Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 543/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- drepturi salariale
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 543
Ședința publică din 5 mai 2009
PREȘEDINTE: Gheorghiu Neculai
JUDECĂTOR 2: Maierean Ana
JUDECĂTOR 3: Grapini Carmen
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice - prin S, cu sediul în municipiul S,-, împotriva sentinței nr. 66 din 8 decembrie 2008 pronunțată Curtea de Apel Suceava - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-.
La apelul nominal au lipsit reprezentanții pârâtului-recurent, pârâților-intimați Ministerul Justiției și Libertăților B, Curtea de Apel Suceava, Tribunalul Suceava și reclamanții-intimați, I, -, -, u, și toți cu domiciliul ales la Judecătoria Fălticeni.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, instanța constatând recursurile în stare de judecată, a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea adresată Tribunalului Suceava și înregistrată sub nr. 5630.1(86/12.09.2007 reclamanții:, I, -, -, u, au solicitat în contradictoriu cu pârâții Curtea de Apel Suceava, Tribunalul Suceava, Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor Publice obligarea pârâților la plata drepturilor salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică începând cu data de 30.08.2004 și până la data de 1.02.2008, actualizată în raport de indicele de inflație la data plății.
În motivarea cererii reclamanții au arătat că potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996 republicată "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Ulterior, prin OUG nr. 177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale salariaților a fost abrogat acest spor, nemaifiind prevăzut în noua lege de salarizare a magistraților.
Pentru personalul auxiliar de specialitate au rămas în vigoare însă dispozițiile Legii nr. 50/1996, aceste dispoziții fiind abrogate abia la intrarea în vigoare a OG nr. 8/2007, ordonanță ce reglementează salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor și parchetelor.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.
A arătat pârâtul că obligația de stabilire a salariilor de bază, a criteriilor, a sumelor necesare pentru cheltuieli de personal și de acordare a drepturilor bănești cuvenite revine ordonatorilor de credite.
Pârâtul Ministerul Justiției a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca fiind prescrisă în aceea ce privește pretențiile anterioare lunii septembrie 2004 iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
Prin sentința civilă nr. 120 din 17 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr- fost admisă în parte acțiunea, obligați pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Suceava și Tribunalul Suceava să plătească reclamanților drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, respinsă ca nefondată acțiunea față de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor și a fost respinsă cererea privind plata cheltuielilor de judecată ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiției iar Curtea de Apel Suceava, prin decizia nr. 792 din 10.06.2008 pronunțată în dosarul nr- a admis recursul, a casat sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
La Tribunalul Suceava cauza a fost înregistrată sub nr. 5630/86/2.07.2008.
În conformitate cu prevederile art. II alin. 3 din OUG nr. 75/2008 cauza a fost înaintată Curții de Apel Suceava spre competentă soluționare.
La Curtea de Apel Suceava cauza a fost înregistrată sub nr. 5630.1/86/9.07.2008.
Prin sentința nr. 66 din 8 decembrie 2008 Curtea de Apel Suceava - secția conflicte de muncă și asigurări sociale, a respins excepția prescripția dreptului material la acțiune invocată de pârâtul Ministerul Justiției; a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor B; s-a luat act că reclamanții:, și, au renunțat la judecată.
S-a admis acțiunea formulată de reclamanții:, I, -, -, și, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Ministerul Economiei Și Finanțelor, Direcția Generală a Finanțelor Publice S, Curtea de Apel Suceava, Tribunalul Suceava.
A obligat pârâții să plătească reclamanților drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, în cuantum de 50% lunar, calculat la salariul de bază brut lunar pentru perioada 30.08.2004 - 1.02.2007, actualizate în raport de indicele de inflație la data plății.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:
Potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1998 republicată, "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Prin art. 1 pct. 42 din OG nr. 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996, art. 47 din Legea nr. 50/1996 a fost abrogat expres.
Prin decizia nr. 21 din 10 martie 2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a OG nr. 83/2000 aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Pentru ca prescripția să-și producă efectul său extinctiv, adică sancționator este necesar ca, pentru titularul dreptului la acțiune să existe, pe lângă voința de a acționa și posibilitatea reală de a acționa, adică de a se adresa organului competent pentru protecția dreptului său.
Dacă pe timpul cât durează împrejurarea care îl împiedică pe titularul dreptului la acțiune să acționeze, prescripția nu ar oprită, adică suspendă, s-ar ajunge la situația în care titularului dreptului la acțiune să i se aplice efectul extinctiv, fără a i se imputa pasivitatea ori neglijența în a acționa; într-o asemenea situație prescripția ar fi deturnată de la finalitatea sa, neavând caracter real.
