Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 764/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi salariale -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.764
Ședința publică din 2 iunie 2009
PREȘEDINTE: Maierean Ana
JUDECĂTOR 2: Gheorghiu Neculai
JUDECĂTOR 3: Timofte Cristina
Grefier - -
La ordine, judecarea recursului declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, cu sediul în municipiul B,-, sector 5, împotriva sentinței nr.784 din 17 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă (dosar nr-).
La apelul nominal au lipsit reprezentantul pârâtului recurent, reprezentanții pârâților intimați Curtea de Apel Suceava, Tribunalul Suceava și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, precum și reclamanții intimați, -, și.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța, constatând recursul în stare de judecată, a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin acțiunea adresată Tribunalului Suceava - Secția civilă și înregistrată la data de 17.03.2008, reclamanții, -, și au chemat în judecată Ministerul Justiției, Curtea de Apel Suceava și Tribunalul Suceava pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța aceștia să fie obligați la plata diferențelor salariale rezultate din aplicarea majorărilor salariale cumulate din perioada ianuarie - octombrie 2007 (de 5% începând cu 01.01.2007 în raport de luna decembrie 2006, de 2% începând cu 1 aprilie 2007 în raport de luna martie 2007 și de 11% începând cu 1 octombrie 2007 în raport cu luna septembrie 2007) în cuantum total de 18% începând cu data de 22.11.2007, respectiv pentru lunile decembrie 2007, februarie și martie 2008, reactualizate cu rata inflației începând cu data scadenței și până la data plății lor efective și la calcularea viitoarelor majorări salariale pornind de la nivelul din luna martie 2008 stabilit prin hotărârea dată în prezenta cauză.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că prin art.1-4 ale OG nr.10/2007 au fost majorate salariile tuturor angajaților statului (demnitari, funcționari publici, salariați contractuali, inclusiv judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție). Prin OG nr.16/2007 Guvernul a dispus majorarea drepturilor bănești cu începere de la 01.01.2007 personalului, iar prin OG 27/2007 se majorează și salariile controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi a României.
În condițiile în care pârâții refuză să le recunoască aceleași majorări salariale ca și celorlalți angajați ai săi arată reclamanții că se încalcă dispozițiile art.1 alin.2 lit.e pct.1 din OG nr.137/2000 precum și ale Protocolului nr.12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Pârâtul Ministerul Justiției prin întâmpinare a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, motivat de faptul că nu deține atribuții în domeniul stabilirii politicii salariale.
Prin sentința nr.784 din 17.04.2008 a Tribunalului Suceava - Secția civilă, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Justiției.
S-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, -, și în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Suceava și Tribunalul Suceava, parte procesuală fiind Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Au fost obligați pârâții să plătească reclamanților diferențele salariale rezultate din aplicarea în favoarea reclamanților a majorărilor salariale cumulate (5 % începând cu 01.01.2007 în raport cu luna decembrie 2006, de 2% începând cu 01.04.2007 în raport de luna martie 2007 și de 11% începând cu 01.10.2007 în raport cu luna septembrie 2007) în cuantum total de 18% pentru lunile decembrie 2007 și ianuarie - martie 2008, actualizate în raport de indicele de inflație la data plății.
Împotriva sus-menționatei sentințe civile, pârâtul Ministerul Justiției a declarat recurs, întemeiat pe prevederile art.304 pct.4,7 și 9 din Codul d e procedură civilă.
O primă critică pe care recurentul o aduce hotărârii instanței de fond constă în aceea că tribunalul nu a constatat că Ministerul Justiției nu are calitate procesuală pasivă în cauză, față de prevederile art.1 din HG nr.83/2005 potrivit cărora "Ministerul Justiției este organul de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, care asigură - și veghează stricta aplicare a legii, în conformitate cu principiile democratice ale statului de drept". Că, din enumerarea cuprinsă în articolele următoare din acest act normativ se constată că Ministerul Justiției nu deține atribuții în domeniul stabilirii politicii salariale și, cu atât mai puțin, în domeniul corelării creșterilor salariale solicitate de către intimații reclamanți.
Sub al doilea motiv de recurs, întemeiat pe prevederile art.304 pct.4 din Codul d e procedură civilă, același recurent susține că sentința recurată se impune a fi casată pentru că instanța de fond depășit atribuțiile puterii judecătorești.
În acest sens, recurentul solicită să se constate că soluția dată în cauză, prin care s-au acordat reclamanților creșterile salariale prevăzute doar pentru alte categorii de salariați nu reprezintă altceva decât o legiferare a unui drept pe care legiuitorul a înțeles să nu îl mai acorde pentru anul 2007.
Sub un al treilea motiv de recurs, întemeiat pe prevederile art.304 pct.9 din Codul d e procedură civilă, recurentul susține că prezenta situație nu se regăsește printre cele enumerate în definiția discriminării, astfel cum aceasta a fost dată în OG nr.137/2000, respectiv "orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate - precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau orice alte domenii ale vieții publice".
