Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 697/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi salariale -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 697
Ședința publică din 21 mai 2009
PREȘEDINTE: Sas Laura
JUDECĂTOR 2: Biciușcă Ovidiu
JUDECĂTOR 3: Plăcintă Dochița
Grefier: - -
Pe rol se află judecarea recursurilor declarate de pârâțiiMinisterul Finanțelor Publice B prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului, cu sediul în municipiul S,-, județul S și de Ministerul Justiției și Libertăților, cu sediul în municipiul B,-, sector 5, prin reprezentanții săi legali, împotriva sentinței nr.59din 4 decembrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL SUCEAVA - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr-.
La apelul nominal au lipsit reprezentanții pârâților recurenți, ai pârâtului intimat Tribunalul Suceava, precum și reclamanții intimați, -, -- și.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constatând recursurile în stare de judecată a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursurilor de față, constată:
Prin cererea înregistrată sub nr. 371/39 din 30.09.2008 pe rolul acestei instanțe, reclamanții, -, --, au solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Suceava, Ministerul Economiei și Finanțelor, obligarea pârâților, în solidar, la plata actualizată în raport de indicele de inflație calculat la data plății în favoarea fiecărui reclamant, a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul de bază brut lunar pentru perioadele: 1.10.2001 - 1.09.2004 la zi și pe viitor, pentru reclamanții,; 1.02.2007 până la zi și pe viitor pentru reclamantele - și --; 1.12.2003 - 1.09.2004 și 6.06.2008 la zi și pe viitor pentru reclamantul.
În motivarea cererii reclamanții au arătat că potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996 republicată privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești s-a prevăzut că "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Acest text de lege a fost abrogat prin art. I pct. 42 din nr.OG 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996, însă, se constată că este vorba de o ordonanță emisă de guvern cu încălcarea dispozițiilor art. 144 din Constituția României, în vigoare la data respectivă, deoarece reglementa un domeniu care nu poate face decât obiectul legilor organice.
Potrivit art. 114 alin. 1 din Constituție, în redactarea anterioară revizuirii din anul 2003, "Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice", iar în baza art. 72 pct. 3 lit. h și 1 din aceeași lege fundamentală, prin lege organică se reglementează: h) organizarea și funcționarea Consiliului superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești, a Ministerului Public și a Curții de Conturi;l) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele și protecția socială;".
Or, salariul este un element esențial al raporturilor de muncă din instanțele judecătorești și trebuia reglementat numai prin lege organică.
În concret, nr.OG 83/2000 a abrogat mai multe legi organice și ordonanțe de urgență (Legea nr. 92/1992, privind organizarea și sancționarea faptelor de corupție; nr.OUG 24/2000 și Legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești), încălcându-se astfel principiul ierarhiei actelor juridice.
Prin raportare la dispozițiile Legii nr. 24/2004, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, norma legală ordinară, în speță ordonanța de guvern, nu poate modifica dispozițiile unui act normativ de nivel superior, respectiv Legea.
În mod similar, prin Legea nr. 56/1996 privind salarizarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție ale magistraților asistenți și ale celorlalte categorii de personal cu modificările și completările ulterioare s-a stabilit prin art. 23 că "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, judecătorii și magistrații asistenți beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar, aplicarea acestui spor fiind stabilită și pentru personalul de execuție de specialitate, conform Legii nr. 126/2000 de aprobare a nr.OG 55/1997.
Pârâtul Ministerul Justiției a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca fiind prescrisă în ceea ce privește pretențiile aferente perioadelor 1.01.2001 - 1.09.2004 și 1.12.2003 - 1.09.2004, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Saf ormulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.
A arătat pârâtul că obligația de stabilire a salariilor de bază, a criteriilor, a sumelor necesare pentru cheltuielile de personal și de acordare a drepturilor bănești cuvenite revine ordonatorilor de credite.
Prin sentința nr. 59 din 4 decembrie 2008 pronunțată de Curtea de APEL SUCEAVA - secția conflicte de muncă și asigurări sociale s-a dispus următoarele:
S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor Publice, ca nefondată.
S-a respins excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtul Ministerul Justiției, ca nefondată.
S-a admis acțiunea reclamanților, -- și în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Suceava, Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului S,
Au fost obligați pârâții Ministerul Justiției și Tribunalul Suceava, să plătească reclamantelor - și --, drepturile salariale constând în sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% lunar pentru perioada 1.02.2007 și în continuare actualizate la rata inflației.
