Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 696/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi salariale -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 696
Ședința publică din 21 mai 2009
PREȘEDINTE: Sas Laura
JUDECĂTOR 2: Biciușcă Ovidiu
JUDECĂTOR 3: Plăcintă Dochița
Grefier: - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de reclamanții, -, și, cu domiciliul ales la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Botoșani,-, județul B, împotriva sentinței nr. 265 din 23 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă, în dosarul nr-.
La apelul nominal au lipsit reclamanții recurenți, precum și reprezentanții pârâților intimați Ministerul Justiției și Libertăților B, Tribunalul Botoșani, Curtea de APEL SUCEAVA, Ministerul Finanțelor Publice B și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constatând recursul în stare de judecată a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
La data de 9 iulie 2008 reclamanții, -, și au chemat în judecată pârâții: Ministerul Justiției B, Curtea de APEL SUCEAVA, Tribunalul Botoșani, Ministerul Finanțelor Publice B și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării B, solicitând ca prin sentința ce va fi pronunțată să fie obligați, în solidar acești pârâți la calcularea și plata unei despăgubiri egale cu diferențele salariale echivalente sporului de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihică calculat la salariul de bază brut lunar începând cu iulie 2005 pentru primii 4 consilieri și de la data încadrării în privința celorlalți consilieri și până la încetarea stării de discriminare, sumele urmând să fie actualizate în raport cu indicele de inflație de la data scadenței la data plății efective.
În motivare, au arătat în esență că prin decizia în interesul legii nr. 30 din 10 martie 2008 Înalta Curte de Casație și Justiție a interpretat dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996, în sensul că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică. Ca urmare, după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000 doar consilierii de probațiune, angajați ai Ministerului Justiției, au fost exceptați printr-o omisiune aleatoare de la acordarea acestui spor. Or, prin natura muncii, consilierul de probațiune lucrează cel puțin 8 ore zilnic, la fel ca și polițiștii, procurorii, judecătorii, cu învinuiți, inculpați și persoane cu comportament și tulburări grave.
Au invocat faptul că în exercitarea atribuțiunilor de serviciu întocmesc rapoarte pentru minorii care răspund penal, referate de evaluare pentru inculpații majori și minori, supraveghează modul în care sunt respectate măsurile dispuse de instanța de judecată, acordă asistență și consiliere persoanelor supravegheate, acordă asistență victimelor unor infracțiuni, participă la solicitarea organului judiciar, la prezentarea materialului de urmărire penală, ori la judecarea cauzelor cu minori, participă în cadrul comisiei pentru individualizarea executării pedepselor privative de libertate, asistă la alte acte de procedură. Atâta timp cât condițiile de muncă sunt asemănătoare cu cele ale judecătorilor, procurorilor și personalului auxiliar de specialitate prin neacordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică se încalcă dispozițiile alin. 1 pct. 1 din nr.OG 137/2000 cât și cele ale art. 1 din Protocolul 12 al Convenției pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale. În plus potrivit Directivei cadru nr. 2189/1991 și a recomandării R ( 97) 12, statele au obligația de a lua măsuri pentru a înlătura efectele de durată ale stresului.
La data de 8 august 2008 Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului B pentru Ministerul Economiei și Finanțelor a invocat excepția lipsei calității procesual pasive, motivat de faptul că reclamanții nu sunt angajații acestui minister.
Pe fondul cauzei, a invocat dispozițiile Legii nr. 500/2002 prin care se stabilește în sarcina ordonatorului principal de credite obligația de a propune rectificarea bugetului de stat pentru acordarea anumitor drepturi salariale.
La 13 august 2008 a depus întâmpinare Ministerul Justiției prin care a solicitat respingerea acțiunii motivat de faptul că drepturile salariale ale reclamanților au fost stabilite în mod special prin Anexa V indice 1 din Legea nr. 96/1996 și Legea nr. 307/2006. În cele două acte normative nu există nici o prevedere din care să rezulte că reclamanții în calitate de consilieri de probațiune au dreptul la sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică.
Ministerul Justiției a mai solicitat ca instanța să aibă în vedere Decizia nr. 818/3.07.2008 a Curții Constituționale prin care s-a stabilit că prevederile art. 1, 2 alin. 3 și art. 27 alin. 1 din nr.OG 137/2000 sunt neconstituționale în măsura în care instanța de judecată înțelege că are competența să anuleze o dispoziție legală pe care o consideră discriminatorie.