Referindu-se la prevederile art.1 alin.3 și art.2 alin.1 din OG nr.137/2000, recurentul a conchis în sensul că acest act normativ privește acte sau fapte de discriminare, iar prin hotărârile sale Consiliul, dar și instanța de judecată se pronunță asupra unor acte și fapte, acțiuni ori omisiuni prin care se restrânge exercițiul în condiții de egalitate a unor drepturi recunoscute de lege, iar nu asupra unor reglementări cuprinse în legi sau ordonanțe.
Recurentul a mai susținut că este neîntemeiată și acordarea diferențelor bănești rezultate din calcularea majorărilor prevăzute de OG nr.13/2008 în funcție de majorările prevăzute de OG nr.10/2007, ca o consecință a aplicării principiului "accesorium sequitur principale".
Invocând prevederile art.269 alin.1 din Codul muncii și ale art.1082 din Codul civil, recurentul susține că instanța de fond în mod greșit a obligat pârâții la plata sumelor pretins a fi datorate, actualizate cu indicele de inflație de la data plății.
Examinând recursul de față, Curtea îl constată neîntemeiat.
Astfel, referitor la calitatea procesuală pasivă a pârâtului Ministerul Justiției în prezenta cauză, se constată că instanța de fond, prin sentința recurată, corect a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Justiției, având în vedere prevederile art.4 pct.X din HG nr.83/2005, potrivit cărora Ministerul Justiției fundamentează, elaborează proiectul bugetului de stat pentru activitatea proprie, a instituțiilor aflate sub autoritatea sa în calitate de ordonator principal de credite și repartizează alocațiile bugetare ordonatorilor secundari de credite, controlând modul de folosire acestora.
Referitor la celelalte motive de recurs, răspunsul la acestea se regăsește în chiar considerentele sentinței recurate.
Astfel, în aceste considerente se arată că potrivit OG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, prin discriminare se înțelege "orice deosebire, excludere sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate - precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau drepturilor recunoscute de lege în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice".
În conformitate cu dispozițiile art.1 din același act normativ, "Exercitarea drepturilor enunțate în cuprinsul prezentului articol privește persoane aflate în situații comparabile".
OG nr.10/2007 în art.1 prevede majorarea în 3 etape a salariilor de bază, personalului bugetar salarizat potrivit OG nr.24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalul salarizat potrivit anexelor II și III din Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază din sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică după cum urmează: cu 5% începând cu data de 1 ianuarie 2007 față de nivelul din luna decembrie 2006; cu 2% începând cu data de 1 aprilie 2007, față de nivelul din luna martie 2007; cu 11% începând cu data de 1 octombrie 2007, față de nivelul din luna septembrie 2007.
În conformitate cu dispozițiile art.1 din OG nr.16/2007: "În anul 2007, valoarea de referință sectorială prevăzută în anexele 1 și 2 din Legea nr.495/2004 privind salarizarea și alte drepturi bănești ale personalului din administrația centrală a Ministerului Afacerilor Externe și de la misiunile diplomatice, oficiile consulare și institutele culturale românești din străinătate - se majorează în 3 etape, după cum urmează:
a) cu 2,5% începând cu 1 ianuarie 2007, față de nivelul din luna decembrie 2006;
b) cu 2,5% începând cu data de 1 aprilie 2007, față de nivelul din luna martie 2007;
c) cu 8% începând cu data de 1 octombrie 2007, față de nivelul din luna septembrie 2007.
Prin OG nr.27/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 la Curtea de Conturi a României se prevede, de asemenea, majorarea în aceleași trei etape cu procente de 2%, 5%, respectiv 11% a coeficienților de multiplicare prevăzuți pentru controlul financiar.
Corect, de asemenea, s-a constatat că reclamanții, personal auxiliar de specialitate în cadrul instanțelor judecătorești nu au beneficiat de aceste majorări salariale, fiind discriminate în raport de celelalte categorii de salariați ai statului astfel cum au fost menționate anterior. Aceasta cu atât mai mult cu cât majorările salariale acordate prin OG nr.10/2007, OG nr.16/2007 și OG nr.27/2007 nu au avut în vedere atribuțiile specifice fiecărei funcții în parte, ci deprecierea monedei naționale și scăderea nivelului de trai ca urmare a inflației, efectele negative ale acestora fiind resimțite de către fiecare salariat al statului și nu numai de categoriile care au beneficiat de aceste majorări.
Față de cele de mai sus și cum sentința recurată este legală, Curtea, având în vedere prevederile art.312 alin.1 din Codul d e procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, cu sediul în municipiul B,-, sector 5, împotriva sentinței nr.784 din 17 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă (dosar nr-), ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 2 iunie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnodact.
2 ex. 24.06.2009
Jud.fond:
Președinte:Maierean AnaJudecători:Maierean Ana, Gheorghiu Neculai, Timofte Cristina
