Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 559/2009. Curtea de Apel Suceava

Dosar nr- - drepturi salariale -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA NR. 559

Ședința publică din 6 mai 2009

PREȘEDINTE: Surdu Oana

JUDECĂTOR 2: Dumitrașcu Veronica

JUDECĂTOR 3: Rață Gabriela

Grefier - -

Pe rol se află pronunțarea asupra recursului declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților B cu sediul în Municipiul B,-, sector 5 împotriva sentinței nr. 532 din 20 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă în dosar nr-.

Concluziile dezbaterilor au fost consemnate în încheierea ședinței de judecată din data de 29 aprilie 2009, redactată separat și care face parte integrantă din prezenta și când, din lipsă de timp pentru deliberare, potrivit dispozițiilor art. 260 Cod procedură civilă, pronunțarea s-a amânat pentru astăzi 6 mai 2009.

După deliberare,

CURTEA,

Asupra recursului de față, constată:

Prin cererea adresată Tribunalului Suceava și înregistrată sub nr. 926/86 din 26.02.2008 reclamantul a chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției și Tribunalul Suceava, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța pârâții să fie obligați la acordarea creșterilor salariale prevăzute de Ordonanța Guvernului României nr. 10/2007 art. 1 alin. 1, respectiv 5% raportat la luna decembrie 2006, 2% raportat la luna martie 2007 și 11% raportat la luna septembrie 2007, începând cu data de 13 decembrie 2007 și în viitor.

În motivarea acțiunii a arătat reclamantul că prin OG10/2007, OG16/2007 și OG27/2007 Guvernul României a dispus majorarea salariului începând cu data de 1 ianuarie 2007 tuturor demnitarilor, funcționarilor publici și salariaților contractuali ai statului, cu excepția magistraților, judecătorilor de la curțile de apel, tribunale și judecătorii și a procurorilor de pe lângă instanțele aferente.

Singurii magistrați care au primit majorările salariale (asemenea tuturor celorlalți judecători ai statului) de la 1 ianuarie 2007 sunt judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, Procurorul General al României și adjuncții săi și judecătorii Curții Constituționale.

Ori prin aceste dispoziții a fost stabilită o discriminare în domeniul salarizării judecătorilor de la judecătorii, tribunale și curți de apel, fiind încălcate atât dispozițiile constituționale cât și dispozițiile Codului muncii și ale OG nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 16 și 20 din Constituția României, art. 5 din Codul Muncii, și art. 1 și următoarele din OG 137/2000.

Prin întâmpinare pârâtul Ministerul Justiției a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată cu motivarea că salarizarea diferențiată a diferitelor categorii profesionale este o opțiune a legiuitorului și nu poate constitui un motiv de a se reține un tratament discriminatoriu.

De asemenea se arată că reglementarea prin lege sau alt act normativ a unor drepturi în favoarea unor persoane excede cadrului legal stabilit prin OG137/2000.

Se mai arată că magistrații au fost singurele categorii profesionale care au beneficiat de creșteri salariale substanțiale în anul 2006 și 2007 și aceasta a fost rațiunea pentru care nu s-au mai acordat alte majorări salariale în cursul anului 2007, iar între situația magistraților și a celorlalte categorii din sectorul bugetar nu se poate vorbi de o "analogie".

Prin sentința civilă nr. 532 din 20 martie 2009 Tribunalul Suceavaa admis în parte acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Tribunalul Suceava și obligat pârâții să plătească reclamantului diferențele salariale rezultate din aplicarea în favoarea reclamantului a majorărilor salariale cumulare din perioada 1 ianuarie 2007 - octombrie 2007, în cuantum total de 18% pentru perioada 13.12.2007 - martie 2008, actualizate în raport de indicele de inflație la data plății.

Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut vă în art. 1 din nr.OG 10/2007 se prevede majorarea în 3 etape a salariilor de bază, printre alte categorii și personalului care o funcții de demnitate publică potrivit anexelor II și III din Legea nr. 154/1998, după cum urmează: cu 5% începând cu data de 1 ianuarie 2007 față de nivelul din luna decembrie 2006; cu 2% începând cu data de 1 aprilie 2007 față de nivelul din luna martie 2007; cu 11% începând cu data de 1 octombrie 2007 față de nivelul din luna septembrie 2007.

