Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 601/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi salariale -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.601
Ședința publică din 12 mai 2009
PREȘEDINTE: Maierean Ana
JUDECĂTOR 2: Gheorghiu Nicolae
JUDECĂTOR 3: Androhovici Daniela
Grefier - -
La ordine, judecarea recursului declarat de reclamanta, cu domiciliul ales la sediul Tribunalului Botoșani, județul B, împotriva sentinței nr.878 din 28 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă (dosar nr-).
La apelul nominal au lipsit reclamanta recurentă și reprezentanții pârâților intimaților Curtea de APEL SUCEAVA, Tribunalul Botoșani, Ministerul Justiției și Libertăților B și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța, constatând recursul în stare de judecată, a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin acțiunea adresată Tribunalului Botoșani - Secția civilă și înregistrată la data de 04 februarie 2008 și completată ulterior, reclamanta a acționat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL SUCEAVA, Tribunalul Botoșani și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, solicitând obligarea acestora să-i recunoască vechimea în specialitate juridică pentru funcția de grefier cu studii superioare pentru perioada 1.01.2005 - 1.12.2007 și să-i plătească diferențele actualizate de drepturi salariale rezultate din acordarea pentru aceeași perioadă a salariului corespunzător funcției de grefier cu studii superioare gradul
Totodată, reclamanta a solicitat obligarea pârâtului Tribunalul Botoșani la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în cartea de muncă cu privire la funcția și drepturile salariale anterior arătate.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că la data de 1.01.2005 a solicitat schimbarea încadrării postului său în grefier cu studii superioare, potrivit studiilor absolvite, urmând ca de la această dată să i se recunoască vechimea în specialitate juridică potrivit art.37 din Legea nr.567/2004.
De asemenea, că prin decizia nr.51/10.03.2005 a președintelui Curții de APEL SUCEAVAs -a dispus reîncadrarea sa în funcția de grefier de ședință începând cu data de 1.01.2005, însă cu menținerea salariului de încadrare avut pentru funcția anterioară de grefier dactilograf. Din acest motiv a formulat acțiune în instanță și, prin sentința nr. 18/10.01.2007 a Tribunalului Botoșani, pârâții au fost obligați să-i plătească o despăgubire egală cu diferența dintre salariile corespunzătoare coeficientului de ierarhizare de 4,5 și cele efectiv plătite pentru perioada 1.01.2005 - 10.01.2007, ca urmare a constatării discriminării sale față de ceilalți grefieri de ședință.
Întrucât prin Decizia nr. 17/31.01.2008 a fost reîncadrată ca urmare a absolvirii studiilor juridice superioare pe post de grefier gradul II începând cu data de 1.12.2007, reclamanta a solicitat recunoașterea vechimii în specialitate juridică și pentru perioada 1.01.2005 - 1.12.2007. Aceasta întrucât nu a putut solicita schimbarea încadrării sale ( pe postul de grefier cu studii superioare), de la această dată, fiind prejudiciată de prevederile inițiale ale art.91 alin.2 din Legea nr.567/2004 prin a căror aplicare ar fi pierdut J din salariu.
Referitor la gradația solicitată, reclamanta a arătat ( 83) că, în mod incorect prin Decizia nr. 17/2008 (respectiv Ordinul 103/C/2008) i s-a stabilit funcția de grefier gradația II, în condițiile în care la încadrarea sa în sistem s-a stabilit funcția de grefier - dactilograf treapta II gradația I ( Ordinul 617/C/1998. Drept urmare, întrucât nu s-a emis un alt ordin de anulare a primei gradații obținute la angajare, aceasta trebuia păstrată, cu atât mai mult cu cât dacă s-ar efectua calculul în funcție de vechimea din sistem și prin scăderea la Jap erioadei lucrate s-ar ajunge la aceeași concluzie.
