Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 558/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi bănești -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 558
Ședința publică din 6 mai 2009
PREȘEDINTE: Surdu Oana
JUDECĂTOR 2: Dumitrașcu Veronica
JUDECĂTOR 3: Rață Gabriela
Grefier - -
Pe rol se află pronunțarea asupra recursului declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților B cu sediul în Municipiul B,-, sector 5 împotriva sentinței nr. 783 din 17 aprilie 2008 Tribunalului Suceava - Secția civilă în dosar nr-.
Concluziile dezbaterilor au fost consemnate în încheierea ședinței de judecată din data de 29 aprilie 2009, redactată separat și care face parte integrantă din prezenta și când, din lipsă de timp pentru deliberare, potrivit dispozițiilor art. 260 Cod procedură civilă, pronunțarea s-a amânat pentru astăzi 6 mai 2009.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea adresată Tribunalului Suceava la data de 17.03.2008, înregistrată sub nr-, reclamanții, -, -, G, au chemat în judecată Ministerul Justiției, Curtea de Apel Suceava și Tribunalul Suceava pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța aceștia să fie obligați la plata diferențelor salariale rezultate din aplicarea majorărilor salariale cumulate din perioada ianuarie - octombrie 2007 (de 5% începând cu 01.01.2007 în raport de luna decembrie 2006, de 2% începând cu 1 aprilie 2007 în raport de luna martie 2007 și de 11% începând cu 1 octombrie 2007 în raport cu luna septembrie 2007) în cuantum total de 18% începând cu data de 22-11-2007, respectiv pentru lunile decembrie 2007, februarie și martie 2008, reactualizate cu rata inflației începând cu data scadenței și până la data plății lor efective și la calcularea viitoarelor majorări salariale pornind de la nivelul din luna martie 2008 stabilit prin hotărârea dată în prezenta cauză.
În motivarea cererii arată reclamanții că prin art. 1-4 ale OG 10/2007 au fost majorate salariile tuturor angajaților statului (demnitari, funcționari publici, salariați contractuali, inclusiv judecătorii înaltei Curți de Casație și Justiție). Prin OG nr. 16/2007 Guvernul a dispus majorarea drepturilor bănești cu începere de la 01.01.2007 personalului, iar prin OG 27/2007 se majorează și salariile controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi a României.
In condițiile în care pârâți refuză să le recunoască aceleași majorări salariale ca și celorlalți angajați ai săi arată reclamanții că se încalcă dispozițiile art. 1 alin. 2 lit. "e" pct. 1 din OG 137/2000 precum și ale Protocolului 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Prin întâmpinare pârâtul Ministerul Justiției a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive motivat de faptul că nu deține atribuții în domeniul stabilirii politicii salariale.
Prin sentința civilă nr. 783 din 17.04.2008 Tribunalul Suceavaa respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Justiției, a admis în parte acțiunea și a obligat pârâții să plătească reclamanților diferențele salariale rezultate din aplicarea în favoarea reclamanților a majorărilor salariale cumulate (5% începând cu 1.01.2007 în raport cu luna decembrie 2006, de 2% începând cu 1.04.2007 în raport de luna martie 2007 și de 11% începând cu 1.10.2007 în raport cu luna septembrie 2007) în cuantum total de 18% pentru lunile decembrie 2007 și ianuarie - martie 2008 actualizate în raport de indicele de inflație la data plății.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că Ministerul Justiției justifică calitate procesuală pasivă în cauză întrucât elaborează proiectul bugetului de stat pentru activitatea proprie și a instituțiilor aflate sub autoritatea sa și repartizează alocațiile bugetare ordonatorilor secundari de credite.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut în esență, că reclamanții, personal auxiliar de specialitate în cadrul instanțelor judecătorești nu au beneficiat de majorările salariale acordate altor categorii de salariați ai statului prin nr.OG 10/2007, nr.OG 16/2007 și nr.OG 27/2007, care, nu au avut în vedere atribuțiile specifice fiecărei funcții în parte, ci deprecierea monedei naționale și scăderea nivelului de trai ca urmare a inflației, în speță fiind incidente prevederile nr.OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiției, care, a criticat soluția ca fiind nelegală, invocând dispozițiile art. 304 pct. 4, 7 și 9 Cod procedură civilă și a solicitat casarea acesteia și respingerea cererii.
