Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 706/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi salariale ale personalului din justiție -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA Nr. 706
Ședința publică din 26 mai 2009
PREȘEDINTE: Plăcintă Dochița
JUDECĂTOR 2: Timofte Cristina
JUDECĂTOR 3: Dumitraș Daniela
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursurilor formulate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, cu sediul în sectorul 5 al municipiului B,- și Ministerul Economiei și Finanțelor B prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B, cu sediul în municipiul B,-, județul B, împotriva sentinței nr. 521 din 26 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă în dosarul nr-.
La apelul nominal au lipsit reprezentanții pârât-recurenților Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Economiei și Finanțelor B prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B, reprezentanții pârât-intimaților Tribunalul Botoșani, Curtea de APEL SUCEAVA și Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării B și reclamanții -, -, C, -, -., --, și ,
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constatând cauza în stare de judecată, față de împrejurarea că recurenții au solicitat judecarea în lipsă, a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursurilor de față, constată:
Prin cererea adresată Tribunalului Botoșani la data de 8 februarie 2008, înregistrată sub nr-, reclamanții, -, -, -, C, -, - -, și au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL SUCEAVA, Tribunalul Botoșani, Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, solicitând obligarea primilor trei pârâți la plata diferențelor de salarii, calculate pe baza valorii de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică, corectată periodic în raport cu evoluția prețurilor de consum, în condițiile stabilite de lege, astfel:
- pentru perioada 1 ianuarie 2005 - 30 septembrie 2005, la valoarea de referință sectorială de 264,7 lei, conform OG9/2005;
pentru perioada 1 octombrie 2005 -31 ianuarie 2006, la valoarea de referință sectorială de 297,4 lei, conform OG9/2005;
- pentru perioada 1 februarie 2006-31 august 2006, la valoarea de referință sectorială de 312,3 lei conform OG3/2006;
- pentru perioada 1 septembrie 2006- 31 decembrie 2006, la valoarea de referință sectorială de 331 lei, conform OG3/2006;
- pentru perioada 1 ianuarie 2007- 31 martie 2007, la valoarea de referință sectorială de 358 lei, conform OG10/2007;
- pentru perioada 1 aprilie 2007- 30 septembrie 2007, la valoarea de referință sectorială de 365 lei, conform OG10/2007;
- pentru perioada 1 octombrie 2007 - 31 decembrie 2007, la valoarea de referință sectorială de 405 lei, conform OG10/2007, în raport cu valoarea de referință sectorială utilizată la calculul salariilor pentru perioadele de mai sus.
Totodată, reclamanții au solicitat obligarea pârâtului Ministerul Finanțelor Publice la alocarea sumelor necesare efectuării plăților.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că în perioada 1 ianuarie 2005 - 31 decembrie 2007 au avut calitate de judecători, personal auxiliar de specialitate și personal conex la Judecătoria Dorohoi, județul B, iar stabilirea salariilor personalului din justiție pe baza valorii de referință sectorială pentru funcțiile de demnitate publică, a fost prevăzută prin acte normative, cât și recunoscută (în privința personalului din cadrul parchetelor) prin sentințele nr. 500/2002 nr. 4/2003 ale Tribunalului Botoșani, irevocabile.
Totodată, au precizat că atât dispozițiile art. 1 alin. l din OG134/1999, cât și cele ale art. 11din nr.OG 83/2000 și art. 2 alin. l din nr.OUG 177 /2002 au stabilit în mod expres că "indemnizațiile pentru magistrați se stabilesc pe baza valorii de referință sectorială, prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite, din cadrul autorităților legislativă și executivă".
În schimb, prin nr.OUG 27/2006, intrată în vigoare la 1 aprilie 2006 s-a prevăzut stabilirea indemnizației "pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare prevăzuți în anexă, iar anexa (1) a stabilit valoarea de referință sectorială ca fiind de 257 lei.
Procedându-se astfel, au fost încălcate principiile Constituției României, ale Legii nr. 303/2004, ale Codului muncii și ale Legii privind combaterea discriminării. Aceasta întrucât, potrivit nr.OG 3/2006, valoarea de referință sectorială pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite era de 312,3 lei la 1 aprilie 2006, spre deosebire de cea de 257 lei stabilită pentru magistrați.
Drept urmare, prin nr.OUG 27/2006 ar fi fost încălcat principiul echilibrului puterilor legislative, executive și judecătorești în cadrul democrației constituționale, principiu prevăzut de art. 3 alin.4 din Constituție, care include și componenta salarizării, ca aspect al acestei egalități a celor trei puteri de stat.
Și prin nr.OG 8/2007 s-a procedat în mod similar Ordonanței nr. 27/2006, stabilindu-se valoarea de referință sectorială la suma de 280,64 lei, deși la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe valoarea de referință sectorială pentru funcțiile de demnitate publică era de 365 lei, conform nr.OG 10/2007.