Dintre pârâți, doar Ministerul Justiției a depus întâmpinare, prin care a apreciat că acțiunea reclamantei este neîntemeiată întrucât legea specială de salarizare la care face referire - art.91 din Legea nr.567/2004, așa cum a fost modificat prin Legea 17/2006, este reprezentată de nr.OG8/2007. Întrucât acest act normativ a intrat în vigoare la 3.02.2007, drepturile solicitate de reclamantă se cuvin acesteia doar de la data intrării în vigoare a legii speciale de salarizare și nu de la data de 1.01.2005.
Referitor la sentința civilă nr. 18/2007 a Tribunalului Botoșani, pârâtul a apreciat că nu are relevanță în prezenta cauză, întrucât se referă la diferențele dintre drepturile salariale ale grefierilor dactilografi și cele ale grefierilor de ședință.
În plus, din cererea de chemare în judecată rezultă că schimbarea postului de grefier cu studii superioare a fost opțiunea reclamantei, întrucât prin recunoașterea acestei vechimi ar fi avut un salariu mai mic decât cel pe care îl avea ca grefier cu studii medii.
Prin sentința nr.878 din 28 mai 2008 Tribunalului Botoșani - Secția civilă, s-a respins, ca nefondată, acțiunea reclamantei în contradictoriu cu Ministerul Justiției B, Curtea de APEL SUCEAVA, Tribunalul Botoșani și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Împotriva sus-menționatei sentințe civile, reclamanta, în temeiul prevederilor art.304 pct.9 din Codul d e procedură civilă, a declarat recurs.
În motivarea acestei căi de atac recurenta a susținut că potrivit art.93 alin.1 din Legea nr.17/2006 pentru modificarea și completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea: "Constituie vechime în specialitate perioada în care personalul auxiliar al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea a îndeplinit oricare din funcțiile prevăzute la art. 3", respectiv grefier,grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, grefieri registratori și grefieri informaticieni.
Legiuitorul recunoaște vechimea în specialitate pentru funcțiile limitative enumerate la art. 3 din Legea nr.17/2006, fără a impune condiția ca cei care le exercită să aibă studii superioare.
De asemenea, art. 5 alin.l și art.6 din Codul Muncii consacră principiul potrivit căruia pentru muncă și pregătire profesională egală salariații trebuie să fie retribuiți în mod egal.
Adoptarea unei astfel de poziții prin care nu se recunoaște un drept și studiile care sunt specifice și necesare în cadrul sistemului juridic sunt contrare prevederilor art.5 din Codul Muncii în care se precizează că: " în cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament față de toți salariații și angajatorii", deși.a ocupat aceeași funcție, având aceleași atribuții, și-a desfășurat activitatea în cadrul aceleiași instituții, reglementările legale fiind la fel.
Prin neaplicarea aceluiași tratament în privința perioadei în care a fost privată de acel statut ( grefier cu studii superioare) și în care s-au produs efectele unui conflict la nivelul salarizării s-au nesocotit condițiile expres și limitative prevăzute de art.53 din Constituție, determinând astfel aplicarea în mod discriminatoriu și atingerea dreptului în însăși existența sa.
Prin menținerea acestei situații se afectează regimul unei instituții fundamentale a statului și se încalcă dispozițiile art.16 alin.l și ale art.20 (1) din Constituția României, deoarece se instituie o discriminare între persoanele care ocupă posturi similare și desfășoară aceeași muncă.
Potrivit art.5 (3) din Legea 53/2003 constituie discriminare directă actele și faptele de excludere, deosebire, restricție sau preferință întemeiate pe unul sau mai multe criterii prevăzute la alineatul 2, care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrângerea sau înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării drepturilor prevăzute de legislația muncii.
Discriminarea indirectă întemeiată în mod aparent pe alte criterii decât cele prevăzute la alineatul 2, care produce efectele unei discriminări directe este de asemenea interzisă.
Prin legea organică, tuturor salariaților care prestează o muncă le sunt recunoscute drepturile între care dreptul la plată egală.