Prin urmare, modul de stabilire prin lege a unor drepturi în favoarea unor categorii profesionale în mod diferit față de alte categorii țin de statutul profesional al acestor persoane și nu este o problemă ce poate fi apreciată din punctul de vedere al discriminării.
A mai relevat că prin art. V din G nr. 75/2008 a fost modificată nr.OG 137/2000, fiind introdus alin. 3 la art. 19, prin care se arată că sesizările având ca obiect măsurile legislative adoptate în contextul stabilirii politici de salarizare a personalului din sistemul bugetar nu intră în competența de soluționare a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. Ca urmare, nu se mai impunea citarea în cauză a acestei instituții.
La data de 14 octombrie 2008 în condițiile art. 132 din Codul d e procedură civilă, reclamanții au înțeles să-și majoreze câtimea obiectului cererii în sensul că au solicitat acordarea sporului de 50 % începând cu data încadrării fiecăruia dintre reclamanți pe post de consilier de probațiune și nu cum în mod eronat s-a cerut inițial din iulie 2005. În plus, au mai cerut ca pârâții să fie obligați și la acordarea dobânzii legale calculată la suma cerută.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor au apreciat că aceasta nu este dată în cauză deoarece în baza Legii nr. 500/2002, Ministerul are obligația de a pregăti proiectele legilor bugetare anuale. În plus, chiar Ministerul Economiei și Finanțelor a fost cel care a vizat pozitiv Ordonanța nr. 83/2000 prin care s-a abrogat art. 47 din Legea nr. 50/1996.
În privința punctului de vedere al Ministerului Justiției, exprimat prin întâmpinare, au considerat că acesta este eronat atâta timp cât recursul în interesul legii din 10.03.2008 li se aplică și consilierilor de probațiune ce au fost salariați în baza Anexei V din Legea nr. 50/1996. Abrogarea prevederilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 a fost declarată neconstituțională de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 21 din 10.03.2008.
Prin sentința civilă nr. 265 din 23 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosarul nr- a fost respinsă excepția prescripției dreptului la acțiune și a fost respinsă acțiunea ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Drepturile salariale ale reclamanților au fost stabilite în baza Legii nr. 50/1996 până la 22 iulie 2006 și a Legii nr. 327/2006 după această dată.
În cele două acte normative nu s-a prevăzut că reclamanții în calitate de angajați ai serviciului de probațiune ar trebui să beneficieze de sporul de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihică.
Aceștia consideră că totuși li se cuvin drepturi salariale în raport și cu acest spor ca urmare a unei discriminări la care sunt supuși în raport cu magistrații și personalul auxiliar din cadrul instanțelor. Au invocat în acest sens prevederile nr.OG 137/2000.
Potrivit art. 2 alin. 3 din acest act normativ sunt discriminatorii, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1), față de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare.
Această prevedere a fost declarată neconstituțională prin Deciziile nr. 818, 819, 820 și 821 ale Curții Constituționale în măsura în care din aceasta se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
Cu alte cuvinte tribunalul investit cu soluționarea prezentei cauze nu putea considera că art. 47 din Legea nr. 50/1996 este discriminatoriu, atâta timp cât de la aplicarea acestei prevederi sunt excluși consilierii de probațiune.
Petenții au invocat în sprijinul admiterii acțiunii și prevederile art. 1 din Protocolul 12 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Instanța de fond a constatat că acesta a fost ratificat prin Legea nr. 103/2006 și a devenit aplicabil începând cu 05.05.2006.
Conform art. 1 din Protocolul 12 exercitarea oricărui drept prevăzut de lege trebuie să fie asigurată fără nici o discriminare bazată, în special, pe sex, pe rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenență la o minoritate națională, avere, naștere sau oricare altă situație și nimeni nu va fi discriminat de o autoritate publică pe baza oricăruia dintre motivele menționate la paragraful 1.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, arătând următoarele:
Temeiul legal al pretențiilor l-a constituit art. 47 din Legea nr. 50/1996 care prevede că "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică magistrații și personalul auxiliar beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază lunar", articol pe care îl consideră aplicabil și consilierilor de probațiune. Tribunalul Botoșani nu a ținut cont că în clasificarea ocupațiilor din România, actualizată la data de 21.03.2008, se oferă o imagine clară a poziției consilierului de probațiune în ansamblul categoriilor profesionale din justiție. În grupa nr. 2422 Magistrați ocupațiilor componente sunt: - procuror, - judecător și asimilați, - magistrat asistent, - judecător inspector, - magistrat consultant, - consilier de probațiune, - inspector probațiune.
