Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 814/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILĂ, CAUZE MINORI, FAMILIE,CONFLICTE DE
MUNCĂ, ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ nr.814
ȘEDINȚA PUBLICĂ din data de 22 iulie 2009
COMPLETUL DE JUDECATĂ A FOST FORMAT DIN:
PREȘEDINTE: Camelia Drăghinpreședinte secție civilă
- ---- judecător
-- JUDECĂTOR 2: Aștefănesei Petrina Manuela
GREFIER: -
La ordine a venit spre soluționare recursurile civile promovate de promovate de pârâta MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE N și pârâta MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR B împotriva sentinței civile nr.214/C din 21 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura nu a fost îndeplinită cu intimații-reclamanți nefiind restituite dovezile de îndeplinire a procedurilor de citare.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință în sensul că a învederat instanței că recursul are ca obiectdrepturi salariale alepersonalului din justiție, se află la al doilea termen de judecată și că procedura a fost completă.
Nemaifiind probe de administrat și cereri de formulat, având în vedere și faptul că la fila 6 dosar există cerere pentru judecarea cauzei în lipsă, instanța constată cauza în stare de judecată, trecându-se la deliberare.
- deliberând -
Asupra recursurilor civile de față, constată că:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț sub nr- - astfel cum a fost precizată la 15.02.2008 - reclamanții, și, în calitate de personal auxiliar, conex și contractual la Judecătoria Târgu Neamț, au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Neamț, Curtea de Apel Bacău, Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, să fie obligați aceștia la plata diferențelor salariale rezultate din aplicarea majorărilor salariale de 5% începând cu 1.01.2007 față de luna decembrie 2006, de 2% începând cu 1.04.2007 față de luna martie 2007 și de 11% începând cu 1 octombrie 2007 față de luna septembrie 2007 acordate prin OG10/2007, sume actualizate cu indicele de inflație începând cu 1.02.2007 la data plății efective.
În motivarea cererii reclamanții au arătat că majorările salariale nu le-au fost acordate, deși la data adoptării nr.OUG 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, art. 35 prevedea că drepturile ce li se cuvin vor fi actualizate prin aplicarea indexărilor acordate în conformitate cu dispozițiile legale. Astfel, în baza textului legal menționat judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, Procurorul General al Parchetului de pe lângă aceasta și adjuncții săi - salarizați în baza acelorași acte normative ca și reclamanții, respectiv ale nr.OG 10/31.01.2007, aprobată prin Legea nr. 231/2007.
Au mai precizat că, în calitatea pe care o dețin, alături de judecătorii de la judecătorii tribunale și curțile de apel, precum și procurorii de la parchetele de lângă acestea și cei de la Parchetul de pe lângă, nu au beneficiat de niciuna dintre aceste majorări. S-au încălcat astfel prevederile art. 1 alin. 2 lit. e pct. (i) din nr.OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, referitoare la principiul egalității, având drept consecință un tratament diferențiat și discriminatoriu între judecătorii din cadrul puterii judecătorești, fără nici o justificare obiectivă și rezonabilă, scopul urmărit prin reglementările incriminate fiind nelegitim iar metoda lui de atingere neadecvată.
În sprijinul cererii lor reclamanții au invocat practica Curții Constituționale, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dispozițiile Recomandării R (94) 12 Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei către statele membre referitoare la independența, eficiența și rolul judecătorilor, precum și cele ale Cartei Europene privind Statutul Judecătorilor, aprobată de, obligatorie pentru România.
În final, reclamanții au arătat că pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor are calitate procesuală pasivă potrivit dispozițiilor art. 1 din nr.OUG 22/2002 iar în baza art. 242 pct. 2 Cod procedură civilă au solicitat judecata în lipsă.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor Publice N, a depus întâmpinare în care a invocat, pe cale de excepție, lipsa calității sale procesuale pasive, motivat de faptul că nu există identitate între el, Statul român și bugetul de stat, iar pe fond netemeinicia pretențiilor formulate motivat de faptul că drepturile solicitate nu au fost acordate prin lege tuturor, ci numai unor categorii expres și limitativ prevăzute de lege, cu excluderea reclamanților. Totodată, a arătat că art. 269 alin. 1 din Codul muncii condiționează acordarea de despăgubiri pentru prejudiciul suferit de un salariat în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul de dovedirea culpei angajatorului, care trebuie pus în prealabil în întârziere, și că art. 1088 cod civil prevede numai posibilitatea acordării dobânzii legale, începând cu data introducerii cererii de chemare în judecată, nu și aplicarea indicelui de inflație de la data executării efective.
