Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 72/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILA Nr. 72/
Ședința publică de la 24 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Grigorescu
JUDECĂTOR 2: Cristina Ștefăniță Izabela Mușat
Asistenți judiciari: - -
-
Grefier
Pe rol fiind soluționarea litigiului de muncă intervenit între reclamantul - în contradictoriu cu pârâții PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BRAȘOV, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BRAȘOV, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa reclamantului -, precum și a pârâților Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BRAȘOV, Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Ministerul Economiei și Finanțelor.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței, că la dosar, prin serviciul registratură s-a depus de către chematul în garanție MEF prin DGFP Boî ntâmpinare prin care invocă excepția inadmisibilității.
Se constată prin actele și lucrările dosarului că, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă potrivit dispozițiilor art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
Instanța, deliberând, respinge excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, invocată de acest pârât prin întâmpinarea aflată la fila 63 dosar pentru următoarele motive:
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor justifică calitatea procesual pasivă întrucât acest minister execută dispozițiile legii bugetare și îi revine sarcina de a face propuneri, de a elabora proiectul legii bugetului de stat, precum și a legilor de rectificare, conform art.28 Legea 500/2002. Acest pârât are obligația de a vira fonduri de bani necesare achitării diferențelor de drepturi de natură salarială, tocmai în recunoașterea calității pe care însuși acest pârât și-o invocă în cadrul întâmpinării formulate, respectiv "rolul de a răspunde de elaborarea proiectelor bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite".
De asemenea, respinge excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată a Ministerului Economiei și Finanțelor în litigiile de muncă, formulată de acest pârât, întrucât dispozițiile codului d e procedură care reglementează cererea de chemare în garanție nu limitează formularea acestei cereri în funcție de natura litigiilor.
Asupra cererii de chemare în garanție a MEF, precum și față de actele și lucrările dosarului, instanța se va pronunța odată cu fondul.
CURTEA,
Constată că prin acțiunea înregistrată la data de 29.07.2008 reclamantul a chemat in judecata pe pârâții Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BRAȘOV și Ministerul Economiei și Finanțelor solicitând obligarea acestora la plata diferențelor de drepturi salariale echivalente cu sporul de 50% din salariul de bază brut lunar pentru perioada 1.02.2008 la zi și pentru viitor, precum și cele echivalente sporului de confidențialitate de 15%, drepturi actualizate cu indicele de inflație și cu dobânda legala până la data achitării.
De asemenea se solicită obligarea la efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de munca al fiecărui reclamant și obligarea MEF la fondurilor necesare plății drepturilor solicitate.
În motivarea acțiunii se arată că reclamantul funcționează ca procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov din data de 1.02.2008.
Potrivit dispozițiilor art. 47din Legea 50/1996 republicată, "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Ulterior, prin art. 50 din OUG177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, printre altele a fost abrogat și art. 47 din legea nr. 50/1996, abrogare ce a fost înlăturată prin art. 41 din OUG27/2006 prin faptul că acest ultim act normativ a abrogat în totalitate OUG177/2002.
În aceste condiții, prin motivele acțiunii se arată că dreptul prevăzut de art. 47 din Legea 50/1996 este și a rămas în vigoare de la apariția actului normativ care-l reglementează alături de celelalte sporuri prevăzute de Legea nr. 45/2007 și, pe cale de consecință el trebuia acordat în continuare magistraților și personalului auxiliar, lucru ce nu s-a întâmplat.
Referitor la petitul privind acordarea sporului de confidențialitate prin acțiune se arată următoarele:
În conformitate cu dispozițiile legale invocate de reclamantă - art.3 din Legea nr. 444/2006,cadrele militare în activitate, funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, beneficiază de un spor de până la 15% din salariul de bază".
Totodată, prin dispozițiile art.15 alin.1 din OG nr.6/2007 s-a prevăzut un spor de confidențialitate în cuantum de până la 15% care se acordă nu numai categoriilor de funcționari publici prevăzute în Legea nr. 444/2006, ci și funcționarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului în cuantum de până la 15% din salariul de bază, precum și funcționarilor publici din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, direcțiilor subordonate ministrului delegat pentru comerț din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ.
Potrivit art. 20 alin.3 din Legea nr.656/2002 privind prevenirea și sancționarea spălării banilor, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.405/2002, s-a acordat acest spor de confidențialitate de până la 15% și membrilor plenului, precum și altor categorii de personal din cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. Sporul respectiv se mai acordă și personalului din aparatul Consiliului pentru Disciminare care se calculează la salariul de bază brut.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎCCJ a formulat cerere de chemare în garanție a MEF pentru ca acesta săia act de obligativitatea adoptării unui proiect de rectificare a bugertului Ministerului Public pe anul 2008 care să includă alocarea sumelor ce reprezintă pretențiile din acțiune.