În condițiile în care prin OG nr. 83/2000 art. 47 din Legea nr. 50/1996 a fost abrogat expres, nu le poate fi imputate reclamanților pasivitatea ori neglijența în a acționa.
După pronunțarea deciziei în interesul legii prin care s- stabilit că și după intrarea în vigoare OG nr. 83/2000 personalul auxiliar de specialitate are dreptul la sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, reclamanții au avut posibilitatea reală de a acționa de a se adresa instanței pentru plata acestor drepturi.
Astfel, termenul de 3 ani impus de dispozițiile art. 283 alin. 1 lit. c Codul muncii se calculează de la data pronunțării acestei decizii.
Conform art. 7 din HG nr. 83/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, acesta este ordonator principal de credite, iar potrivit Legii nr. 500/2002 și de HG nr. 208/2005 Ministerul Finanțelor Publice coordonează acțiunile care sun responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar.
Astfel, rolul Ministerului Economiei și Finanțelor este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat, pe baza proiectului ordonatorilor de credite, precum și elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete.
În aceeași idee a art. 1 din OG nr. 22/2002 aprobată prin Legea nr. 288/2002, prevede că executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, în temeiul titlurilor executorii, se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli, la care se încadrează obligația de plată respectivă.
Împotriva sentinței a declarat recurs Ministerul Finanțelor Publice - prin S, prin care a cerut admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale a Ministerului Economiei și Finanțelor Publice și respingerea acțiunii față de acesta.
În motivarea recursului a arătat că instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a acestuia. În toate legile bugetare anuale, precum și în legile de rectificare a bugetului statului, este prevăzută obligația pentru ordonatorii de credite de a stabili salariile de bază, criteriile, sumele necesare pentru cheltuielile de personal și de acordare a drepturilor bănești cuvenite.
De asemenea, a mai arătat că obligația de stabilire a salariilor de bază, a criteriilor, a sumelor necesare pentru cheltuieli de personal și de acordare a drepturilor bănești cuvenite revine ordonatorilor de credite bugetare - Ministerul Justiției - ordonator principal de credite, precum și ordonatorilor secundari - Curtea de Apel Suceava și Tribunalul Suceava.
Totodată, a mai arătat că obiectul dedus judecății îl reprezintă obligarea pârâților la plata unor sume de bani reprezentând spor de risc și suprasolicitare neuropsihică, raportul juridic fiind unul tipic de dreptul muncii în conținutul căruia intră drepturi și obligații numai pentru angajator și angajat.
Ministerul Economiei și Finanțelor nu are calitatea de ordonator principal de credite, acestuia nerevenindu-i potrivit legii decât obligația de aprobare a statelor astfel întocmite de ordonatorii de credite.
Examinând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, curtea reține că recursul Ministerului Economiei și Finanțelor care, în drept poate fi încadrat în art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă este nefondat.
Ministerul Economiei și Finanțelor are calitate procesuală pasivă, aceasta derivând din art. 15 din nr.OG 83/2005, art. 118 din Legea nr. 304/2004 și din art. 19 din Legea nr. 500/2002, precum și din art. 3 alin. 1 pct. 2 din HG208/2005.
Potrivit art. 118 din Legea nr. 304/2004, activitatea instanțelor și a parchetelor este finanțată de la bugetul de stat. Art. 19 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice prevede că acest minister coordonează acțiunile care sunt în responsabilitate Guvernului cu privire la sistemul bugetar, și anume pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de esențe.
Deosebit, potrivit art. 3 alin. 1 din nr.HG 208/2005, în realizarea funcțiilor sale, Ministerul Economiei și Finanțelor, între alte atribuții, figurează și aceea privind elaborarea proiectului bugetului de stat și legii respective și suportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de notificare a bugetului de stat, operând rectificările necesare.
În absența aprobării rectificării bugetelor cu sumele necesare, ordonatorii de credite se află în imposibilitatea de a dispune de fonduri pentru plata drepturilor bănești stabilite prin hotărâri judecătorești.
Cum recursul este nefondat, în temeiul art. 312 din Codul d e procedură civilă urmează să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice - prin S, împotriva sentinței nr. 66 din 8 decembrie 2008 pronunțată Curtea de Apel Suceava - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale - în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 5 mai 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. fond
Tehnored.
Ex. 2/21.05.2009
Președinte:Gheorghiu NeculaiJudecători:Gheorghiu Neculai, Maierean Ana, Grapini Carmen