Ulterior acest pârât a depus la dosar o copie a unei cereri de strămutare a litigiului adresată instanței supreme.
Prin întâmpinarea depusă pentru termenul de judecată din data de 21.03.2008 (fila 99 ) pârâtul Ministerul Justiției și-a fundamentat apărările invocând, pe fond, netemeinicia cererii deoarece:
- personalul auxiliar a beneficiat de majorări salariale conform cu OG8/2007 aprobată prin legea 247/2007 și în consecință personalul auxiliar nu poate beneficia și de drepturile altor categorii profesionale;
- acordarea altor drepturi salariale decât cele stabilite prin lege ar însemna o imixtiune a puterii judecătorești în cadrul puterii legislative;
- compararea reclamanților cu celelalte categorii de judecători și procurori este neavenită, întrucât și judecătorii instanței supreme sunt salarizați conform art. 1 alin. 1 din nr.OUG 27/2006, act normativ aplicabil tuturor magistraților;
- nu se poate vorbi despre o discriminare în lipsa unei justificări obiective
În baza art. 1 din nr.OG 10/2007 salariile de bază ale personalului contractual din sectorul bugetar, stabilite potrivit nr.OUG 24/2000, aprobată prin Legea nr. 383/2001, cu modificările și completările ulterioare, precum și indemnizațiile personalului care ocupă funcții de demnitate publică, prevăzute în Anexele nr. II și III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, cu modificările și completările ulterioare au beneficiat în anul 2007 de o creștere a salariilor și indemnizațiilor avute la data de 31 decembrie 2006, astfel cum au fost majorate potrivit nr.OG 3/2006 aprobată cu modificări prin Legea nr. 323/2006, în 3 etape, respectiv cu 5% începând cu data de 1 ianuarie 2007 față de nivelul din luna decembrie 2006, cu 2% începând cu data de 1 aprilie 2007 față de nivelul din luna martie 2007 și cu 11% începând cu data de 1 octombrie 2007, față de nivelul din luna septembrie 2007.
În baza acestor texte legale judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, care ocupă funcții de demnitate publică numite, precum și Procurorul General al Parchetului de pe lângă aceasta și adjuncții săi - ce figurează în Anexa nr. II/2 la Legea nr. 154/1998 - au beneficiat de aceste majorări salariale, nu și reclamanții, deși toți aceștia sunt salarizați în baza aceluiași act normativ, respectiv OUG27/2006.
Instanța a mai apreciat că deși prin art. 41 lit. c din OUG27/2006 dispozițiile din Legea nr. 154/1998 privitoare la președintele, vicepreședintele, președinții de secții și judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au fost abrogate, el se referă exclusiv la salarizarea acestora, respectiv la indemnizația de încadrare brută lunară, valoarea de referință sectorială și coeficienții de multiplicare, nu și la indexările salariale acordate periodic. O interpretare contrară nu ar putea să explice de ce ambele legi de aprobare și de modificare a celor două ordonanțe, intrate în vigoare ulterior OUG27/2006 - respectiv Legea nr. 323/2006 pentru OG nr. 3/2006 și Legea nr. 231/2007 pentru OG nr. 10/2007 - au continuat să menționeze categoriile enumerate mai sus ca beneficiare ale indexărilor acordate în anii 2006 și 2007.
