Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 938/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi salariale -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 938
Ședința publică din 2 iulie 2009
PREȘEDINTE: Sas Laura
JUDECĂTOR 2: Biciușcă Ovidiu
JUDECĂTOR 3: Timofte Cristina
Grefier: - -
Pe rol se află judecarea recursurilor declarate de pârâțiiMinisterul Finanțelor Publice - prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului, cu sediul în municipiul S,-, județul S șiMinisterul Justiției și Libertăților, cu sediul în municipiul B,-, sector 5, prin reprezentanții săi legali, împotriva hotărârii nr. 535 din17 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă, în dosarul nr-.
La apelul nominal au lipsit reprezentanții pârâților recurenți, reprezentanții pârâtului intimat Tribunalul Suceava, precum și reclamantele intimate, C și.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constatând recursurile în stare de judecată a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursurilor de față, constată:
Prin acțiunea adresată Curții de Apel Suceava - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și înregistrată la data de 03.10.2008, reclamanții, C și, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției B, Tribunalul Suceava, Ministerul Economiei și Finanțelor - Direcția Generală a Finanțelor Publice S, au solicitat obligarea pârâților în solidar la plata actualizată în raport de indicele de inflație la data plății în favoarea fiecărui reclamant a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, în procent de 50% lunar, prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996, calculat la salariul de bază brut lunar, începând cu data de 17.04.2007 și în continuare, cu actualizarea în funcție de rata inflației, și obligarea pârâtului Ministerului Economiei și Finanțelor la alocarea sumelor necesare efectuării plății la care vor fi obligați ceilalți 2 pârâți prin hotărârea ce urmează a se pronunța.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că în intervalul pentru care formulează prezenta acțiune, au avut și au calitatea de personal auxiliar de specialitate la Judecătoria Câmpulung Moldovenesc.
Prin sentința civilă nr. 787/17.04.2008 a Tribunalului Suceava, pronunțată în dosar nr-, s-a admis acțiunea având ca obiect "conflict de drepturi", fiind obligați pârâții Ministerul Justiției și Tribunalul Suceava să plătească diferențele salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50% din indemnizația de bază brută lunară în cuantum actualizat cu indicele de inflație până la data plății efective pentru perioada 01.02.2007-17.04.2008.
Potrivit dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești republicată pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar. n mod similar, prin Legea nr. 56/1996 privind salarizarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție ale magistraților asistenți și ale celorlalte categorii de personal cu modificările și completările ulterioare s-a stabilit prin art. 231ca "pentru risc și suprasolicitare neuropsihica, judecătorii, magistrații asistenți, și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de baza brut lunar, aplicarea acestui spor fiind stabilita și pentru personalul e execuție de specialitate, conform Legii nr. 126 / 2000 de aprobare a nr.OG 55/1997. În temeiul art. 107 alin. 3 din Constituția publicata in nr. 233 /22.11.1991 (actualul art. 108 din Constituția revizuită, publicată în nr. 767/31.10.2003) " rdon anțele se emit n temeiul unei legi speciale de abilitare, in limitele și con ițiile prevăzute e aceasta". Ori, prin Legea nr. 125 din 14 iulie 2000, publicata n Monitorul cial 33 1/17 iulie 2000 Guvernul a fost abilitat sa emită anumite ordonanțe in unele domenii de activitate expres prevăzute in art. 1. Astfel, in domeniul salarizării, conform celor expres specificate la art. 1 lit. Q pct. 1, s-a acordat abilitarea de modificare și completare a Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești republicata, fără a se face referire la vreo abrogare. Abilitatea de abrogare a unor acte normative a fost acordata in mod expres doar atunci când legiuitorul