Totodată, am apreciat că acordarea unor valori de referință sectorială diferite în salarizarea puterilor statului contravine și spiritului nr.OG 137/2000, respectiv a art. 1 alin. 2, privind excluderea privilegiilor și discriminărilor în exercitarea drepturilor enunțate.
Pârâtul Ministerul Justiției a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca nefondată
În apărare s-a arătat că începând cu intrarea în vigoare a Legii 347/2003, care a modificat art. 2 din OUG177/2002, nu ar mai exista temei legal pentru ca indemnizațiile personalului din cadrul autorității judecătorești să fie stabilite pe baza valorii de referință sectorială prevăzută pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite din cadrul autorităților legislativă și executivă.
În plus, prin actele normative ulterioare, respectiv OG23/2005, OUG27/2006 și OG8/2007, salariile personalului din autoritatea judecătorească nu a fost diminuat față de cel avut până la intrarea în vigoare a Legii 347/2003, ci a fost majorat prin creșterile salariale prevăzute.
De asemenea, este de observat că, pe când persoanele care ocupă funcții publice alese și numite din cadrul autorităților legislativă și executivă nu beneficiază decât de o indemnizație fixă în care nu se includ premii sau sporuri, magistraților și personalului auxiliar din instanțe li se acordă atât premii, cât și diferite sporuri.
Totodată, pârâtul Ministerul Justiției a apreciat că în speță nu poate fi vorba de existența vreunei discriminări, întrucât reclamanții fac parte dintr-o categorie profesională diferită, iar actele normative ce reglementează salarizarea acestora sunt diferite de cele care au în vedere funcțiile de demnitate publică din cadrul celorlalte două autorități ale statului.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, apreciind că această instituție nu poate fi citată în calitate de pârât, ci de expert în domeniul nediscriminării, conform competențelor ce i-au fost acordate prin nr.OG 137/2000.
La solicitarea instanței, întemeiată pe dispozițiile art. 129 alin. 4 și 5 Cod procedură civilă, pârâtul Tribunalul Botoșania comunicat funcțiile și intervalele de timp ulterioare datei de 1 ianuarie 2005, în care reclamanții și-au desfășurat activitatea în cadrul Judecătoriei Dorohoi.
În temeiul art. 137 alin. l Cod procedură civilă, tribunalul s-a pronunțat cu prioritate asupra excepției lipsei calității procesuale a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, excepție pe care a respins-o întrucât reclamanții nu au solicitat obligarea acestei instituții la plata diferențelor salariale, ci judecata s-a realizat în contradictoriu și cu Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării în baza art. 27 alin. 3 din nr.OG 137/2000, republicată, ca expert în materia discriminării, în vederea realizării atribuțiilor prevăzute în acest sens de art. 19 din nr.OG 137/2000. De asemenea, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, întrucât potrivit Legii nr.500/2002, a nr.HG208/2005 și a nr.HG386/2007, acest minister coordonează acțiunile care sunt responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, cum ar fi: pregătirea proiectelor legilor anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție. Astfel, rolul Ministerului Economiei și Finanțelor, este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat, pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete.
Prin sentința nr. 521 din 26 martie 2008, Tribunalul Botoșania admis în parte acțiunea, obligând pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL SUCEAVA și Tribunalul Botoșani la plata diferențelor drepturilor salariale solicitate, pentru perioadele efectiv lucrate, actualizate în funcție de indicii de inflație de la data scadenței până la data plății efective. Totodată, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a fost obligat să pună la dispoziția Ministerului Justiției sumele necesare efectuării plăților.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin nr.OUG 177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, aprobată prin Legea nr. 347/2003, a prevăzut în mod corect în Anexa 1 calculul indemnizațiilor pentru magistrați începând cu 1 ianuarie 2003 pe baza unei valori de referință sectorială de 1.833.754 lei, egală cu cea prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite din cadrul autorităților legislativă și executivă.
În baza art. 48 din nr.OUG 177/2002 și a art. 3 lit. e din nr.OUG 123/2003, valoarea de referință sectorială din Anexa 1 la nr.OUG 177/2002 a fost majorată cu 6% începând cu 1 ianuarie 2003 și cu 9% începând cu 1 octombrie 2003, respectiv cu 6% în luna ianuarie 2004 și cu 6% în luna octombrie 2004. Așadar, pentru perioada 1 octombrie 2004 - 31 decembrie 2004, această valoare de referință sectorială era de 2.380.592 lei, și egală cu cea prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite și care fusese majorată la rândul său, în aceleași procente, prin dispozițiile nr.OUG 191/2002 și ale art. 3 lit. a din nr.OUG 123/2003.
În mod similar, prin majorări succesive, valoarea de referință sectorială pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și a parchetelor de pe lângă acestea, salarizat conform Legii 50/1996 (până la intrarea în vigoare a nr.OG 8/2007) a ajuns pentru același interval de timp la 2.380.592 lei.
