Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 69/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILA Nr. 69/
Ședința publică de la 24 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Grigorescu
JUDECĂTOR 2: Cristina Ștefăniță Izabela Mușat
Asistenți judiciari: - -
-
Grefier
Pe rol fiind soluționarea litigiului de muncă intervenit între reclamanții, și în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, TRIBUNALUL BRAȘOV, CURTEA DE APEL BRAȘOV și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa reclamanților -, - și, precum și a pârâților Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor, TRIBUNALUL BRAȘOV, Curtea de APEL BRAȘOV și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că la dosar prin serviciul registratură, s-a depus întâmpinare de pârâtul MJ.
Se constată că prin cererea de chemare în judecată, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă potrivit dispozițiilor art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
Instanța, deliberând, respinge excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, invocată de acest pârât prin întâmpinarea aflată la fila 11 dosar pentru următoarele motive:
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor justifică calitatea procesual pasivă întrucât acest minister execută dispozițiile legii bugetare și îi revine sarcina de a face propuneri, de a elabora proiectul legii bugetului de stat, precum și a legilor de rectificare, conform art.28 Legea 500/2002. Acest pârât are obligația de a vira fonduri de bani necesare achitării diferențelor de drepturi de natură salarială, tocmai în recunoașterea calității pe care însuși acest pârât și-o invocă în cadrul întâmpinării formulate, respectiv "rolul de a răspunde de elaborarea proiectelor bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite".
Asupra motivelor din cererea de chemare în judecată, precum și față de actele și lucrările dosarului, instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA,
Constată că prin cererea de chemare în judecată înregistrată la această instanță sub nr- reclamantele -, -, au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL BRAȘOV, Ministerul Finanțelor Publice, cu citarea obligatorie a CNCD, pentru ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligați pârâții, să calculeze și să plătească drepturile reprezentând sporul de confidențialitate de până la 15 % începând cu data angajării fiecărui reclamant și până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești precum și pe viitor, să actualizeze drepturile bănești solicitate cu indicele de inflație, și dobânda legală și să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă. Se mai solicită obligarea Ministerul Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate.
În motivarea acțiunii reclamantele arată că în calitatea de personal auxiliar de specialitate în cadrul Judecătoriei Brașov, au obligația să păstreze secretul profesional și confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile despre care iau cunoștință în exercitarea funcție, cu privire la procesele aflate în curs de desfășurare, sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul. Prin neacordarea sporului în discuție, s-a creat un prejudiciu în patrimoniul reclamantelor, sens în care acțiunea astfel formulată urmează să fie admisă.
În drept reclamantele și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.27 a alin.3 din OG nr.137/2000 privind acordarea sporului de confidențialitate personalului din aparatul de lucru al Guvernului, din cadrul Administrației Prezidențiale,Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerul Integrării Europene Ministerului Economiei și Comerțului și Consiliului Legislativ, pe prevederile art.20 alin.3 din Legea nr.656/2002 prin care s-a acordat acest spor membrilor plenului, precum și unor categorii de personal din cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor și pe art.3 din OG nr.19/2006 prin care s-a acordat acest spor procurorilor militari, pe prevederile art.21 alin.1 din OG 137/2000, invocând un criteriu de discriminare, potrivit dispozițiilor art.21 alin.3 din OG nr.137/2000modificată și completată prin Legea 324/2006, art.16 din Constituție și art.14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului purtând titlul "interzicerea discriminării".
În probațiune s-a depus practică judiciară și alte înscrisuri.
Intimații TRIBUNALUL BRAȘOV, Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Justiției, MEF prin DGFP au formulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii.
Se arată că cererea reclamanților este întemeiată pe dispozițiile art.1 și 2 alin.1 din OG 137/2000 respectiv art.27 alin.1 din OG 137/2000 iar aceste texte de lege au fost declarate neconstituționale în măsura în care din ele se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în acte normative neavute în vedere de legiuitor la adaptarea actelor normative considerate discriminatorii.
În probațiune s-au depus înscrisuri, copii de pe carnetele de muncă și practică judiciară și s-a depus punct de vedere din partea CNCD.
Examinând actele și lucrările dosarului instanța reține în fapt următoarele:
În ceea ce privește fondul cauzei, se constată că, într-adevăr, temeiul de drept al acțiunii este art.27 alin.3 din OG 137/2000.
Pretențiile deduse judecății au fost concepute ca veritabile despăgubiri pe care pârâții ar trebui să le acorde reclamanților pentru discriminarea creată acestei categorii de personal, prin neacordarea sporului de confidențialitate deși alte categorii de personal din același sistem bugetar încasează aceste drepturi, existând reglementare legală pentru acordarea lor.
Apărarea Ministerul Justiției prin care se solicită instanței să respecte hotărârile Curții Constituționale referitoare la neconstituționalitatea art.27 din OG 137/2000 nu poate fi înlăturată deoarece potrivit art.31 alin.3 din Legea 47/1992 "dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale, dacă în acest interval Parlamentul sau Guvernul nu pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale suntsuspendate de drept.
Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a art.1, art.2 alin.3 și art.27 alin.1 din OG 137/2000 prin decizia 821/3.07.2008, 818/3.07.2008, 820/2.07.2008 aceste decizii fiind publicate în MO din 16.07.2008 și sunt obligatorii pentru instanțele de judecată.
Fundamentul juridic al cererii de chemare în judecată presupune chiar interpretarea dispozițiilor art.2 și art.27 din OG 137/2000 în sensul pe care Curtea Constituțională l-a considerat neconstituțional.
Admițând o astfel de cerere instanța ar fi apreciat că "omisiunea legiuitorului de a le acorda și reclamanților beneficiul acestor drepturi constituie o discriminare contrară legii și normelor comunitare". Ori, prin deciziile mai sus arătate un asemenea înțeles al dispozițiilor ordonanței pe care-și fundamentează reclamanții pretențiile - înțeles prin care se conferă instanțelor judecătorești competența de a desființa norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative (cazul în speță) a fost considerat neconstituțional, întrucât încalcă principiul separației puterilor în stat.
Prin urmare, instanța va respinge pretențiile reclamantelor ca neîntemeiate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamantele -, -, cu domiciliul ales la Judecătoria Brașov,-, împotriva pârâților Ministerul Justiției cu sediul în B, Sector 5,-, Curtea de APEL BRAȘOV, cu sediul în B,-, TRIBUNALUL BRAȘOV cu sediul în B,- și Ministerul Finanțelor Publice, cu domiciliul ales la reprezentanta în DGFP B, B- - nr.7.
Definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi 24 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Cu votul consultativ al asistenților judiciari
- - -
Grefier,
Red: NG/6.10.2008
Dact: MD/6.10.2008 - 10 ex.
Președinte:Nicoleta GrigorescuJudecători:Nicoleta Grigorescu, Cristina Ștefăniță Izabela Mușat