Prin întâmpinare, Ministerul Publica solicitat respingerea acțiunii arătând că solicitarea privind plata "pe viitor" pretențiile din acțiune depășește atribuțiile puterii judecătorești adăugându-se la lege.
Referitor la dispozițiile OG nr.137/2000 ce stă la baza pretențiilor se arată că, prin decizia nr.821/2008 a Curții Constituționale prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate invodcată de Ministerul Justiției s-a constatat că dispozițiile art.2 alin.1 și 11 și art.27 din această ordonanță sunt neconstituționale în măsura în care lasă posibilitatea de a fi interpretarea de o asemenea manieră în care instanțele de judecată au posibilitatea să anuleze prevederi legale pe care le consideră discriminatorii și să le înlocuiască cu alte norme de aplicare generală neavute în vedere de legiuitor sau instituite prin acte normative inaplicabile în cazurile deduse judecății.
În concluzie, Ministerul Public solicită respingerea petitului privind acordarea sporului de 15% întrucât este evidentă voința legiuitorului de a acorda acest spor doar anumitor categorii de personal printre care nu se numără și reclamantul, în acest sens pronunțându-se și CNCD prin Hotărârea nr.437/5.11.2007.
Prin întâmpinarea formulată de Ministerul Justiției se invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a cestei instituții în raport de invocarea prin acțiune a unei situații discriminatorii întrucât ministerul nu are nici o atribuție în acest sens. Pe fond, Ministerul Justiției critică sentința pentru faptul că abrogarea dispozițiilor legale care prevedeau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică magistraților și personalului auxiliar de specialitate reprezintă o problemă de legiferare. Prin abrogarea acestui spor nu s-a ajuns la diminuarea salariului ci dimpotrivă s-a dorit crearea unui sistem de salarizare diferit, bazat pe principii noi.
Prin întâmpinarea formulată de se invocă lipsa calității procesuale pasive a acestei pârâte având în vedere că nu există nici un fel de raporturi juridice între această instituție și reclamant iar, pe de altă parte, nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în buget dacă nu există o bază legală pentru aceasta.
Acțiunea este scutită de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar în conformitate cu prevederile art. 285 raportate la cele ale art. 281 din legea nr. 53/2003 - Codul Muncii.
Analizând actele și lucrările dosarului curtea reține următoarele:
Reclamantul are calitatea de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov din februarie 2008.
Prin dispozițiile deciziei nr. 21, pronunțată de ÎCCJ în cadrul recursului în interesul legii la data de 10.03.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin legea 334/2001.
În conformitate cu dispozițiile art. 329 al 3 teza finală din Codul d e Procedură Civilă dezlegarea dată problemelor de drept judecate în cadrul unui recurs în interesul legii "este obligatorie pentru instanțe". Ori,problema de drept ce stă la baza pretențiilor din acțiune a fost dezlegată în sensul celor arătate mai sus prin decizia nr. 21/2008 a,astfel încât acțiunea va fi admisă potrivit dispozitivului prezentei.
Referitor la plata drepturilor salariale solicitate prin acțiunea dedusă judecății și "pentru viitor", curtea reține că aceasta cerere este întemeiata deoarece drepturile salariale constituie prin excelență " prestări periodice" în înțelesul art.110 alin.2 Cod procedură civilă, astfel încât pot fi solicitate și acordate "înainte de termen".
Excepțiile prevăzute de art 110 Cod procedură civilă, fără a crea un dezavantaj debitorului deoarece acesta nu pierde termenul executării obligației sale, creează un avantaj procesual creditorului care se găsește deja pregătit pentru data împlinirii fiecărui termen al prescripției periodice cu o hotărâre pe care o va putea pune în executare dacă debitorul nu-și îndeplinește de bună voie obligațiile ce-i revin, prevenindu-se astfel o serie inutilă de procese distincte pentru fiecare " " scadentă., această excepție procesuală are menirea de a preîntâmpina păgubirea creditorului prin așteptarea îndeplinirii fiecărui termen al prestației periodice iar hotărârea obținută poate fi executată doar în perioada în care temeiul pretențiilor (contractul sau legea ) este în vigoare iar debitorul este ținut de acesta.
Actualizarea sumelor acordate conform indicelui de inflație și a dobânzii legale va fi acordată de către instanță în baza dispozițiilor art. 1082 și art. 1073 cod civil deoarece prin neplata diferențelor de drepturi de natură salarială s-a creat părții reclamante un prejudiciu constând în diferența de valoare ca urmare a inflației precum și în lipsa de folosință a banilor.
Actualizarea debitului si plata dobânzii legale constituie doua drepturi distincte care se cuvin de la data nașterii dreptului principal iar restricția prevăzuta de art. 1088 Cod Civil nu se aplica obligațiilor rezultând din fapte juridice si din lege, cum este cazul în speța.