Drept urmare, au solicitat recurenții a se aplica decizia în interesul legii nr. XXX din 10 martie 2008 prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit pentru aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 că "judecătorii, procurorii, magistrații asistenți și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001".
În drept cererea de recurs a fost întemeiată pe dispozițiile art. 299 - 308 din Codul d e procedură civilă.
Intimatul Ministerul Justiției a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
A arătat intimatul că recurenții nu au fost niciodată beneficiarii sporului de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihică și, nici nu se poate reține că au fost discriminați prin neacordarea acestuia, atât timp cât nu se află într-o situație comparabilă cu magistrații și nici cu personalul auxiliar de specialitate, date fiind atribuțiile diferite de serviciu stabilite prin Legea nr. 304/2004.
Examinând actele și lucrările dosarului, asupra cererii de recurs, instanța reține următoarele:
În susținerea pretențiilor formulate reclamanții recurenți au invocat dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996.
În conformitate cu aceste dispoziții: "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Constatăm că din categoria persoanelor care beneficiază de acest spor nu fac parte și consilierii de probațiune, respectiv consilierii de reintegrare.
În conformitate cu dispozițiile art. 241și art. 242din Legea nr. 50/1996, republicată la data de 17 mai 2002 și, modificată prin nr.OG 83/2000 și nr.OG 7/2001, personalul de specialitate din cadrul serviciilor de reintegrare socială se salarizează potrivit grilelor de intervale și coeficienților de multiplicare prevăzuți de anexa 51, beneficiind de drepturile prevăzute de art. 23 (sporul de fidelitate) și, de sporul prevăzut de pct. 1 din Anexa nr. 7, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului justiției.
Nici în această enumerare a drepturilor acordate consilierilor de reintegrare (actualmente consilieri de probațiune) nu se regăsește sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% calculat la indemnizația brută de încadrare așa cum este reglementat de art. 47 din Legea nr. 50/1996.
Ori, în condițiile în care nu există nici un temei în Legea nr. 50/1996 în baza căreia reclamanții să fi fost îndreptățiți la sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, cu atât mai mult nu poate fi primită cererea acestora de plată a sporului de 50% după abrogarea art. 47 din Legea nr. 50/1996 prin nr.OG 83/2000.
Prin decizia nr. 21 din 10 martie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și, după intrarea în vigoare a nr.OUG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Articolul 329 alin. 3 din Codul d e procedură civilă dispune că dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe.
Or, în condițiile în care prin această decizie au fost prevăzute clar și neechivoc categoriile de personal ce beneficiază de sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, consilierii de probațiune nefăcând parte din nici una din aceste grupe, Curtea nu poate reține apărările recurenților în sensul că această decizie își găsește aplicare și în cazul lor.
De asemenea, reține Curtea că art. 1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, definește magistratura ca fiind activitatea judiciară desfășurată de judecători în scopul înfăptuirii justiției și, de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societății, a ordinii de drept, precum și a drepturilor și libertăților cetățenilor.
Articolul 3 alin. 1 și 3 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, dispune că personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, grefieri registratori și specialiști IT.
Sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea funcțiile de agent procedural, aprod și șofer.
Față de aceste considerente, reține Curtea, categoria profesională a consilierilor de probațiune nu poate fi încadrată la magistrați sau personal auxiliar de specialitate, pentru ca decizia nr. 21 din 10 martie 2008 Înaltei Curți de Casație și Justiție că le fie aplicabilă.
Pentru aceste motive, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 din Codul d e procedură civilă și al dispozițiilor legale mai sus arătate, urmează ca instanța să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanții, -, și, împotriva sentinței nr. 265 din23 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 21 mai 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. fond
Tehnored.
Ex. 2 / 27.05.2009
Președinte:Sas LauraJudecători:Sas Laura, Biciușcă Ovidiu, Plăcintă Dochița