Susținerea pârâtului Ministerul Justiției în sensul că reclamanților nu li se puteau acorda indexările salariale aprobate în anul - 2007 pe motiv că în această perioadă veniturile lor salariale au crescut substanțial, de natură să acopere nivelul prognozat al creșterii prețurilor de consum, a fost înlăturată întrucât și celelalte categorii profesionale vizate de nr.OG 10/2007 au beneficiat la rândul lor de majorări salariale importante prin acte normative speciale. În acest sens pot fi reținute, cu titlu de exemplu, nr.OG 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea; nr.OG 2/2006 privind drepturile salariale și alte drepturi acordate funcționarilor publici în anul 2006; nr.OG 19/2006 privind creșterile salariale acordate personalului militar și funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională în anul 2006, și G nr. 57/2006 pentru modificarea nr.OG 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor.
Tot astfel, argumentul invocat de același pârât în sensul că reclamanții formează o categorie profesională distinctă atât din punctul de vedere al statutului cât și al remunerației acordate față de cei cărora le sunt aplicabile indexările dispuse în baza nr.OG 3/2006 și nr.OG 10/2007 nu are relevanță în cauză întrucât, de aceste indexări a beneficiat un segment important din sistemul justiției, dar și alte categorii profesionale aflate în situații analoge, care au la rândul lor un statut și o remunerație aparte, stabilită prin legi de salarizare speciale.
A se considera că poate primi indexări numai o parte dintre salariații statului reprezintă pe de o parte o discriminare în sistemul justiției, iar pe de altă parte a se reține ca pertinentă această măsură în raport de alte categorii profesionale nu respectă principiul egalității în fața legii, al excluderii unei ierarhii între cele trei puteri constituite în stat.
Reiese că prin cele arătate mai sus s-au încălcat prevederile art. 1 alin. 2 lit. e pct. (i) din nr.OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare referitoare la "principiul egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminării sunt garantate în special în exercitarea drepturilor: economiceîn special dreptulla un salariu egal pentru muncă egală, la o remunerație echitabilă și satisfăcătoare",dispozițiile nr.OG 3/2006 și nr.OG 10/2007 instituind un tratament diferențiat și discriminatoriu atât în cadrul puterii judecătorești, cât și în raport de celelalte puteri - legislativă și executivă.
Justificarea adoptării ordonanțelor de mai sus, respectiv îmbunătățirea salarizării personalului bugetar și a persoanelor ce ocupă funcții de demnitate publică, a fost subiectivă și arbitrară întrucât prin dispozițiile acestora s-a procedat la excluderea majorității salariaților din sistemul judiciar, între care și reclamanții, scopul urmărit nefiind legitim din moment ce drepturile salariale ale tuturor magistraților - inclusiv a celor ce au beneficiat de indexări - sunt prevăzute prin aceeași dispoziție legală. Din acest motiv și metoda de atingere a scopului urmărit prin acordarea majorărilor salariale este inadecvată întrucât conduce la o diferențiere nejustificată între categoriile profesionale menționate.
De asemenea, prin adoptarea nr.OG 10/31.01.2007 nu s-a dat eficiență prevederilor Cartei europene privind statutul judecătorilor, aprobată în totalitate de și obligatorie pentru Statul Român, ce impun elaborarea unor prevederi legale care să garanteze salariile judecătorilor împotriva diminuărilor și să se asigure cel puțin o prevedere privind mărirea salariilor în raport cu creșterea prețurilor.
În ceea ce privește apărarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, invocată pe cale de excepție, privind lipsa calității sale procesuale pasive, aceasta a fost înlăturată întrucât, pe de o parte, conform art. 1 din nr.OUG 22/2002 executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli, iar pe de altă parte prevederile modificatoare ale Legii nr. 110/2007 instituie doar o serie de termene și condiții privind executarea, fără a-l exonera de îndatoririle ce îi revin în asigurarea sumelor necesare efectuării plăților.
De asemenea s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către Ministerul justiției deoarece, acest pârât are calitatea de angajator al reclamanților și mai mult de atât este ordonatorul principal de credite în privința drepturilor salariale ale petenților.