Au fost obligați pârâții Ministerul Justiției și Tribunalul Suceava, să plătească reclamantului, drepturile salariale constând în sporul enunțat pentru perioada 1.12.2003 - 1.09.2004 și 6.06.2008 și în continuare, actualizate la rata inflației.
Au fost obligați pârâții Ministerul Justiției și Tribunalul Suceava să plătească celorlalți reclamanți drepturile salariale, constând în sporul enunțat pentru perioada 1.01.2001 - 1.09.2007, actualizate la rata inflației.
În fine, a fost obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale, enunțate.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1998 republicată, "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Prin art. 1 pct. 42 din nr.OG 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996, art. 47 din Legea nr. 50/1996 a fost abrogat expres.
Prin decizia nr. 21 din 10 martie 2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000 aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Pentru ca prescripția să-și producă efectul său extinctiv, adică sancționator este necesar ca, pentru titularul dreptului la acțiune să existe, pe lângă voința de a acționa și posibilitatea reală de a acționa, adică de a se adresa organului competent pentru protecția dreptului său.
Dacă pe timpul cât durează împrejurarea care îl împiedică pe titularul dreptului la acțiune să acționeze, prescripția nu ar oprită, adică suspendă, s-ar ajunge la situația în care titularului dreptului la acțiune să i se aplice efectul extinctiv, fără a i se imputa pasivitatea ori neglijența în a acționa; într-o asemenea situație prescripția ar fi deturnată de la finalitatea sa, neavând caracter real.
În condițiile în care prin nr.OG 83/2000 art. 47 din Legea nr. 50/1996 a fost abrogat expres, nu le pot fi imputate reclamanților pasivitatea ori neglijența în a acționa.
După pronunțarea deciziei în interesul legii prin care s-a stabilit că și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000 personalul auxiliar de specialitate are dreptul la sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, reclamanții au avut posibilitatea reală de a acționa de a se adresa instanței pentru plata acestor drepturi.
Astfel, termenul de 3 ani impus de dispozițiile art. 283 alin. 1 lit. c Codul muncii se calculează de la data pronunțării acestei decizii.
Față de aceste considerente, urmează ca instanța să respingă excepția prescripției dreptului la acțiune, invocată de pârâtul Ministerul Justiției.
Conform art. 7 din nr.HG 83/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, acesta este ordonator principal de credite, iar potrivit Legii nr. 500/2002 și de nr.HG 208/2005 Ministerul Finanțelor Publice coordonează acțiunile care sunt responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar.
Astfel, rolul Ministerului Economiei și Finanțelor este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat, pe baza proiectului ordonatorilor de credite, precum și elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete.
În aceeași idee a art. 1 din nr.OG 22/2002 aprobată prin Legea nr. 288/2002, prevede că executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, în temeiul titlurilor executorii, se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli, la care se încadrează obligația de plată respectivă.
Față de aceste considerente instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, ca nefondată.
Pe fondul cauzei s-a reținut următoarele:
Prin decizia nr. 21 din 10 martie 2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG nr. 83/2000 aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Art. 329 alin. 3 din Codul d e procedură civilă prevede că dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe.
Față de aceste considerente instanța de fond a obligat pârâții Ministerul Justiției și Tribunalul Suceava, să plătească reclamantelor - și --, drepturile salariale constând în sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% lunar pentru perioada 1.02.2007 și în continuare actualizate la rata inflației; reclamantului, drepturile salariale constând în sporul enunțat pentru perioada 1.12.2003 - 1.09.2004 și 6.06.2008 și în continuare, actualizate la rata inflației și celorlalți reclamanți drepturile salariale, constând în sporul enunțat pentru perioada 1.01.2001 - 1.09.2007, actualizate la rata inflației.
Referitor la sentința civilă susmenționată reclamanții, și, în temeiul prevederilor art. 281 și 2812din Codul d e procedură civilă au formulat o cerere de îndreptare eroare materială și completare a dispozitivului acestei sentințe în sensul:
1. înscrierii corecte în considerentele hotărârii (alin. 2) a perioadei pretențiilor lor, respectiv:
- " de la 1.01.2001 - 1.09.2004 și de la 1.02.2007 la zi și pe viitor", în loc de "1.01.2001 - 1.09.2004 la zi și pentru viitor", cum din eroare s-a trecut.
2. înscrierii corecte în dispozitivul hotărârii (alin. 6) a perioadei "1.01.2001 - 1.09.2004 în loc de 1.01.2001 - 1.09.2007" cum din eroare s-a trecut.