Potrivit art.l (2) lit.e (i), art.2 alin.l și art.27 din nr.OG 137/2000, privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, aprobată prin Legea nr.48/2002 și modificată prin nr.OG53/2003 (aprobată prin Legea nr.27/2004), precum și prevederile Legii 53/2003, art.161 (4) și art.269, în toate cazurile de discriminare prevăzute de actul normativ persoanele îndreptățite au dreptul să pretindă despăgubiri proporțional cu prejudiciul suferit.
Întrucât prejudiciul suferit prin discriminare a rezultat din neacordarea sporului de vechime în muncă (spor pentru studii superioare), apreciază că metoda echitabilă de calcul a acestuia este calcularea lui la nivelul sporului care nu i-a fost acordat.
Având în vedere că faptele de discriminare directă sunt săvârșite de instituția la care sunt încadrată în muncă, în cadrul raporturilor de muncă, despăgubirile le solicit potrivit dreptului comun al muncii, care potrivit art.161 unde se prevede expres procedura repunerii părților în situația anterioară prin plata de daune interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
Potrivit art.20 alin.2 din Constituție "aplicarea, interpretarea și respectarea normelor legale interne trebuie îndeplinită prin respectarea normelor europene incidente în domeniu în scopul realizării unei salarizări juste și echitabile. Astfel prin poziția pârâtului Ministerul Justiției față de ea, se încalcă următoarele prevederi:
- art.4 din Carta socială europeană revizuită, adoptată la Strasbourg la 03.05.1996, ratificată de România prin Legea nr.74/1999, conform căruia:"în vederea asigurării exercitării efective a dreptului la o salarizare echitabilă, părțile se angajează. să recunoască dreptul tuturor lucrătorilor la salarizare egală pentru muncă de valoare egală".
Declarația Universală a Drepturilor Omului semnată de România la 10.12.1948 în care se stipulează:
- art.7 - " Toți oamenii sunt egali în fața legii și au dreptul fără deosebire la o protecție a legii. Toți oamenii au dreptul la o protecție egală împotriva oricărei discriminări care ar încălca prezenta Declarație și împotriva oricărei provocări la o astfel de discriminare".
- art.23 - " Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condițiile echitabile și satisfăcătoare de muncă, precum și la ocrotire împotriva șomajului. Toți oamenii au dreptul, fără nici o discriminare, la salariu egal pentru muncă egală, principiu consacrat în plan național prin dispozițiile nr.OG137/2000, cu modificările și completările ulterioare precum și ale art.5 și art.6 din Legea nr.53/2003".
- art.7 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Economice, Sociale și Culturale, ratificat de România prin decretul nr.212/1974, potrivit căruia:. Statele părți la prezentul recunosc dreptul pe care îl are orice persoană de a se bucura de condiții de muncă juste și prielnice, care să asigure îndeosebi:
a) remunerația care asigură tuturor muncitorilor cel puțin:
i) un salariu echitabil și o remunerație egală pentru o muncă de valoare egală. Fără nici o distincție -.
4.- art. 14 - din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, ratificată de România prin Legea 30/1994 potrivit căruia:"Exercitarea drepturilor și libertăților recunoscute de prezenta Convenție trebuie să fie asigurată fără nici o deosebire bazată pe sex, rasă, culoare, limbă, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenență la o minoritate națională, avere, naștere sau orice altă situație".
5. - art.l din Protocolul nr.12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, adoptat la la 4.11.2000, ratificat de România prin Legea nr. 103/25.04.2006 potrivit căruia:
Exercitarea oricărui drept prevăzut de lege trebuie să fie asigurată tară nici o discriminare bazată, în special pe sex, rasă, culoare. orice altă situație;
Nimeni nu va fi discriminat de o autoritate publică pe baza oricăruia din motivele menționate la paragraful 1".
De asemenea, dispozițiile art.l9 din Legea 50/1996 și art.3 alin.8 din nr.OG8/2007 nu contravin art.6 alin.2 din Codul Muncii, dispoziție care consacră pentru salariații principiul potrivit căruia pentru muncă egală și pregătire profesională egală să fie retribuiți în mod egal.
