Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 77/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ NR. 77/CM
Ședința publică din data de 18 noiembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Apostol
JUDECĂTOR 2: Mariana Bădulescu Marcel Nistor Loredana Voivozeanu
ASISTENȚI JUDICIARI - - -
- -
Grefier - - -
Pe rol, judecarea acțiunii civile formulată de reclamantele, -, -, OG, toate cu domiciliul ales la Judecătoria Mangalia, strada - cel nr. 4, județul C, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI B, cu sediul în-, sector 5, CURTEA DE APEL CONSTANȚA, cu sediul în-, județul C, TRIBUNALUL CONSTANȚA, cu sediul în-, județul C, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR B, cu sediul în-, sector 5 și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în--3, sector 1, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează instanței că reclamantele au solicitat judecata cauzei și în lipsă, conform art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă.
Instanța constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra acțiunii civile de față:
Prin cererea înregistrată inițial la TRIBUNALUL CONSTANȚA sub nr-, reclamantele, OG, au solicitat obligarea pârâților Ministerul Justiției, Curtea de APEL CONSTANȚA, TRIBUNALUL CONSTANȚA, Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice C, și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării la plata unor drepturi salariale în cuantum de 15% din salariul brut, constând în spor de lucru la calculator, începând cu luna noiembrie 2006 și în continuare, sumă care să fie reactualizată cu rata inflației, obligarea pârâtei Curtea de APEL CONSTANȚA la efectuarea mențiunilor în carnetul de muncă, precum și obligarea acestor pârâți să le acorde 3 zile în plus la concediul de odihnă.
În motivare s-a arătat că din anul 2006 utilizează în activitatea zilnică, timp de 8 ore, echipament cu ecran de vizualizare în sensul nr.HG 1028/2006, respectiv calculatoare.
Au mai arătat că există domenii de activitate - sănătate, petrochimie, etc. și salariați precum personalul auxiliar din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție care beneficiază de acest spor.
În drept s-au invocat prevederile art. 6 alin. 2, art. 40 pct. 2 lit. "c", art. 142 și art. 269 din Codul muncii, art. 48 alin. 1 din Legea nr. 50/1995 și art. 14 alin. 1 din Legea nr. 65/1996.
Pârâtul Ministerul Justiției, prin întâmpinare a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive având în vedere că în raport de existența unei situații discriminatorii invocată de reclamanți nu se justifică calitatea sa procesuală.
Ministerul Justiției invocă faptul că în atribuțiile sale nu intră legiferarea ci doar aplicarea legilor în vigoare.
Pe fondul cauzei pârâtul invocă faptul că legislația de salarizare a personalului auxiliar s-au prevăzut sporuri pentru condiții deosebite de muncă, grele sau vătămătoare proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții, nefiind prevăzut în mod distinct un spor pentru lucrul la calculator.
Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesual pasive în raport de dispozițiile art. 27 din nr.OG 137/2000.
Prin încheierea pronunțată la data de 06.08.20078, TRIBUNALUL CONSTANȚA în temeiul art. I și II alin. (1) și (2) din nr.OUG 75/2008, a scos cauza de pe rol și a trimis dosarul de îndată spre soluționare Curții de APEL CONSTANȚA, fiind înregistrat sub nr-.
După închiderea dezbaterilor pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a depus întâmpinare, motiv pentru care apărările și susținerile expuse de acesta nu vor fi avute la soluționarea cauzei potrivit art. 150 Cod procedură civilă.
Procedând la judecarea cauzei potrivit art. 137 Cod procedură civilă, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos în tot sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Justiției:
Prin art. 282 din Codul muncii legiuitorul a stabilit subiectele care pot fi părți în conflictele de muncă: salariații, angajatorii - persoane fizice sau juridice, sindicatele, patronatele, alte persoane juridice sau fizice care au această vocație în temeiul legilor speciale sau al Codului d e procedură civilă.
În speță pârâtul Ministrul Justiției are calitate de ordonator principal de credite aspect care justifică participarea procesuală în calitate de pârât.
Referitor la participarea în cauză în calitate de parte procesuală a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării instanța constată că această participare este determinată de lege, respectiv nr.OG 137/2000 art. 27 alin. 3 fiind imperativă.
O asemenea participare se impune în considerarea calității de expert în materia discriminării și nu în calitate de pârât în sensul conferit de art. 109 Cod procedură civilă.
Față de excepția invocată, se reține că aceasta este nefondată, câtă vreme Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării a fost citat în calitate de expert în domeniul nediscriminării, pentru a-și preciza poziția cu privire la o posibilă încălcare a legislației în materie de nediscriminare, și nu în calitate de pârât, dându-se astfel eficiență dispozițiilor art. 27 alin. 3 din nr.OG 137/2000, în conformitate cu care "udecarea unor astfel de cauze are loc cu citarea obligatorie a Consiliului".
Analizând acțiunea formulată prin prisma susținerilor reclamantelor și a înscrisurilor existente la dosarul cauzei, se rețin următoarele:
Reclamantele sunt încadrate ca personal auxiliar în cadrul Judecătoriei Mangalia, fiind salarizate în prezent în conformitate cu nr.OG 8 din 24.01.2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției iar anterior, în perioada de referință, au fost salarizate în conformitate cu Legea nr. 50/1996.
Aceste două acte normative nu cuprindeau nici un spor special pentru utilizarea echipamentului de calcul.