și-a exprimat aceasta opțiune (ex: art. 1 lit. pct. 3, care privește abrogarea art. 2 alin. 3 pct. B lit. d din Decretul nr. - cu privire la încadrarea cadrelor militare permanente in grupele I, II sau III de munca). În temeiul legii de abilitare enunțată a fost emisa nr.OG 83 din 29 august 2000, publicata in nr. 425/1.09.2000 care, așa cum o definește și titlul, doar a modificat și completat Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și personalului auxiliar din sistemul justiției. Din analiza Legii nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, dar și a titlului nr.OG83/2000nu rezulta nici o investire pentru abrogarea unor dispoziții legale, fiind încălcate atât dispozițiile art. 108 din Constituție dar și textul lit. Q pct. 1 din Legea nr.125/2000.Mai mult se constată că fără a fi abilitat a modifica dispozițiile Legii nr. 56/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor Curții Supreme de Justiție, ale magistraților - asistenți și ale celorlalte categorii de personal la care, prin Legea nr.125/2000nu se face nici o referire, au fost abrogate nelegal unele dispoziții ale acestei legi, respectiv dispozițiile art. 2, 6, 12, 121, 13, 131, 231, deși in mod surprinzător prin Legea nr. 126 din 17 iulie 2000 fost aprobata OG nr. 55/1997 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996 pentru salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor Curții Supreme de Justiție, ale magistraților asistenți și ale celorlalte categorii de personal, acordându-se același spor magistraților asistenți și personalului de execuție. Pe de altă parte, la emiterea OG nr.83/2000privind modificarea și completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele utorității judecătorești, prin care s-a dispus și abrogarea unor dispoziții ale Legii 50/1996 au fost încălcate nu numai dispozițiile legale din legea fundamen ală și legea de abilitare nr.125/2000dar și dispozițiile legale stabilite prin Legea nr.24/2000privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative obligatorii conform art. 3 la elaborarea proiectelor de lege la elaborarea și adoptarea ordonanțelor și hotărârilor Guvernului precum și la elaborarea și adoptarea actelor normative ale celorlalte autorități cu astfel e atribuții, dar și a dispozițiilor art. 4 referitoare la ierarhia actelor normative fără a se putea depăși limitele e competenta instituite prin - n ct normativ i nici nu se poate contraveni principiilor și dis zițiilor acestuia. Potrivit Legii. 24/2 000 modificarea, completarea sau abrogarea sunt enimente gis lati e ca e pot interveni după intrarea n oare a nui act normativ și sunt reg em ent te în mod di tinct. Pr n urmare, prin art. 1 pct. 42 in..OG 8 3/2000 pentru modificarea și completarea Legii. 5 0 /1996 au fo t ncă lc te atât nor ele legale de principiu referitoare a legarea legislativă, dispozițiile Legii nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe ar și is poziții de ehnica egislativa așa cum au fost stabilite prin Legea nr. 24 / 2 0 00. Ori încălcarea acestor norme nu poate i acoperita prin Legea nr. 334 / 20 01 din mom ent ce aceasta se refera doar la modificările și com plet ăr le Le i nr. 50 / 1 996.
În acest sens s-a pron nțat și stanța emă are, admițând recursul în nteresul legii, referitor la ap icarea is po zițiilor art. 33 di n Legea nr. 50 / 1996, în raport cu pre ederile art. 1 pct. 32 in.OG nr. 83 /2000,. 50 in nr.OUG 177 / 2002 și art. 6 din nr.OUG 1 60/2000 u privire a ac area sporului e ve chime a hotărât ca acesta nu a fost abr gat, arg mentând că " tabilirea ind mni ației lunare ca unică for mă e emu erare u ate lătura un dr pt cu racter general obâ it prin vec mea în că, din moment ce valoarea procentuală a care se referă nu a fost înlă tă ri -o dispoziție expresă a eg ii, adoptată în forma impusă prin rme e de tehnică legislativă stabilite prin egea nr. 2 4 /2 000". Înlăturarea acestui drept ar contraveni i dis po ziț iilo r art. 49 (actualul art. 5 3 din Constituția revizuită) privind caz rile în care e fi restrânsă acordarea unui dr pt, dar și preve erile art. 1 in rotocolul Adiți nal nr. 1 la Con enția uropeană a Drepturilor Omului.
