Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 578/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Drepturi salariale -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 578
Ședința publică din 7 mai 2009
PREȘEDINTE: Biciușcă Ovidiu
JUDECĂTOR 2: Plăcintă Dochița
JUDECĂTOR 3: Gheorghiu Neculai
Grefier - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de reclamanții:, și, cu domiciliul ales la Judecătoria Fălticeni, jud. S, împotriva sentinței nr. 20 din 6 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL SUCEAVA - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale (dosar nr-).
La apelul nominal au lipsit reclamanții recurenți și reprezentanții pârâților intimați Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL SUCEAVA, Tribunalul Suceava, Ministerul Finanțelor Publice și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța, constatând că recursul se află în stare de judecată, a rămas în pronunțare cu privire la acesta.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin acțiunea adresată și înregistrată la Curtea de APEL SUCEAVA sub nr- din 9.06.2008, reclamantele, și au chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL SUCEAVA, Tribunalul Suceava, Ministerul Finanțelor Publice B și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării B, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să dispună obligarea primilor trei pârâți la plata drepturilor salariale reprezentând diferența dintre coeficienții de multiplicare ce se aplică grefierilor cu studii medii și coeficienții de multiplicare ce se aplică grefierilor arhivari și grefierilor registratori, începând cu luna ianuarie 2007 pentru reclamantele și, începând cu data de 12 noiembrie 2007 pentru reclamanta și începând cu data de 1 iulie 2007 pentru reclamanta, acordarea în continuare a acestor drepturi până la data adoptării unei legi speciale de salarizare, precum și obligarea Ministerului Finanțelor Publice la alocarea fondurilor necesare achitării acestor drepturi salariale.
Motivând acțiunea, reclamantele au arătat că dețin funcțiile de grefieri arhivari și grefieri registratori la Judecătoria Fălticeni, dar prin nr.OG 8/2007, modificată prin Legea nr. 247/2007, s-a reglementat, în mod diferențiat și discriminatoriu salarizarea lor, în raport cu grefierii, grefierii arhivari, grefierii statisticieni și grefierii documentariști cu studii medii, în ce privește stabilirea coeficienților de multiplicare. În acest sens au fost încălcate prevederile art. 3 alin. 1 din nr.OG 8/2007, conform cărora, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri informaticieni, grefieri arhivari și grefieri registratori, salariile de bază fiind stabilite pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare, pe grade sau trepte profesionale, în raport de funcția deținută, de nivelul studiilor, de vechimea în specialitate, precum și de nivelul instanțelor și parchetelor, dar cu toate că îndeplinesc aceleași cerințe pentru numirea în funcția de grefier, iar munca prestată în cadrul funcției este egală cu munca celorlalți grefieri cu studii medii, în mod discriminatoriu li se aplică o salarizare inferioară, nefiind respectate dispozițiile art. 6 alin. 2 din Constituție, care consacră principiul ca, la munca și pregătirea profesională egală, să fie retribuiți în mod egal, principiu existent și în art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, invocând și dispozițiile art. 1 alin. 2 din nr.OG 137/2000, precum și dispozițiile art. 20 din Constituția României.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Ministerul Justiției a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
În raport de prevederile nr.OUG75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor probleme financiare în domeniul justiției, s-a invocat excepția de necompetență materială a Tribunalului Suceava, competența materială de soluționare a conflictului de muncă revenind Curții de APEL SUCEAVA, în raport de prevederile art. 1 alin. 1 din ordonanța menționată și art. 3 pct. 4 din Codul d e procedură civilă. A mai fost invocată excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Justiției, întrucât, în raport de prevederile nr.HG 83/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, acesta nu are atribuții de legiferare, ci doar de aplicare a legilor în vigoare, singura autoritate legislativă fiind Parlamentul României care, prin lege specială de salarizare, a stabilit drepturi salariale ale diferitelor categorii de grefieri, în raport de atribuțiile de serviciu stabilite prin fișa postului, complexitatea lucrărilor îndeplinite, precum și alte criterii, cum ar fi vechimea în muncă sau studiile absolvite.
Pe fondul cauzei au fost evocate dispozițiile Legii nr. 567/2004 privind Statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, modificat și completat prin Legea nr. 17/2006, respectiv art. 3 alin. 1, art. 59 și art. 60, prin care se nominalizează persoanele care fac parte din personalul auxiliar de specialitate, pentru care drepturile și obligațiile sunt stabilite în raport de locul și rolul în desfășurarea activității de justiție, de răspunderea și complexitatea fiecărei funcții, de interdicțiile și incompatibilitățile prevăzute de lege, salarizarea fiind stabilită în raport de nivelul instanțelor și parchetelor, de funcția deținută, vechimea în muncă și în specialitate precum și alte criterii prevăzute de lege.
Au fost specificate condițiile prevăzute pentru ocuparea funcției de grefier, grefier statistician, grefier documentarist și grefier informatician, astfel cum au fost prevăzute prin art. 33 și 34 din Legea nr. 567/2004, dar și condițiile prevăzute prin art. 38 alin. 1 din această lege pentru munca în funcția de grefier arhivar, grefier registrator și pentru personalul conex, personalul auxiliar de specialitate, subliniindu-se aspectul că, pe lângă condițiile generale prevăzute de lege pentru munca în funcție a unui grefier, sunt prevăzute și condiții speciale, caracteristice fiecărei categorii de grefier, cum ar fi necesitatea absolvirii studiilor superioare juridice sau studii de specialitate, studii superioare economice sau studii superioare de specialitate pentru grefierii statisticieni sau grefierii informaticieni.
Au fost invocate și dispozițiile nr.OG 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități in cadrul justiției.
