregistrat pe rolul Curții de Apel Bacău sub nr-.
A susținut recurenta că în mod greșit a fost admisă excepția prescripției întrucât termenul de prescripție nu a început să curgă la 01.01.2000,în condițiile în care actul normativ care abrogă drepturile magistraților avea vicii de procedură.
Consideră recurenta că avand in vedere dreptul la sporul pentru activitatea de combatere a infracțiunilor de corupție a fost recunoscut prin nr. 6/2007, termenul de prescripție a acțiunii prin care se solicită recunoașterea dreptului menționat începe să curgă de la data intrării în vigoare a acestei decizii a instanței supreme.
Intimatul Parchetul de pe lângă a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat cu motivarea că hotărârea judecătorească a fost pronunțată cu respectarea și aplicarea întocmai a prevederilor legale, în urma unei analize corecte a situației de fapt și de drept.
Examinând recursul în raport de motivele invocate, de actele și lucrările dosarului și față de dispozițiile art. 304, 312 Curtea reține următoarele:
In fața primei instanțe Ministerul Public - Parchetul de pe lângă - a invocat excepția autorității de lucru judecat față de primul capăt de cerere raportat la sentința civilă 421/27.03.2007 pronunțată de Tribunalul Neamț.
Referitor la această excepție - excepție de ordine publică, absolută - Curtea reține că prin sentința civilă 421/27.03.2007 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- ( irevocabilă prin sentința civilă 646/09.07.2007 a Curții de Apel Bacău ) a fost respinsă excepția necompetenței materiale a instanței, precum și excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice și s-a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada 01.08.2003 - 30.11.2003, respingându-se acțiunea reclamantei pentru această perioadă ca prescrisă.
Se constată așadar că sunt întrunite condițiile art. 1201 cod civil privitoare la existența autorității de lucru judecat în ce privește acest capăt de cerere, motiv pentru care urmează a fi modificată în parte sentința recurată în sensul că se va respinge capătul de cerere privind acordarea de despăgubiri reprezentând sporul de vechime și sporul de 30% pentru combaterea infracțiunilor de corupție pentru perioada 1 august 2003 - 1 decembrie 2003 pentru existența autorității de lucru judecat.
Procedând în acest fel nu sunt încălcate dispozițiile art. 316 cu raportare la art. 296 cod pr.civilă întrucât acest capăt de cerere a fost respins pe excepție.
Referitor la critica ce vizează modul de soluționare a excepției prescripției, acesta este nefondată, corect stabilindu-se de către prima instanță că dreptul la acțiune s- născut la data când dreptul subiectiv a fost încălcat și trebuie exercitat, respectiv după intrarea în vigoare a OG83/2000.
Nu poate fi imbratisat punctul de vedere al recurentei conform cu care dreptul la acțiune început să curgă la data pronunțării deciziei 6/2007 de către Aceasta întrucât deciziile în interesul legii sunt pronunțate în sensul unificarii practicii neunitare, care duce la pronunțarea unor soluții diferite în cazuri identice, ele " nu adaugă la lege" și nu acordă mai multe drepturi decât însăsi legea face.
In raport de data introducerii acțiunii și în considerarea prevederilor legale sus-menționate urmează a se considera că în mod corect s-a admis excepția prescripției de către prima instanță.
Pentru considerentele sus-menționate, în baza dispozițiilor legale menționate va fi admis recursul, modificată în parte sentința recurată în sensul că se va respinge pentru existența autorității de lucru judecat capătul de cerere privind acordarea de despăgubiri reprezentând sporul de vechime și sporul de 30% pentru combaterea infracțiunilor de corupție pentru perioada 1 august 2003 - 1 decembrie 2003. Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de reclamanta din N,-, -.B,.24, jud. N împotriva sentinței civile nr. 164/D din 19.11.2008 pronunțată de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr-.
Modifică în parte sentința civilă nr. 164 din 19 noiembrie 2008 Curții de Apel Bacău în sensul că respinge capetele de cerere privind acordarea de despăgubiri reprezentând sporul de vechime și sporul de 30% pentru combaterea infracțiunilor de corupție, pentru perioada 1 august 2003 - 1 decembrie 2003 pentru existența autorității de lucru judecat.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 27 aprilie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Daniela Părău, Sorina Ciobanu, Jănică Gioacăș
- - - -
- -
GREFIER,
Red.sent. N, El.
Red.
.ct/2 ex.
07.05.2009
Președinte:Daniela PărăuJudecători:Daniela Părău, Sorina Ciobanu, Jănică Gioacăș