Astfel, datorită faptului că fost privată de un drept ce i se cuvenea datorită salarizării impuse în sistem și pentru care nu putut să solicite transformarea postului în cel cu studii superioare din cauza diminuării salariului în anul 2005, nu înțelege de ce instanța nu recunoaște un drept mai ales că lucrat în sistem fără întrerupere aproape 11 ani iar studiile pe care solicita a fi recunoscute nu sunt de altă natură decât cele admise în cadrul sistemului, mai ales că, s-a recunoscut acea discriminare prin sentința nr.18/10.01.2007 a Tribunalului Botoșani.
Nu este corect ca pentru transformarea unui post pentru o funcție mai mare să se diminueze salariul la încadrarea făcută la transformarea postului.
Examinând recursul în cauză, Curtea îl constată neîntemeiat.
Astfel, din actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut că, potrivit mențiunilor din carnetul de muncă, reclamanta a fost încadrată la Judecătoria Darabani la data de 22 decembrie 1997 în funcția de grefier dactilograf treapta a II-a gradația I - corespunzător pct.17 din cap.3 al Anexei 1 la Legea nr.50/1996, în vigoare la acea dată.
S-a observat, din capitolul 3 acestei anexe că pentru funcția de grefier dactilograf nivelul de studii cerut era cel mediu, neexistând asemenea funcție pentru care nivelul studiilor să fie cel superior.
S-a mai reținut că, prin OG nr.83/2000 a avut loc modificarea Legii nr.50/1996, astfel încât salarizarea personalului auxiliar de specialitate de la judecătorii și parchetele de pe lângă acestea a fost prevăzută în Anexa 2 Legii nr.50/1996. Din studiul acestei anexe, rezultă că pentru calculul salariilor cuvenite personalului auxiliar au fost prevăzuți doar câte 2 coeficienți de multiplicare (minim și maxim), fiind înlăturată subclasa gradațiilor, prevăzută inițial de Legea 50/1996 pentru toate categoriile de funcții ale personalului auxiliar. Totodată, că pentru funcțiile pentru care nivelul studiilor era superior, s-a realizat clasificarea acestora în "grade" în funcție de vechimea în specialitate, în timp ce funcțiile pentru care nivelul studiilor era "mediu" au fost clasificate în "trepte". Nici în această anexă nu a fost prevăzută funcția de grefier dactilograf pentru care nivelul studiilor să fie superior.
Drept urmare, conform mențiunii de la pct.23 din carnetul de muncă, reclamantei i s-a stabilit salariul conform OG nr. 83/2000 pentru funcția de "grefier - dactilograf treapta II" - funcție pe care reclamanta o deținea și la nivelul lunii decembrie 2004.
La 1.01.2005, în baza Legii nr.567/2004 și a deciziei nr.51/20.03.2005 a președintelui Curții de APEL SUCEAVA, reclamanta a fost reîncadrată în funcția de "grefier treapta II", corespunzătoare nivelului de studii medii cu menținerea salariului de încadrare avut (respectiv, calculat pe baza coeficientului de multiplicare de 3,5), astfel cum prevedea expres art.91 alin.2 din Legea nr.567/2004, în forma în vigoare la acea dată.
Întrucât pentru funcția de grefier era prevăzută și varianta studiilor superioare, reclamanta avea posibilitatea să solicite trecerea din postul de grefier cu studii medii într-unul de grefier cu studii superioare, ca urmare a obținerii în 2003 diplomei de licență în profilul științe juridice.
Cu toate acestea, reclamanta a ales să formuleze o asemenea cerere doar la data de 24.09.2007, astfel încât după îndeplinirea formalităților de transformare a postului său, prin decizia nr. 17/31.01.2008 a fost reîncadrată în post de "grefier gradul II" începând cu data de 1 decembrie 2007.
Corect s- reținut, de asemenea, că până la data de 1 ianuarie 2005 reclamanta nu poate invoca nerecunoașterea studiilor superioare întrucât a ales să presteze activitatea într-o funcție (grefier dactilograf), pentru exercitarea căreia nu era necesar un asemenea nivel de studii.