Pentru perioadele 1.01.2005 - 30.09.2005 și 1.10.2005 - 31.01.2006, deși nr.OUG 134/1999, aprobată prin Legea nr. 714/ 2001 era în vigoare (stabilind în mod expres egalitatea valorii de referință sectorială pentru personalul din organele autorității judecătorești cu cea prevăzute de lege pentru funcțiile de demnitate publică), iar conform art. 74 alin. 2 din Legea nr. 303/2004, lege organică, "drepturile salariale ale judecătorilor și procurorilor nu pot fi diminuate sau suspendate decât în cazurile prevăzute de prezenta lege", reclamanților nu li s-au acordat creșterile salariale prevăzute de nr.OG 9/2005 pentru personalul care ocupă funcții de demnitate publică.
În baza prevederilor legale menționate, ale art. 1 alin. 4 din Constituția României, care reglementează organizarea statului potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale și ale art. 1 alin. 1 din Legea nr. 304/2004, conform cărora puterea judecătorească se exercită de Înalta Curte de Casație și Justiției și de celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege, tribunalul a constatat întemeiate pretențiile reclamanților de a le fi acordate creșterile salariate prevăzute de OG9/2005, cât și pentru anii 2006 și 2007 creșterile salariale prevăzute de nr.OG 3/12.01. 2006 și nr.OG 10/31.01.2007.
Potrivit preambulului nr.OUG 27/29.03.2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției a urmărit, între altele, armonizarea grilei de salarizare a acestora cu dispozițiile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor " prin care au fost aduse modificări substanțiale ale prevederilor referitoare la cariera judecătorilor și procurorilor cu incidență asupra salarizării ". De asemenea, potrivit art.2 din nr.OUG 27/2006, salarizarea și celelalte drepturi ale judecătorilor și procurorilor se stabilesc " ținându-se seama de locul și rolul justiției în statul de drept, de răspunderea, complexitatea și riscurile funcției, de incompatibilitățile și interdicțiile prevăzute de lege pentru aceste categorii de personal ", aceste reglementări transpunând în mod evident principiul constituțional al echilibrului puterilor legislativă, executivă și judecătorească.
Cu toate acestea, în Anexa 1 la nr.OUG 27/2006 a fost înscrisă o valoare de referință sectorială mai mică decât cea prevăzută pentru funcțiile de demnitate publică, cu consecința diminuării indemnizațiilor magistraților, în disprețul dispozițiilor art. 74 alin. 2 din Legea nr. 303/2004.
Împotriva sentinței au declarat recurs în termen legal Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice
În dezvoltarea motivelor, Ministerul Justiției a arătat că prin hotărârea pronunțată, Tribunalul a legiferat acordarea unui drept salarial neprevăzut de legislația specifică categoriei profesionale a reclamanților și că a interpretat și aplicat greșit dispozițiile nr.OG 23/2005, Legii nr. 154/1998. nr.OG 9/2005, OG3/2006 și OG10/2007.
Ministerul Economiei și Finanțelor, prin reprezentant legal, a criticat soluția dată excepției lipsei calității sale procesuale pasive, reiterând argumentele de la prima instanță privind lipsa sa de răspundere legală privind garantarea drepturilor ce fac obiectul acțiunii reclamanților.
Criticile care, în drept, se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 4 și 9 Cod procedură civilă, sunt nefondate.
Rațiunea chemării în judecată a Ministerului Economiei și Finanțelor este aceea de a asigura opozabilitatea hotărârii pronunțate, în scopul punerii sale în executare. Sub acest aspect, soluția dată de Tribunal excepției invocate de pârât este rezultatul unei juste interpretări și aplicări a dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 500/2002 și ale art. 3 alin. 1 pct. 2 din nr.HG 208/2005.
În lipsa aprobării rectificărilor de buget cu sumele necesare și alimentării cu fonduri a conturilor Ministerului Justiției, acesta ar fi în imposibilitate de a achita sumele la care ar fi obligat prin hotărâre. Or, în lipsa unei astfel de mențiuni în dispozitivul hotărârii, aceasta ar fi lipsită de putere executorie, iar demersul reclamanților, deși câștigat, imposibil de realizat.
Pe fondul pricinii, Curtea constată că prima instanță a făcut o corectă interpretare și aplicare a dispozițiilor legale menționate, nefiind dat motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
În ce privește motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 4 Cod procedură civilă, Curtea constată că prin chiar cererea de investire au fost invocate atât dispozițiile legale în materie, cât și dispozițiile din Codul muncii, Constituția României, nr.OG 137/2000 și Convenția Europeană a Drepturilor Omului, iar instanța de fond a analizat pretențiile reclamanților prin prisma acestora, în limitele investirii.
Pentru aceste motive,
În numele Legii
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile formulate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, cu sediul în sectorul 5 al municipiului B,- și Ministerul Economiei și Finanțelor B prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B, cu sediul în municipiul B,-, județul B, împotriva sentinței nr. 521 din 26 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 26 mai 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. fond:; -
Asist. jud.;
Tehnored. Sb.
Ex. 2/05.06.2009
Președinte:Plăcintă DochițaJudecători:Plăcintă Dochița, Timofte Cristina, Dumitraș Daniela
