Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 551/2009. Curtea de Apel Suceava
Comentarii |
|
Dosar nr- - dr. salariale ale pers. din justiție -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 551
Ședința publică din 5 mai 2009
PREȘEDINTE: Andrieș Catrinel
JUDECĂTOR 2: Timofte Cristina
JUDECĂTOR 3: Ciută Oana
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților B, sector 5,-, împotriva sentinței civile nr. 74 din 11 decembrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Suceava în dosarul nr-.
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 28 aprilie 2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și când, din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea a fost amânată pentru astăzi 5 mai 2009, ora 14.00.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
La data de 7 ianuarie reclamanții, Al, au chemat în judecată Guvernul României, Ministerul Justiției, Curtea de Apel Suceava, Ministerul Finanțelor Publice și Tribunalul Suceava pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, aceștia să fie obligați la plata diferențelor salariale rezultate din aplicarea majorărilor salariale de 5% începând cu 01.01.2007 în raport de luna decembrie 2006, de 2% începând cu 1 aprilie 2007 în raport de luna martie 2007 și de 11% începând cu 1 octombrie 2007 în raport cu luna septembrie 2007, majorări egale cu cele acordate conform dispozițiilor art.1, 2, 3 și 4 din OG 10/2007 tuturor salariaților contractuali ai statului și repararea în acest fapt a prejudiciului cauzat ca urmare a discriminării, obligarea la plata dobânzii legale a sumelor datorate începând cu data scadenței și până la efectuarea plății, efectuarea mențiunilor privitoare la majorările salariale în carnetele de muncă, cu cheltuieli de judecată.
Motivând acțiunea reclamanții au arătat că prin art.1-4 ale OG 10/2007 au fost majorate salariile tuturor angajaților statului (demnitari, funcționari publici, salariați contractuali, inclusiv judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție), arătând că prin OG nr.16/2007 Guvernul a dispus majorarea drepturilor bănești cu începere de la 01.01.2007 personalului, iar prin OG nr.27/2007 s-au majorat și salariile controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi a României.
În condițiile în care pârâții refuză să le recunoască aceleași majorări salariale ca și celorlalți angajați ai săi, reclamanții au arătat că se încalcă dispozițiile art.1 alin.2 lit. "e" pct.1 din OG 137/2000 precum și ale Protocolului 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Tribunalul Suceava prin sentința civilă nr.223 din 24.01.2008 a dispus obligarea pârâților Ministerul Justiției, Tribunalul Suceava, Curtea de Apel Suceava și Ministerul Finanțelor Publice să plătească reclamanților diferențele salariale rezultate din aplicarea majorărilor de 5% începând cu 1.01.2007 în raport cu luna decembrie 2006, de 2% începând cu 1.04.2007 în raport cu luna martie 2007 și de 11% începând cu 1.10.2007 în raport cu luna septembrie 2007, actualizate în raport cu rata inflației la data plății.
Împotriva sus-menționatei sentințe au declarat recurs pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice S și Ministerul Justiției, criticând sentința pentru nelegalitate.
Prin decizia civilă nr.699 din 27.05.2008, Curtea de Apel Suceavaa admis recursurile declarate de către Ministerul Justiției B și Ministerul Economiei și Finanțelor B, a casat sentința civilă nr.223 din 24.01.2008 a Tribunalului Suceava și a trimis cauza aceleiași instanțe spre rejudecare, reținând în motivare, că, în considerentele sentinței recurate nu se motivează obligarea pârâtului Ministerului Economiei și Finanțelor Publice în solidar cu ceilalți pârâți la plata drepturilor salariale către reclamanți, aspect ce echivalează cu necercetarea fondului cauzei.
Tribunalul Suceava astfel investit, prin sentința civilă nr.1356 din 25.08.2008 a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Suceava în temeiul dispozițiilor art. II alin.2 din OUG nr.75/2008 și prevederilor art.158 Cod procedură civilă.
În acest temei dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Suceava sub nr- din 5.09.2008.
Prin întâmpinarea formulată, Guvernul României a invocat excepția lipsei calității procesuale sale pasive, arătând că potrivit dispozițiilor constituționale și ale Legii nr.90/2001 de organizare și funcționare - Guvernul este autoritatea publică a puterii executive, care funcționează pe baza votului de încredere dat de parlament, asigură realizarea politicii interne și externe a statului și exercită conducerea generală a administrației publice, fiind un organ colegial, fără personalitate juridică având capacitatea de a sta în judecată în calitate de pârât numai atunci când instanțele judecătorești specializate exercită controlul legalității actelor sale.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea ca nefondată a acțiunii reclamanților, arătând că în mod nelegal reclamanții pretind acordarea majorărilor salariale stabilite pentru alte categorii profesionale, nefiind aplicabile în cauză dispozițiile OG nr.137/2000.
Pârâtul Ministerul Justiției, prin întâmpinarea formulată, a invocat dispozițiile OUG nr.75/2008 pentru modificarea OG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare și a arătat că nu există o situație discriminatorie în privința reclamanților. A invocat și deciziile Curții Constituționale cu privire la art. 1, 2 și 27 din actul normativ enunțat, susținând că dreptul la indexare nu se regăsește printre măsurile de protecție socială garantate prin constituție și nu este prevăzut în legislația aplicabilă în domeniul salarizării personalului auxiliar de specialitate conform OG nr.8/2007.
Prin sentința civilă nr. 74 din 11 decembrie 2008 a Curții de Apel Suceava au fost admise excepțiile lipsei calității procesuale pasive formulate de pârâtul Guvernul României și de chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor și a fost respinsă ca inadmisibilă acțiunea față de aceste părți.