3. completarea dispozitivului sentinței civile nr. 59/4.12.2008 la același alin. 6 cu obligarea pârâților către reclamanți la plata drepturilor salariale constând în sporul de 50% lunar pentru perioada 1.02.2007 la zi și pe viitor, actualizată la rata inflației, cerere asupra căreia instanța a omis să se pronunțe.
Prin sentința nr. 54 din 3 februarie 2009, Curtea de APEL SUCEAVA - secția conflicte de muncă și asigurări sociale, a admis cererea de îndreptare eroare materială și completare a dispozitivului sentinței nr. 59 din 4.12.2008 pronunțată de Curtea de APEL SUCEAVA - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosar nr-, formulată de reclamanții, intimați fiind, --, Ministerul Justiției, Tribunalul Suceava, Ministerul Finanțelor Publice prin împuternicit Direcția Generală a Finanțelor Publice
A completat sentința în sensul că paragraful 6 din dispozitiv va avea următorul conținut:
"Obligă pârâții Ministerul Justiției și Tribunalul Suceava să plătească celorlalți reclamanți drepturile salariale constând în sporul enunțat pentru perioada 1.01.2001 - 1.09.2004 și pentru perioada 1.02.2007 la zi și în continuare, actualizate la rata inflației".
Împotriva sentințe nr. 59 din 4 decembrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL SUCEAVA - secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr-, au declarat recurs pârâții Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului S și Ministerul Justiției și Libertăților
Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Saa rătat că în mod greșit prima instanță a respins excepția lipsei calității sale procesuale pasive.
A arătat că în toate legile bugetare anuale (legi care prevăd și autorizează pentru fiecare an bugetar veniturile și cheltuielile bugetare), precum și în legile de rectificare a bugetului statului, este prevăzută obligația pentru ordonatorii de credite de a stabili salariile de bază, criteriile sumele necesare pentru cheltuielile de personal și de acordare a drepturilor bănești cuvenite.
Sumele astfel stabilite sunt cuprinse la capitolul "Cheltuieli" în Legea bugetului și se repartizează conform destinațiilor prevăzute. În speță, ordonator principal de credite este Ministerul Justiției, iar ordonator secundar de credite este Tribunalul Suceava. Aceștia au, așadar, obligația de a stabili cheltuielile de personal care vor fi cuprinse în legea bugetară, Ministerul Finanțelor Publice neavând nici o răspundere în acest sens.
Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice stabilește principiile, cadrul general și procedurile privind formarea, administrarea, angajarea și utilizarea fondurilor publice, precum și responsabilitatea instituțiilor publice implicate în procesul bugetar.
Prin art. 34 alin. (1) se prevede că ordonatorii principali de credite au obligația ca până la data de 15 iulie a fiecărui an să depună la Ministerul Finanțelor Publice propunerile pentru proiectul de buget și anexele la acesta, pentru anul bugetar următor, cu încadrarea în limitele de cheltuieli și estimările pentru următorii 3 ani, comunicate potrivit art. 33, însoțite de documentații și fundamentări detaliate.
A mai arătat recurentul Ministerul Finanțelor Publice că este inadmisibil a transfera atribuțiile ordonatorilor principali de credite în sarcina Ministerului Finanțelor Publice. Elaborarea proiectului bugetului de stat, al legii bugetare anuale, al legii de rectificare a bugetului de stat nu se poate face de către Ministerul Finanțelor Publice în baza unei hotărâri judecătorești.
Așadar, legile bugetare anuale și legile de rectificare se emit cu respectarea unei proceduri și a unor termene din calendarul bugetar.
În toate legile bugetare anuale, precum și în legile de rectificare a bugetului statului, este prevăzută obligația pentru ordonatorii de credite de a stabili salariile de bază, criteriile, sumele necesare pentru cheltuielile de personal și de acordare a drepturilor bănești cuvenite.
În concluzie, pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, a arătat că nu sunt îndeplinite condițiile pentru chemarea sa în judecată, întrucât obiectul acțiunii vizează plata unor drepturi salariale datorate de pârâții Ministerul Justiției, respectiv ceilalți ordonatori secundari de credite.
A solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul admiterii excepției lipsei calității sale procesuale pasive și respingerea acțiunii față de acesta.
Ministerul Justiției și Libertăților a invocat ca temei în drept dispozițiile art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă arătând că hotărârea instanței de fond este lipsită de temei legal fiind dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, arătând că instanța de judecată, procedând la soluționarea cauzei și admiterea acțiunii a acordat reclamanților drepturi salariale pentru perioade prescrise în raport de data introducerii acțiunii, respectiv 30.09.2008, cuprinse între datele de 1.01.2001 - 1.09.2004 și 1.12.2003 - 1.09.2004.