Ca prim motiv de recurs, Ministerul Justiției a invocat lipsa calității procesuale pasive în prezenta cauză, dat fiind faptul că nu deține atribuții în domeniul stabilirii politicii salariale și cu atât mai puțin, în domeniul corelării creșterilor salariale solicitate de intimații reclamanți.
În dezvoltarea motivelor de recurs ce vizează fondul cauzei, pârâtul arată că reglementarea prin lege sau un alt act normativ a unor drepturi în favoarea unor persoane sau nereglementarea anumitor drepturi excede cadrului legal stabilit prin nr.OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare și nu intră în sfera competenței Consiliului național pentru Combaterea Discriminării, care, ca și instanțele judecătorești se pronunță asupra unor acte sau fapte prin care se restrânge exercițiul în condiții de legalitate a unor drepturi recunoscute de lege, iar nu asupra unor reglementări cuprinse în legi ori ordonanțe.
În anul 2007, grefierii și personalul conex au beneficiat de asemenea de indexări în temeiul prevederilor cuprinse în legea specială de salarizare, nr.OG 8/2007, ale cărei anexe prevăd majorări salariale în trei etape în favoarea lor, iar pe de altă parte, reclamanții sunt singurele categorii profesionale care au beneficiat de creșteri substanțiale atât în anul 2006, cât și în 2007 și nu se află în situații comparabile sau similare cu alte categorii din sectorul bugetar.
Precizează pârâtul că măsura neacordării indexării personalului din cadrul autorității judecătorești a avut la bază rațiuni de politică financiară și bugetară a statului, neputându-se reține vreo culpă în sarcina Ministerului Justiției.
Examinând recursul prin prisma actelor dosarului și a motivelor invocate, Curtea constată că nu este întemeiat.
Potrivit nr.HG 83/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, art. 4 pct. X, Ministerul Justiției fundamentează, elaborează proiectul bugetului de stat pentru activitatea proprie, a instituțiilor aflate sub autoritatea sa, în calitate de ordonator principal de credite și repartizează alocațiile bugetare ordonatorilor secundari de credite, controlând modul de folosire a acestora, astfel încât justifică în cauză calitate procesuală pasivă.
În condițiile în care reclamanții, personal auxiliar de specialitate în cadrul Judecătoriei Suceava, nu au beneficiat de majorările salariale solicitate în prezenta cauză, au fost discriminați în raport de celelalte categorii de salariați ai statului.
Aceasta cu atât mai mult cu cât majorările salariale acordate prin OG10/2007, OG16/2007 și OG27/2007 nu au avut în vedere atribuțiile specifice fiecărei funcții în parte, ci deprecierea monedei naționale și scăderea nivelului de trai ca urmare a inflației, efectele negative ale acestora fiind resimțite de către fiecare salariat al statului și nu numai de categoriile care au beneficiat de aceste majorări.
Astfel, reține Curtea că aceste majorări salariale nu au fost stabilite în considerarea condițiilor specifice de numire, funcționare și eliberare din funcție sau mai ales a atribuțiilor profund diferite pe care le au anumite categorii de persoane.
În aceste cazuri, legiuitorul poate stabili drepturi diferite, drepturi care sunt indisolubil legate de rolul, răspunderea, complexitatea și privațiunile inerente fiecărei funcții în parte și fără ca prin aceasta să se aducă atingere principiului egalității reglementat de art. 16 din Constituție și de reglementările internaționale.
Or, în condițiile în care nu au fost avute în vedere aceste criterii, ci deprecierea monedei naționale și scăderea nivelului de trai, resimțite de fiecare categorie profesională, indiferent de nivelul salariului sau de creșterile salariale de care ar fi beneficiat, reține Curtea că, în mod corect prin hotărârea primei instanțe au fost acordate reclamanților creșterile salariale prevăzute de OG10/2007.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 312 al. 1 Cod procedură civilă, urmează să respingă recursul ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, cu sediul în municipiul B,-, sector 5, împotriva sentinței nr. 783 din 17 aprilie 2008 Tribunalului Suceava - Secția civilă în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 6 mai 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Pentru judecător pensionat
semnează președintele instanței,
Red.
Tehnored.
Ex.2
Jud.fond: /
02.06.2009
Președinte:Surdu OanaJudecători:Surdu Oana, Dumitrașcu Veronica, Rață Gabriela