Tribunalul Suceava, secția civilă, constituită în complet pentru soluționarea conflictelor de muncă, prin încheierea din 3 iulie 2008, dispus scoaterea cauzei de pe rol, cu trimiterea acesteia spre competentă soluționare Curții de APEL SUCEAVA.
În cauză au fost înaintate note scrise de către Ministerul Justiției, prin care s-a invocat faptul că, prin decizia nr. 821 din 3 iulie 2008, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1, art. 2 alin. 3 și de art. 27 alin. 1 din nr.OG 137/2000 și punctul de vedere consultativ exprimat de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, care a comunicat că, în raport de modificările aduse art. 19 din ordonanța enunțată, nu are competența materială de a se pronunța în sesizările privind salarizarea personalului din sistemul bugetar.
Prin sentința nr. 20 din 6 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL SUCEAVA - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, au fost respinse excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâții Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor
A fost respinsă, ca nefondată, acțiunea civilă având ca obiect "drepturi salariale" formulată de reclamantele:, și, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției B, Curtea de APEL SUCEAVA, Tribunalul Suceava, Ministerul Economiei și Finanțelor Publice B și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Conform art. 2 din OG137/2000, prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică, contagioasă, infectare, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii folosinței sau exercitării în condiții de egalitate a drepturilor omului și fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social sau cultural sau orice alte domenii ale vieții publice. Iar, potrivit art. 2 alin. 3 sunt discriminatorii prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane pe baza criteriilor prevăzute la alin. 1 față de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare.
În cauza de față, prima instanță a constatat că a fost investită cu soluționarea unei cereri întemeiată pe dispozițiile art. 27 din OG137/2000, prin care reclamanții, angajați la arhiva și registratura instanței, reclamă o discriminare față de grefierii de ședință, grefierii statisticieni și grefierii documentariști, în ceea ce privește modalitatea de salarizare, instituită prin OG8/24.01.2007.
Atribuțiile grefierului arhivar și registratorului sunt reglementate de art. 62 din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005, cele ale agentului procedural sunt reglementate de art. 65 și 66 și respectiv art. 66 din același act normativ. Atribuțiile grefierilor de ședință, ale grefierului statistician și ale grefierului documentarist sunt reglementate în mod distinct, respectiv la art. 54, 60 și 61 din regulament. Comparând atribuțiile acestora din urmă cu atribuțiile grefierului arhivar, ale aprodului și ale agentului procedural, s-a constatat că acestea sunt diferite. În examinarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 8/2007, rezultă că legiuitorul a înțeles să atribuie acestor categorii de grefieri beneficii salariale superioare, concretizate într-un coeficient de multiplicare superior. Dată fiind însă diferența dintre atribuțiile de serviciu pe care fiecare dintre persoane le au, rezultă că această diferențiere de salarizare se face după criterii obiective.
Pentru ca o faptă să fie calificată ca faptă de discriminare, trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe condiții:
- existența unui tratament diferențiat a unor situații analoage sau omiterea de a trata, în mod diferit, situații diferite necomparabile;
- tratamentul să aibă drept scop sau efect restrângerea, înlăturarea, recunoașterea, folosința sau exercitarea, în condiții de egalitate, a unui drept recunoscut de lege;
- tratamentul diferențiat să nu fie justificat obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop să nu fie adecvate și necesare.
Cum în cauza de față există o distincție între atribuțiile și sarcinile de serviciu ale grefierilor, față de grefierii arhivari, aprozi și agenți procedurali, rezultă că tratamentul diferențiat al salarizării este în mod justificat de situațiile diferite în care se află aceste persoane.
Prin urmare, constatând că nu sunt îndeplinite condițiile de existență ale unei fapte de discriminare, prima instanță a respins acțiunea în despăgubiri formulată de reclamanți ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs reclamantele, -, și.
În motivarea acestei căi de atac, care poate fi încadrată în prevederile art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă, recurentele au reiterat și dezvoltat susținerile din acțiunea adresată instanței de fond, concluzionând că se impune admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței recurate, în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată, concluzionând că ele, ca grefieri-arhivari, se află într-o situație identică (nu doar comparabilă) cu restul grefierilor cu studii medii.
Examinând recursul de față, Curtea îl constată neîntemeiat.
Astfel, în considerentele sentinței recurate, corect s-a reținut că atribuțiile grefierului arhivar și registratorului sunt reglementate de art. 62 din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005, cele ale agentului procedural sunt reglementate de art. 65 și 66 și respectiv art. 66 din același act normativ. Atribuțiile grefierilor de ședință, ale grefierului statistician și ale grefierului documentarist sunt reglementate în mod distinct, respectiv la art. 54, 60 și 61 din regulament. Comparând atribuțiile acestora din urmă cu atribuțiile grefierului arhivar, ale aprodului și ale agentului procedural, s-a constatat că acestea sunt diferite. În examinarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 8/2007 rezultă că legiuitorul a înțeles să atribuie acestor categorii de grefieri beneficii salariale superioare, concretizate într-un coeficient de multiplicare superior. Dată fiind însă diferența dintre atribuțiile de serviciu pe care fiecare dintre persoane le au, rezultă că această diferențiere de salarizare se face după criterii obiective.
Față de cele de mai sus și cum sentința recurată este legală, Curtea, având în vedere prevederile art. 312 alin. 1 din Codul d e procedură civilă, va respinge, ca nefondat, recursul declarat în cauză.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanții:, și, împotriva sentinței nr. 20 din 6 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL SUCEAVA - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale (dosar nr-).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 7 mai 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.Gh.
Tehnored.
Ex.2
Jud.fond:;
5.06.2009
Președinte:Biciușcă OvidiuJudecători:Biciușcă Ovidiu, Plăcintă Dochița, Gheorghiu Neculai