Cererea de obligarea la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al fiecărui reclamant va fi admisă în baza dispozițiilor art. 1 - 8 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă.
De asemenea, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor va fi obligat să vireze fondurile necesare achitării drepturilor solicitate.
În acest sens curtea reține că potrivit HG nr.736/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, instanțele sunt instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat, iar potrivit art.131 pct.1 din Legea 303/2004 activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat. Prin art. 19 din Legea 500/2002 - privind finanțele publice - se prevede că Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează activitatea de pregătire a proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, astfel încât este necesar ca hotărârea să fie opozabilă acestei instituții care asigură fondurile necesare salarizării puterii judecătorești.
Referitor la petitul privind acordarea sporului de confidențialitate de 15% curtea reține că în speță nu suntem în prezența unei discriminări în sensul OUG nr.137/2000 care să justifice acordarea de despăgubiri.
În acest sens, s-a pronunțat Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, care a stabilit prin Hotărârea nr.232/29.08.2007 că neacordarea sporului de confidențialitate magistraților, deși aceștia au obligația păstrării secretului profesional, nu reprezintă un tratament diferențiat, discriminatoriu potrivit art.2 din nr.OUG137/2000. Deși această hotărâre nu este obligatorie pentru instanță, aceasta va reține ca fiind întemeiate considerentele avute în vedere la pronunțarea soluției.
În esență reclamantul nu a beneficiat și nu beneficiază nici în prezent de drepturile salariale solicitate, neexistând un act normativ care să prevadă acordarea sporului de confidențialitate categoriei magistraților.
Este adevărat că acest spor a fost recunoscut prin lege unor categorii de funcționari publici, dar aceste dispoziții legale nu pot fi extinse și la categoria magistraților câtă vreme acest lucru nu este prevăzut expres în actul normativ respectiv ( Legea 444/2006).
Nu poate fi reținută nici discriminarea față de aceste categorii de funcționari publici care beneficiază de acest spor deoarece cele două categorii de subiecte nu se află în situații comparabile, respectiv prestează activități diferite și beneficiază de legi de salarizare diferite.
De asemenea, nu sunt incidente nici prevederile art.2 alin.2 din OG nr. 137/2000 întrucât, nu este îndeplinită condiția situației comparabile, iar fără această premisă obligatorie nu se poate pune problema nici a criteriului de discriminare.
În altă ordine de idei pretențiile reclamantei au la bază premisa potrivit căreia dispozițiile legale invocate sunt discriminatorii întrucât încalcă principiul egalității instituit atât de Convenția României cât și de art. 23 din Declarația Universală a Dreptului Omului.
Cu privire la acest aspect curtea reține că instanțele ordinare pot fi sesizate doar în legătură cu constatarea faptului că o lege este aplicată în mod discriminatoriu subiecților de drept cărora li se adresează, nefiind posibil să se solicite constatarea faptului că o lege este discriminatorie și nici extinderea aplicării ei altor subiecți de drept.
Referitor la cererea de chemare în garanție a MEF curtea o va respinge întrucât această instituție a fost chemată în judecată în calitate de pârâtă pentru a fi obligată la alocarea fondurilor necesare plății sumelor solicitate prin acțiune. Prin urmare, cererea de chemare în garanție formulată de Ministerul Public este lipsită de interes întrucât în cuprinsul acțiunii există un capăt de cerere prin care se solicită același lucru ca și cel la care se tinde prin cererea de chemare în garanție.
Față de aceste considerente, curtea o va admite în parte acțiunea reclamantului conform dispozitivului prezentei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea reclamantului, cu domiciliul ales la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov,-, jud.B, în contradictoriu cu pârâții Parchetul de pe lângă ÎCCJ, cu sediul în B, sector 5,-, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV, cu sediul în B,-, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BRAȘOV, cu sediul în B,- și MEF cu sediul ales la antul în de DGFP B cu sediul în B, B- - nr.7, și în consecință:
Obligă pârâții l-3 să calculeze și să achite reclamantului drepturile salariale echivalente sporului de risc și solicitare neuropsihică de 50% din indemnizația de bază brută lunară începând din 11.02.2008 la zi și pentru viitor, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală.
Obligă Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantului.
Obligă MEF să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate.
Respinge cererea de chemare în garanție a MEF.
Respinge restul pretențiilor privind sporul de confidențialitate de 15%.
Definitivă și executorie.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi 24 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Cu votul consultativ al asistenților judiciari
- - -
Grefier,
Red: CȘ/29.09.2008
Dact: MD/30.09.2008 - 7 ex.
Președinte:Nicoleta GrigorescuJudecători:Nicoleta Grigorescu, Cristina Ștefăniță Izabela Mușat