Potrivit art. 3 din Decretul nr. 167/1958 privind prescripția extinctivă, termenul de prescripție este de 3 ani dacă nu există alte prevederi legale derogatorii, iar conform art. 283 alin. 1 lit. c din Legea nr. 53/2003, cererile formulate în materia conflictelor de muncă pot fi formulate "în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi neacordate sau a unor despăgubiri către salariat".
De asemenea, potrivit art. 7 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 "prescripția începe să curgă de la data nașterii dreptului la acțiune ".
În acest context, este adevărat că prin decizia nr. 21 din 10 martie 2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite, s-a reținut că dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică acordat magistraților și personalului auxiliar de specialitate, făcând parte dintr-o lege organică nu puteau fi abrogate prin art. 1 pct. 42 din nr.OG 83/2000, care este un act normativ de inferior unei legi.
La fel de adevărat însă, a mai arătat recurentul Ministerul Justiției și Libertăților, este și faptul că prin aceeași nr.OG 83/2000, față de reglementările Legii nr. 50/1996 cu modificările și completările ulterioare, s-a mărit în mod substanțial atât valoarea de referință sectorială pentru stabilirea indemnizațiilor magistraților din cadrul instanțelor judecătorești și parchetelor, precum și ale personalului de specialitate juridică asimilat magistraților, cât și coeficientul de multiplicare, finalitatea modificării legislative efectuate în cauză fiind nu de diminuare a drepturilor salariale ci de creștere a acestora, prin crearea unui sistem nou de salarizare, bazat pe principii noi și incluzând compensarea sporului abrogat prin acordarea unei indemnizații unice corespunzătoare.
A solicitat admiterea recursului și modificarea în parte a sentinței, în sensul constatării intervenirii prescripției extinctive pentru perioada cuprinsă între 1.01.2001 - 1.09.2004 indicată de reclamanții, și, respectiv pentru perioada 1.12.2003 - 1.09.2004 indicată de reclamantul.
Examinând recursurile declarate în cauză Curtea reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 19 din Legea - privind finanțele publice, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile ce sunt în responsabilitatea guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție, iar potrivit art. 3 alin. 1 pct. 2 din HG208/2005, Ministerul Economiei și Finanțelor este cel care are ca atribuții elaborarea proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.
În lipsa aprobării rectificării bugetului cu sumele necesare și alimentării cu fonduri a conturilor Ministerului Justiției de către Ministerul Economiei și Finanțelor, cel dintâi ar fi practic în imposibilitate de a achita sumele la care ar fi obligat prin prezenta sentință.
În situația în care nu ar fi obligat și Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce sumele necesare reparării prejudiciului suferit de reclamanți, hotărârea judecătorească ar fi lipsită de una dintre cele mai importante funcții ale sale, respectiv puterea executorie.
De asemenea, reține Curtea că, potrivit art. 131 al. 1 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
Potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată, "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Prin art. 1 pct. 42 din nr.OG 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996, art. 47 din Legea 50/1996 a fost abrogat expres.
Prin decizia nr. 21 din 10 martie 2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate, au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001, rezultând astfel că acest spor se cuvine și pentru viitor.
Articolul 329 alin. 3 din Codul d e procedură civilă prevede că dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe.
După pronunțarea deciziei în interesul legii prin care s-a stabilit că și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, magistrații au dreptul la sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, reclamanții au avut posibilitatea de a acționa și de a se adresa instanței pentru plata acestor drepturi așa încât în mod corect a fost respinsă excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților.
În vederea reparării integrale a pagubei și a acoperirii integrale a prejudiciului, drepturile salariale trebuie actualizate în raport de indicii de inflație de la data plății.
Față de aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 din Codul d e procedură civilă și al dispozițiilor legale mai sus arătate, urmează ca instanța să respingă recursurile ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de pârâțiiMinisterul Finanțelor Publice B prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului, și deMinisterul Justiției și Libertăților, prin reprezentanții săi legali, împotriva sentinței nr.59din 4 decembrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL SUCEAVA - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 21 mai 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Pt. jud. -, aflat în,
semnează președintele instanței.
Red.
Jud. fond
Tehnored..
Ex. 2 / 19.06.2009
Președinte:Sas LauraJudecători:Sas Laura, Biciușcă Ovidiu, Plăcintă Dochița