ri prin eliminarea dăr ii un i por stabilit in le, printr- n act ormativ de nivel inferior unei legi rganice, cu încălcarea rmel r e tehnică legisla ivă, situație constatată pr tr-o izie de speță a nstan ei su pr me, respectiv decizia XXXVI /7. 0 5. 2 007 blicata în... 715/ 23. 10.2 007, în co ndițiile în care atât activita ea gistraților cât și a pers na lui auxi iar se esfăș oară în condiții e risc, stres și suprasolicita e, sunt încăl e revederile p. ar. 1 in Protoc lul Adiționa l nr. 1 la nvenție, așa încât iminarea menți nată nu este justificata în mod legal, obiectiv sau rez on il, ind co ntrară legislației interne și internaționale. i mult decât atât, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite, prin dec izia nr. 21/10.0 3.2008 a admis recursul în interesul le ii declarat e l eneral al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, n interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicate, a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul special de specialitate din cadrul instanțelor au dreptul la un spor de 50% pentru sc și suprasolicitare neurops hica, cal ulat la indemnizația bruta nară, espectiv ala iul de baza brut lunar, și după intrar a n oare a..OG nr. 83/2000, aprobata prin Le ea nr. 334 /2001.
În conformitate cu dispozițiile art. 19 din Le a nr. 500 /2002 pr ivind finan țee publice, Ministerul Economiei și Finanțelor ordon ează acțiunile ce sunt în responsabilitatea Gu ernului cu pri ire a sistemul bu etar și nume: pre ăt a proiectelor legilor bugetare anuale, ale le gilor de rectificare și ale ilor pri ind aprobarea contului general anual de ecuție, iar po ri it ar 3 al. 1 pct. 2 din nr.HG 208 /2005, Ministerul Economiei și Finanțelor este cel care e a atribuții elaborarea proiectului bugetului de stat, precum și proiectul egi e ctificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare. În psa aprobă ii legii rectificării bugetului cu umele nece are și ntar i cu onduri a conturilor Ministe ului Justiției de tre Min is rul Economiei și Finanțelor, el dintâi ar fi practic în mposib tate sa e umele a cae ar i oblig t prin sentința pronunțată.
Prin întâmpinare pârâtul Ministerul Justiției, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, motivat de faptul că reclamantele nu au fost niciodată salarizate în temeiul Legii nr. 50/1996 și nu pot beneficia de drepturile salariale solicitate sau alte drepturi prevăzute de legislația specifică altei categorii de personal, în afară de cele pentru funcționarii publici.
Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, dat fiind că nu are calitate de ordonator principal de credite, obligația de stabilire a salariilor de bază, a criteriilor, a sumelor necesare pentru cheltuielile de personal și de acordare a drepturilor bănești cuvenite revine ordonatorilor de credite bugetare - Ministerul Justiției, Curtea de Apel Suceava și Tribunalul Suceava. A mai susținut că raportul juridic dedus judecății este unul tipic de dreptul muncii, în conținutul căruia intră drepturi și obligații numai pentru angajator și angajat.
Curtea de Apel - secția conflicte de muncă și asigurări sociale, prin încheierea nr. 9 din 22 ianuarie 2009 scos cauza de pe rol și a trimis-o spre competentă soluționare Tribunalului Suceava - secția civilă, conform deciziei nr. 104 din 20 ianuarie 2009 Curții Constituționale a României, prin care s-a constatat neconstituționalitatea art. I și II din OUG nr. 75/2008. Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava la data de 29.01.2009, sub nr-.
Prin sentința nr. 535 din 17 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava, a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor Publice, ca nefondată, admisă acțiunea și obligați pârâții să plătească reclamantelor drepturile salariale reprezentând sporul de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihică aferent perioadei 18.04.2008 - 17 martie 2009, actualizat în funcție de indicele de inflație de la data efectuării plății, precum și plata pe viitor a acestui spor. Totodată a fost obligat Tribunalul Suceava la efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetele de muncă ale reclamantelor.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut potrivit Legii nr. 500/2002 și nr.HG 208/2005, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, cum ar fi: pregătirea proiectelor legilor anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție. Astfel, rolul Ministerului Economiei și Finanțelor, este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat, pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete. De asemenea, calitatea procesuală a Ministerului Economiei și Finanțelor se justifică și prin dispozițiile art. 1 din nr.OG 22/2002, aprobată prin Legea nr. 288/2002, potrivit cărora executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, în temeiul titlurilor executorii, se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.
Referitor la fondul cauzei, instanța a avut în vedere că problema de drept dedusă judecății a primit o dezlegare prin Decizia nr. XXI din 10.03.2008 a Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, decizie obligatorie, potrivit art. 329 alin. 3 din Codul d e procedură civilă. În dispozitivul acestei decizii s-a reținut că ".judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică (.) și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001". Față de conținutul acestui dispozitiv, instanța nu a reținut punctul de vedere expus de pârâtul Ministerul Justiției prin întâmpinare.