Iar după data de 1.01.2005 tot aceasta a fost cea care a ales în mod liber momentul formulării cererii de trecere pe un post de grefier cu studii superioare, neputând invoca existența unor constrângeri exterioare în luarea deciziei, cu atât mai mult cu cât ca absolvent al unei facultăți de drept era în măsură să ia cunoștință în mod pertinent de prevederile legislative aplicabile.
S-a mai reținut, din probele administrate în cauză, că în luna noiembrie 2005 reclamanta a solicitat verbal informații în legătură cu transformarea postului său, însă acest moment - în lipsa unei cereri scrise - nu poate fi considerat ca având semnificație juridică în acest sens, aceasta întrucât, în lipsa unei dovezi certe a exprimării voinței sale, angajatorul nu putea proceda la inițierea procedurilor legale prevăzute pentru transformarea postului, întrucât ar fi echivalat cu o modificare unilaterală a contractului său de muncă interzisă de Codul Muncii.
Referitor la clasificarea funcțiilor deținute de reclamantă pe trepte, gradații și grade ( 69 - 73), instanța de fond a reținut că la data de 22.12.2007, aceasta a fost încadrată la Judecătoria Darabani în funcția de "grefier - dactilograf treapta II gradația 1", iar conform pct.17 din cap.3 al Anexei 1 la Legea 50/1996, în vigoare la acea dată, gradația 1 reprezenta cea mai mică subclasificare a treptelor și gradelor.
Prin OG nr.83/2000 de modificare a Legii nr.50/1996 a fost înlăturată subclasificarea în gradații, astfel încât reclamantei i s-a stabilit salariul în baza acestui act normativ pentru funcția de "grefier - dactilograf treapta II".
Prin decizia nr.51/10.03.2005, reclamanta a fost reîncadrată începând cu 1.01.2005 în funcția de "grefier treapta II" în baza Legii 567/2004, astfel încât orice eventuală neregularitate în stabilirea acestei trepte nu mai poate fi luată în discuție, întrucât această decizie nu a fost contestată în termen de 30 zile de la comunicare, astfel cum prevede art.283 alin.l lit. a din Codul Muncii.
Prin decizia nr.205/29.12.2005 a Curții de APEL SUCEAVA, reclamanta a fost promovată începând cu 01.01.2006 în funcția de "grefier treapta I" în urma îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege și promovării examenului la care a participat în acest scop ( art.4 alin.2 din Legea nr.567/2004).
Prin decizia nr. 17/31.01.2008 ( 4), ca urmare a absolvirii studiilor superioare juridice, aceasta a fost reîncadrată în postul de "grefier gradul II" începând cu data de 1.12.2007, pentru acordarea acestui grad fiindu-i necesari " 3 ani vechime în specialitate" (pct.2 din Anexa 1 c la OG nr.8/2007).
Este de observat că potrivit pct.2 din Nota la această anexă "pentru personalul prevăzut la nr. crt.1-4, care a ocupat funcții medii de specialitate, în calculul vechimii în specialitate se poate lua în considerare și cel mult J din timpul cât a lucrat în funcțiile respective".
Așadar, întrucât reclamanta avea la data de 1.12.2007 o vechime de 9 ani 11 luni și 8 zile în funcții medii de specialitate, nu putea fi reîncadrată la 1.12.2007 în funcția de "grefier gradul I", fiindu-i necesari 6 ani vechime în specialitate sau 12 ani vechime în funcții medii de specialitate.
Față de cele de mai sus și cum sentința recurată este legală, Curtea având în vedere prev. art.312 alin.1 din Codul d e procedură civilă, va respinge, ca nefondat, recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de declarat de reclamanta, cu domiciliul ales la sediul Tribunalului Botoșani, județul B, împotriva sentinței nr.878 din 28 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă (dosar nr-).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 12 mai 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnodact.
2 ex. 12 iunie 2009
jud.fond:
Președinte:Maierean AnaJudecători:Maierean Ana, Gheorghiu Nicolae, Androhovici Daniela