Reține instanța că de la aplicarea acestor prevederi au fost excluse celelalte categorii de magistrați, respectiv judecătorii de la judecătorii, tribunale și curți de apel, deși, între acești magistrați și cei care au beneficiat de majorările salariale menționate anterior există o situație comparabilă, în sensul nr.OG 137/2000, iar acordarea diferențiată a acestor majorări salariale nu își are explicația nici în atribuțiile diferite ale magistraților și aceasta cu atât mai mult cu cât ele au avut în vedere deprecierea monedei naționale și scăderea nivelului de trai datorită inflației și nicidecum atribuțiile specifice fiecărei funcții în parte.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiției prin reprezentant legal, care, a criticat soluția pentru nelegalitate și a solicitat modificarea acesteia în sensul respingerii acțiunii reclamantului, invocând dispozițiile art. 304 pct. 4, 7 și 9 Cod procedură civilă.

În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că față de obiectul acțiunii și precizările privind cuantumul diferențelor salariale, instanța a încălcat atribuțiile puterii judecătorești acordând reclamantului drepturi care nu sunt prevăzute de lege în mod expres, iar motivarea instanței pe ideea discriminării nu poate fi reținută, întrucât reglementarea prin lege sau prin alt act normativ a unor drepturi în favoarea unei persoane ori nereglementarea lor excede cadrului legal stabilit prin nr.OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare și nu intră în sfera competenței Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.

Mai arată recurentul că magistrații reprezintă singura categorie socială care a beneficiat de creșteri substanțiale atât în anul 2006 cât și în 2007, astfel că decizia de a nu se acorda majorări în cursul anului 2007 în raport de alte categorii din sectorului bugetar cu venituri mai scăzute, în scopul acoperirii creșterii inflației pe o perioadă determinată, nu reprezintă o situație care să fi avut drept rezultat plasarea magistraților într-o stare de discriminare, nefiind o situație comparabilă, cu atât mai mult cu cât "dreptul la indexare" nu se regăsește printre măsurile de protecție socială garantată de Constituția României și nici nu este prevăzut în legislația aplicabilă în domeniul salarizării judecătorilor și procurorilor, iar instanța de judecată nu are competența de a recomanda sau impune adoptarea sau modificarea unui act normativ.

Examinând recursul prin prisma actelor dosarului și a motivelor invocate, Curtea constată că nu este întemeiat.

Astfel, în art. 1 din nr.OG 10/2007 se prevede majorarea în 3 etape, după cum urmează:

a) cu 5% începând cu data de 1 ianuarie 2007, față de nivelul din luna decembrie 2006;

b) cu 2% începând cu data de 1 aprilie 2007, față de nivelul din luna martie 2007;

c) cu 11% începând cu data de 1 octombrie 2007, față de nivelul din luna septembrie 2007.

de la aplicarea acestor prevederi au fost excluse celelalte categorii de magistrați, respectiv judecătorii de la judecătorii, tribunale și curți de apel, deși, potrivit art. 1 din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor "magistratura este activitatea judiciară desfășurată de judecători în scopul înfăptuirii justiției și de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societății, ordinii de drept, precum și a drepturilor și libertăților cetățenilor", iar potrivit art. 1 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară "puterea judecătorească se exercită de Înalta Curte de Casație și Justiție și de celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege", astfel că acordarea, diferențiată a acestor majorări salariale excede cadrului legal și nu se justifică prin caracteristicile specifice ce revin magistraților, care își desfășoară activitatea într-o instanță judecătorească, indiferent de gradul acesteia.

Susținerea pârâtului recurent potrivit căreia neacordarea majorărilor salariale prevăzute de nr.OG 10/2007 și celorlalte categorii de magistrați s-a datorat majorărilor salariale substanțiale de care aceștia au beneficiat în 2006 și 2007 nu poate fi reținută întrucât judecătorii și magistrații asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție au beneficiat de aceleași majorări salariale prin nr.OG 27/2006, beneficiind totodată și de prevederile nr.OG -.

În considerarea celor reținute, Curtea în baza art. 312 al. 1 Cod procedură civilă va respinge recursul ca nefondat, constatând decizia atacată ca fiind legală.

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților B cu sediul în Municipiul B,-, sector 5 împotriva sentinței nr. 532 din 20 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă în dosar nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 6 mai 2009.

Președinte, Judecători, Grefier,

pentru jud. pensionat,

semnează președintele instanței,

Red.

Tehnored.

2 ex./29.05.2009

Președinte:Surdu Oana
Judecători:Surdu Oana, Dumitrașcu Veronica, Rață Gabriela

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 559/2009. Curtea de Apel Suceava