De altfel, din analiza legislației relevante în domeniu, rezultă că munca utilizarea echipamentelor de calcul cu ecran de afișare în desfășurarea activității retribuite este considerată ca o condiție specială de muncă, care implică o anumită periculozitate pentru sănătate.
Astfel, potrivit Directivei Consiliului din 29 mai 1990 privind condițiile minime de securitate și sănătate pentru lucrul la monitor - nr. 90/270/CEE, transpusă în dreptul român prin nr.HG 1028/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare, se stabilesc anumite condiții minime de protecție a personalului care utilizează astfel de echipamente.
Rezultă că în cazul în care nu se asigură aceste standarde minime, munca în aceste condiții poate fi considerată una desfășurată în condiții deosebite sau periculoase.
Dar, pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, personalul salarizat potrivit nr.OG 8/2007 beneficiază de un spor de 15% din salariul de bază, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții (art. 22 alin. 1).
Acest spor se acordă numai în condițiile aprobării locurilor de muncă și categoriilor de personal care beneficiază de acest spor prin ordin al ministrului justiției, al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, în funcție de condițiile deosebite, grele, vătămătoare și periculoase stabilite, potrivit legii (art. 22 alin. 2).
Aceste prevederi erau cuprinse și în Legea nr. 50/1996.
Reclamantele nu au probat și de altfel nu au invocat faptul că locurile de muncă ocupate ar fi fost încadrate în această categorie în considerarea utilizării în cursul activități a echipamentelor de calcul.
Totuși, chiar și în aceste condiții, reclamantele ar putea, în principiu să solicite acordarea acestui drept cu caracter salarial în condițiile în care ar dovedi că se încadrează în prevederile legale și nu primesc totuși acest spor.
Dar, și în cazul în care ar fi probate aceste împrejurări, ceea ce nu s-a realizat, reclamantele nu ar putea pretinde acest spor de două ori.
Astfel, în prezent, reclamantele beneficiază de acest spor în considerarea faptului că lucrează cu numeroase înscrisuri, pe care există depuneri de, mucegai și microorganisme.
Ori, nu se poate pretinde acordarea sporului pentru fiecare condiție de muncă ce ar fi considerată vătămătoare, periculoase, deosebite sau grele.
Sporul prevăzut de actele normative de salarizare în vigoare în perioada de referință este unul generic, pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, iar nu pentru fiecare dintre eventual mai multe astfel de condiții care ar exista concomitent.
În plus, Directivei Consiliului nr. 90/270/CEE și nr.HG 1028/2006 nu prevăd drepturi de natură salarială pentru lucrul cu echipamente de calcul cu ecran de afișare ci numai măsuri de protecție menite tocmai să elimine riscurile pentru sănătate.
De asemenea, tot pentru protecția sănătății la locul de muncă, prin Ordinul nr. 706/2006 al ministrului muncii, solidarității sociale și familiei, privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de radiații optice artificiale, s-au impus anumite obligații în sarcina angajatorilor, privitoare la caracteristicile tehnice și optice ale echipamentelor, corespunzătoare dreptului salariatului la protecția sănătății la locul de muncă, dar nu și drepturi de natură salarială în favoarea angajaților.
Reclamantele nu au probat că echipamentele de calcul cu ecran de afișare folosite ar fi contrare normelor enunțate anterior.
În aceste condiții, dacă sunt respectate aceste standarde minime, înseamnă că utilizarea lor nu constituie o muncă periculoasă, vătămătoare sau în condiții speciale.
Pentru considerentele arătate și în raport de normele legale enunțate, instanța constată că drepturile pretinse de către reclamante cu titlu de spor de calculator, sunt nefondate.
În ceea ce privește capătul de cerere referitor la acordarea a trei zile suplimentare de concediu de odihnă, se reține că art. 142 din Codul muncii stabilește că salariații care lucrează în condiții grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii, alte persoane cu handicap și tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puțin 3 zile lucrătoare.
Dar, acest concediu suplimentar se raportează la prevederile art. 140 (1) din Codul muncii potrivit cu care durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare, astfel încât trebuie înțeles că în cazul persoanelor la care se referă art. 142 din Codul muncii, durata minimă a concediului de odihnă este de 23 zile lucrătoare. Acest text nu poate fi înțeles ca impunând acordarea unui concediu suplimentar de 3 zile față de cel stabilit prin lege.
Ori, potrivit art. 65 (1) din Legea nr. 567/2004, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea beneficiază anual de un concediu de odihnă plătit de 30 de zile lucrătoare.
Ca urmare și această cerere este neîntemeiată.
Ca o consecință a celor expuse anterior nu se poate admite nici cererea de acordare a diferențelor de drepturi rezultate din actualizarea cu rata inflației și nici cererea de înscriere în carnetul de muncă al unor mențiuni.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepțiile privind lipsa calității procesual pasive invocate de Ministerul Justiției și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Respinge, ca nefondată, acțiunea civilă formulată de reclamantele, -, -, OG, toate cu domiciliul ales la Judecătoria Mangalia, strada - cel nr. 4, județul C, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI B, cu sediul în-, sector 5, CURTEA DE APEL CONSTANȚA, cu sediul în-, județul C, TRIBUNALUL CONSTANȚA, cu sediul în-, județul C, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR B, cu sediul în-, sector 5 și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în--3, sector 1.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
ASISTENȚI JUDICIARI,
- -
- -
GREFIER,
- -
Red.as.jud.
23 ex./ 22.12.2008.
Președinte:Maria ApostolJudecători:Maria Apostol, Mariana Bădulescu Marcel Nistor Loredana Voivozeanu