Pe fond, a fost admisă în parte cererea reclamantelor Al și și s-a admis acțiunea celorlalți reclamanți așa cum a fost formulată.
S-a reținut, în motivare, că potrivit art. 3 din OG nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției, "salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate se stabilesc pe baza valorii de referință sectorială și a coeficientului de multiplicare pe grade sau trepte profesionale în raport de funcția deținută, nivelul studiilor, vechimea în specialitate precum și de nivelul instanțelor și parchetelor.
Conform dispozițiilor art.27 din această reglementare se stabilește că drepturile de salarizare cuvenite sunt brute și impozabile și vor fi actualizate prin aplicarea majorărilor acordate conform prevederilor legale.
Potrivit OG nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, prin discriminare se înțelege "orice deosebire, excludere sau preferință, pe bază de rasă,naționalitate -, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege în domeniul politic, economic, social și cultural sau orice alte domenii ale vieții publice".
În conformitate cu dispozițiile art.1 din același act normativ, "Exercitarea drepturilor enunțate în cuprinsul prezentului articol privește persoane aflate în situații comparabile".
S-a mai reținut, în motivare, că prin OG 10/2007, OG 16/2007 s-au acordat majorări salariale unor categorii de personal din sectorul bugetar, majorări care nu au avut în vedere atribuțiile specifice fiecărei funcții în parte, ci deprecierea monedei naționale și scăderea nivelului de trai, ca urmare a inflației, iar reclamanții ca personal auxiliar de specialitate în cadrul instanțelor judecătorești, nu au beneficiat de aceste majorări salariale.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Ministerul Justiției și Libertăților, invocând motivele prevăzute de art. 304 pct. 4 și 9 Cod procedură civilă.
În dezvoltarea motivelor a arătat că obligarea Ministerului Justiției și a celorlalți pârâți la plata către reclamanți a creșterilor salariale prevăzute de OG nr. 10/2007 constituie o adăugare la textul de lege, o încălcare a atribuțiilor conferite puterii judecătorești, deoarece prin acțiunea în justiție pot fi valorificate drepturi recunoscute și ocrotite de lege, iar drepturile solicitate de reclamanți nu sunt prevăzute de legislația în vigoare.
A mai arătat că decizia de a nu se acorda reclamanților (spre deosebire de alți salariați) indexări sau majorări în anul 2007, în scopul acoperirii inflației, nu reprezintă o situație de discriminare, deoarece nici un criteriu dintre cele prevăzute de art. 2 alin. 1 din OG nr. 137/2000 nu se referă la drepturi și libertăți decât cele recunoscute de lege.
Analizând actele și lucrările dosarului și având în vedere motivele de recurs invocate, instanța reține următoarele:
Potrivit HG nr. 83/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, art. 4 pct. X, Ministerul Justiției fundamentează, elaborează proiectul bugetului de stat pentru activitatea proprie, a instituțiilor aflate sub autoritatea sa, în calitate de ordonator principal de credite și repartizează alocațiile bugetare ordonatorilor secundari de credite, controlând modul de folosire a acestora, astfel încât justifică în cauză calitate procesuală pasivă.
În condițiile în care reclamanții, personal auxiliar de specialitate în cadrul Judecătoriei Gura Humorului, nu au beneficiat de majorările salariale solicitate în prezenta cauză, au fost discriminați în raport de celelalte categorii de salariați ai statului.
Aceasta cu atât mai mult cu cât majorările salariale acordate prin OG10/2007, OG16/2007 și OG27/2007 nu au avut în vedere atribuțiile specifice fiecărei funcții în parte, ci deprecierea monedei naționale și scăderea nivelului de trai ca urmare a inflației, efectele negative ale acestora fiind resimțite de către fiecare salariat al statului și nu numai de categoriile care au beneficiat de aceste majorări.
Astfel, reține Curtea că aceste majorări salariale nu au fost stabilite în considerarea condițiilor specifice de numire, funcționare și eliberare din funcție sau mai ales a atribuțiilor profund diferite pe care le au anumite categorii de persoane.
În aceste cazuri, legiuitorul poate stabili drepturi diferite, drepturi care sunt indisolubil legate de rolul, răspunderea, complexitatea și privațiunile inerente fiecărei funcții în parte și fără ca prin aceasta să se aducă atingere principiului egalității reglementat de art. 16 din Constituție și de reglementările internaționale.
Or, în condițiile în care nu au fost avute în vedere aceste criterii, ci deprecierea monedei naționale și scăderea nivelului de trai, resimțite de fiecare categorie profesională, indiferent de nivelul salariului sau de creșterile salariale de care ar fi beneficiat, reține Curtea că, în mod corect prin hotărârea primei instanțe au fost acordate reclamanților creșterile salariale prevăzute de OG10/2007.
Referitor la motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 4 Cod procedură civilă se constată că, în cauză, nu pot fi reținute susținerile privind depășirea atribuțiilor puterii judecătorești, întrucât instanța de fond a analizat acțiunea reclamanților în raport de prevederile art. 1 și 2, dar și ale art. 21 din OUG nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările și completările ulterioare, republicată în temeiul Legii nr. 324/2006, precum și a dispozițiilor art. 5 și 6 din Codul muncii, care stabilește în favoarea salariaților dreptul la plată egală pentru muncă egală.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 312 al. 1 Cod procedură civilă, instanța urmează să respingă ca nefondat recursul declarat în cauză.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților B, sector 5,-, împotriva sentinței civile nr. 74 din 11 decembrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Suceava în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 5 mai 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnored.
2ex/05.06.2009
Președinte:Andrieș CatrinelJudecători:Andrieș Catrinel, Timofte Cristina, Ciută Oana