Totodată Tribunalul Suceava, în calitate de angajator, a fost obligat să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Ministerul finanțelor publice prin Direcția generală a finanțelor publice a județului S și Ministerul justiției
Pârâtul Ministerul justiției, a criticat modul de aplicare a legii în cauză, arătând că prin OG 8/2007 a fost edictată o nouă lege de salarizare a personalului auxiliar din cadrul instanțe judecătorești, actul normativ abrogând Legea nr. 50/1996 (art. 30). Instanța supremă a fost sesizată doar cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996, în raport cu prevederile art. 1 pct. 42 din OG83/2000, respectiv ale Legii nr. 334/2001.
Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice a reiterat excepția lipsei calității procesuale pasive, în raport de atribuțiile concrete ce îi revin în baza dispozițiilor legii privind finanțele publice.
În drept, cererile de recurs au fost întemeiată pe prevederile art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă.
Examinând recursurile, prin prisma motivelor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată că acestea sunt nefondate, pentru următoarele considerente:
Prin decizia nr. 21 din 10 martie 2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații - asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
În conformitate cu dispozițiile art. 329 al. 3 din Codul d e procedură civilă, dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe, Curtea reținând că începând cu data de 17 aprilie 2008 reclamantele au avut calitatea de personal auxiliar de specialitate, astfel că acțiunea acestora este întemeiată.
Referitor la critica formulată în recurs privind extinderea limitelor efectelor deciziei pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în interesul legii, instanța reține că prin acțiune s-a solicitat verificarea legalității modului de calcul și al plății drepturilor salariale la care erau îndreptățiți reclamanții în calitate de personal auxiliar de specialitate în cadrul instanțelor judecătorești. S-a solicitat astfel să se constate că angajatorii direcți, Tribunalul Suceava și Curtea de Apel Suceava, ordonatori secundari și terțiari de credite, cât și cei indirecți, Ministerul justiției în calitate de ordonator principal de credite, fac o greșită aplicare și interpretare a dispozițiilor legale referitoare la salarizarea personalului din domeniul justiției. Dezlegarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 21/2008 este în continuare respinsă de recurent care susține că art. 47 din legea 50/1996 a fost abrogat. Chiar dacă decizia dată în interesul legii a fost pronunțată de instanța supremă la data de 10 martie 2008, pârâtul recurent a invocat abrogarea temeiului juridic al acțiunii de la data de 01 februarie 2007, aspect ce nu poate fi reținut de instanță în condițiile în care recursul în interesul legii este pronunțat ulterior datei la care se invocă a fi operat abrogarea.
Cu privire la cel de-al doilea recurs, se reține că potrivit dispozițiilor art. 19 din Legea - privind finanțele publice, Ministerul Finanțelor Publice coordonează acțiunile ce sunt în responsabilitatea guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție, iar potrivit art. 3 al. 1 pct. 2 din HG208/2005, ministerul pârât este cel care are ca atribuții elaborarea proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare. În lipsa aprobării rectificării bugetului cu sumele necesare și alimentării cu fonduri a conturilor Ministerului justiției de către Ministerul economiei și finanțelor, cel dintâi ar fi practic în imposibilitate de a achita sumele la care ar fi obligat prin prezenta hotărâre. În situația în care nu ar fi obligat și Ministerul economiei și finanțelor să rectifice bugetul și să aloce sumele necesare reparării prejudiciului suferit de reclamante, hotărârea judecătorească ar fi lipsită de una dintre cele mai importante funcții ale sale, respectiv puterea executorie.
Față de aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 din Codul d e procedură civilă și al dispozițiilor legale mai sus arătate, urmează ca instanța să respingă recursurile ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâțiiMinisterul finanțelor publice - prin Direcția generală a finanțelor publice a județuluișiMinisterul justiției și libertăților cetățenești, prin reprezentanții săi legali, împotriva hotărârii nr. 535 din17 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 2 iulie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. fond
Tehnored.
Ex. 2 /15.07.2009
Președinte:Sas LauraJudecători:Sas Laura, Biciușcă Ovidiu, Timofte Cristina