Plata despăgubirilor cuvenite reclamanților a dispus a se face în funcție de indicele de inflație, conform art. 1084 Cod civil, și nu potrivit art. 1088 Cod civil, care reglementează dobânda legală. Acest aspect trebuie interpretat nu ca o sancțiune, ci ca o echilibrare a valorii pe care reclamanții sunt îndreptățiți să o pretindă pentru repararea pierderii suferite. puterii de cumpărare a sumelor datorate cu titlu de despăgubiri nu se poate înlătura decât prin actualizarea lor cu indicele de inflație, care spre deosebire de dobânda legală - ce se datorează de la data introducerea cererii de chemare în judecată - este aplicabilă pentru întreaga perioadă în care sumele datorate nu au fost achitate.
Prin sentința civilă nr. 214/C/ 21.03.2008, Tribunalul Neamța respins ca nefondată excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Justiției; a admis în parte acțiunea, astfel cum a fost modificată, formulată de reclamanții, și și, în consecință:
Au fost obligați pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel și Tribunalul Neamț să plătească reclamanților despăgubiri reprezentând indexările salariale după cum urmează:
- 5% începând cu 01.01.2007 față de nivelul din luna decembrie 2006;
- 2% începând cu 01.04.2007 față de nivelul din luna martie 2007;
- 11% începând cu 01.10.2007 față de nivelul din luna septembrie 2007,
sume actualizate cu indicele de inflație de la data scadenței la momentul plății efective.
A fost obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce și să includă în bugetul pârâtului Ministerul Justiției sumele acordate cu titlu de despăgubiri prin prezenta hotărâre.
A fost obligat pârâtul Tribunalul Neamț să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților.
A fost respinsă ca nefondată cererea reclamanților de acordare a cheltuielilor de judecată.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut următoarele considerente:
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs, în termen, motivat și legal scutit de plata taxelor judiciare de timbru, pârâții Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor, recursuri înregistrate pe rolul Curții de Apel Bacău sub nr-. La 25.06.2008 cauza a fost scoasă de pe rol și înaintată în baza art. II alin.3 din OUG75/2008 Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Prin încheierea nr. 4254/30.03.2009 a declinat competența în favoarea Curții de Apel Bacău urmare a declarării neconstituționalității art. I și II din OUG75/2008.
Pe rolul acestei instanțe cauza s-a înregistrat sub nr-; părțile legal citate nu s-au prezentat și nu au formulat alte cereri.
Ministerul Justiției, în susținerea recursului, în drept a invocat disp. art. 304 pct.4 și 9 Cod procedură civilă, iar în dezvoltarea motivelor de recurs invocat următoarele argumente: - depășirea atribuțiilor puterii judecătorești prin acordarea unor drepturi acordate altor categorii profesionale; - nesocotirea dispozițiilor OG8/2007 prin care categoria profesională din care fac parte reclamanții a beneficiat în cursul anului 2007 de indexarea de 18% solicitată a li se mai acorda o dată în cauză; - aprecierea greșită a faptului că reclamanții se află în situații comparabile cu personalul ce a beneficiat de indexările acordate de OG10/2007.
La rândul său, Ministerul Economiei și Finanțelor, prin N, în susținerea recursului a invocat lipsa calității sale procesual pasive, apreciind că întrucât nu poate fi confundat cu Statul Român, iar Ministerul Justiției are calitate de ordonator principal de credite, nu poate fi obligat la alocarea de fonduri, necesare plății indexărilor solicitate; de asemenea, a mai arătat că a formulat cerere de strămutare, iar instanța de fond nu a așteptat soluționarea acesteia.
Legal citați, intimații reclamanți au formulat întâmpinare la recursuri ( fl. 25 d- al Curții de Apel Bacău ), solicitând respingerea acestora ca nefondate întrucât: - MEF are calitate conform dispozițiilor Legii 500/2002, HG208/2005 și HG386/2007, OG22/2002.
Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate de Ministerul Justiției și în raport de actele și lucrările dosarului, Curtea apreciază că este fondat pentru considerentele ce se vor dezvolta:
Reclamanții, în calitate de personal auxiliar, conex și contractual ( vezi mențiuni fila 57 verso fond ) la Judecătoria Târgu Neamț, au solicitat prin cererea de chemare în judecată recunoașterea creșterilor salariale acordate prin OG10/2007 art. 1, în cele trei etape:
1. - cu 5% începând cu 1 ianuarie 2007, față de nivelul din decembrie 2006;
2. - cu 2% începând cu 1 aprilie 2007 față de nivelul din luna martie 2007;
3. - cu 11% începând cu 1 octombrie 2007, față de nivelul din luna septembrie 2007.
Reclamanții au arătat în susținerea acțiunii că prin Ordonanțele Guvernului 10/2007, 16/2007 și 27/2007 s-au prevăzut creșteri salariale pentru funcționarii publici, pentru personalul contractual din sectorul bugetar, personalul Ministerului Afacerilor Externe și controlorilor financiari ai Curții de Conturi, însă categoria profesională din care fac parte a fost exclusă de la acordarea acestor creșteri, salariale menite să acopere consecințele creșterii inflației.
Susținerile reclamanților în mod greșit au fost reținute de către prima instanță ca fiind reale, deși a reținut că prin nr.OG 8/2007, aprobată prin Legea 247/2007, s-a acordat personalului salarizat în baza sa - implicit și reclamanților - creșteri salariale pentru anul 2007, în trepte, începând cu 1 ianuarie 2007, respectiv (1 ianuarie 2007 - 31 martie 2007 - 5%; 1 aprilie 2007 - 30 septembrie 2007 - 2% și respectiv 1 octombrie - 30 decembrie 2007 - 11%).
Legea specială a prevăzut pentru categoria de personal a reclamanților, în scopul acoperirii consecințelor creșterii inflației, coeficienți de multiplicare, aplicat la valoarea de referință, majorată cu 5% pentru ( 1 ianuarie 2007 - 31 martie 2007; 2% pentru 1 aprilie 2007 - 30 septembrie 2007 și 11% pentru 1 octombrie - 30 decembrie 2007).
Prin urmare, nu se mai justifica acordarea încă o dată a acestor majorări.
Mai mult, sub aspectul situației discriminatorii invocate, se constată că în mod greșit a fost reținută ca a fi operantă în cauză, atât timp cât reclamanții nu sunt în situație comparabilă cu categoriile profesionale la care s-au raportat; de altfel, din redactarea acțiunii, se desprinde concluzia că reclamanții se asimilează magistraților, asistenților judiciari și restului personalului asimilat din cadrul puterii judecătorești ( alin.3, 5 fila 3 acțiune ), eroare preluată și de prima instanță atunci când reține că aceștia sunt salarizați prin OUG27/2006.
În acest context, se reține că hotărârea recurată a fost dată cu aplicarea greșită a legii, motiv pentru care recursurile sunt întemeiate.
Pentru cele ce preced, în baza art. 312 Cod procedură civilă, vor fi admise recursurile, va fi modificată în parte hotărârea recurată și pe fond va fi respinsă acțiunea ca nefondată. Se vor menține dispozițiile privind respingerea excepției calității procesual pasive invocate de J ( actual Ministerul Justiției și Libertăților ) și MEF ( actual Ministerul Finanțelor Publice ) pentru aceleași argumente reținute și de către instanța de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
Admite recursurile civile promovate de pârâta MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE N și pârâta MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR B împotriva sentinței civile nr.214/C din 21 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Modifică în parte sentința civilă nr.214/21.03.2008 pronunțată de Tribunalul Neamț.
Respinge în totalitate acțiunea formulată, ca nefondată.
Menține celelalte dispozițiile din sentință cu privire la respingerea excepțiilor lipsei de calitate procesuală pasivă, referitor la pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Justiției.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 22 iulie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Camelia Drăghin, Aștefănesei Petrina Manuela, Jănică
- - -
ptr. - ---- pl.
PREȘEDINTE INSTANȚĂ,
GREFIER,
Red.sent.- /
Red.dec.rec.-
Tehn.- / 27 ex./23.07.2009.
Președinte:Camelia DrăghinJudecători:Camelia Drăghin, Aștefănesei Petrina Manuela, Jănică
