Drepturi salariale (banesti). Decizia 115/2008. Curtea de Apel Brasov

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE CIVILĂ Nr. 115/

Ședința publică de la 05 Februarie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Anca Pîrvulescu

JUDECĂTOR 2: Cristina Ștefăniță

JUDECĂTOR 3: Nicoleta Grigorescu

Grefier șef sectie -

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 982/24.10.2007, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar nr. 982/24.10.2007.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura legal îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de față au fost făcute în ședința publică din 30 ianuarie 2008, când se constată că prin motivele de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art 242 pct. 2 Cod procedură civilă, așa cum rezultă din încheierea de ședință din aceea zi, iar instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de 5 februarie 2008.

CURTEA

Asupra recursului de față:

Constată că prin sentința civilă nr. 982/2007 a tribunalului Brașov, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta cu domiciliul ales la Judecătoria Zărnești, jud. B în contradictoriu cu pârâtele Tribunalul Brașov, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Justiției având ca obiect pretenții salariale și înscriere în carnetul de muncă.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

In ceea ce privește excepția lipsei competenței materiale a tribunalului Brașov de soluționare a cauzei instanța a respins această excepție motivat de faptul că reclamanta nu contestă un act administrativ care emană de la o autoritate în speță Ministerul d e Justiție ce solicită doar obligarea pârâților la plata drepturilor salariale corespunzătoare gradului de judecător de tribunal începând cu 1.03.2007 și în continuare, respectiv drepturi salariale corespunzătoare unui coeficient de 16,5. Prin urmare instanța competentă este instanța de drept comun în materia litigiilor de muncă potrivit art. 2 pct.1 lit.1Cod procedură civilă coroborat cu art. 284 Codul Muncii respectiv tribunalul în a cărui rază administrativ teritorială își are domiciliul reclamanta.

In ceea ce privește excepția inadmisibilității instanța o va respinge motivat de faptul că reclamanta nu a înțeles să atace ordinul Ministerului Justiției nr.1980/C/2006 prin care s-a stabilit că reclamanta beneficiază de o indemnizație de încadrare brută lunară corespunzătoare coeficientului de multiplicare de 15 și o majorare a indemnizației de 15% în raport cu vechimea numai în funcția de judecător de la 5 la 10 ani, în cauză nefiind aplicabile prevederile art.36 din OUG nr.27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției.

In ceea ce privește fondul cauzei instanța va reține că:

Prin Ordinul Ministrului Justiției nr.1290/C/26.05.2006, reclamanta este delegată în funcția de președinte al Judecătoriei Zărnești, beneficiind de indemnizație de încadrare brută lunară corespunzătoare coeficientului de multiplicare 15,00 și o majorare a indemnizației de încadrare brută lunară de 15%, în raport cu vechimea numai în funcția de judecător de la 5 la 10 ani.

Prin ordinul Ministrului Justiției nr.1980/2006 începând cu data de 01.08.2006 reclamanta este numită în funcția de președinte al Judecătoriei Zărnești pentru o perioadă de 3 ani, beneficiind de o indemnizație de încadrare brută lunară corespunzătoare coeficientului de multiplicare 15,00 și o majorare a indemnizației de 15% în raport cu vechimea numai în funcția de judecător de la 5 ani la 10 ani.

La data de 4.02.2007 în urma susținerii examenului de promovare în funcții de execuție, examen validat de Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr.90/22.02.2007 reclamanta a dobândit gradul de tribunal.

In prezent, OUG 27/2006 reprezintă legea specială de salarizare a magistraților, astfel încât dispozițiile prevăzute de acest act normativ, printre care și cele care reglementează stabilirea indemnizației de încadrare lunare sunt de strictă interpretare și aplicare.

Potrivit art.3 alin. (1) din OUG nr.27/2006 "Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații - asistenți au dreptul pentru activitatea desfășurată la o indemnizație de încadrare brută lunară stabilită în raport cu nivelul instanțelor sau parchetelor, cu funcția deținută și cu vechimea în magistratură prevăzută de art.86 din Legea nr.303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare prevăzuți în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență".

Este de menționat că în anexa OUG nr.27/2006 la nr.25 prevede pentru funcția de președinte de judecătorie un coeficient de 15,00.

De asemenea în aceeași anexă pentru un judecător de tribunal se prevede cu coeficient de 15,00 iar la nr. 21 din anexă, coeficientul de 16,5 astfel cum a fost solicitat prin prezenta cerere de către reclamantă este prevăzut pentru funcția de vicepreședinte de tribunal și respectiv prim procuror adjunct de la parchetele de pe lângă tribunale.

Deci este de observat că, pentru funcția de președinte de judecătorie și pentru judecătorul cu grad de tribunal, OUG nr.27/2006 a prevăzut același coeficient, respectiv de 15,00.

Or, din interpretarea dispozițiilor cuprinse în OUG nr.27/2006 cu cele cuprinse în Legea nr.303/2004 rezultă concluzia că, reclamanta nu poate beneficia de diferențele salariale datorită absenței unui temei de drept în acest sens.

Deci, în condițiile în care reclamanta nu îndeplinește funcțiile prevăzute în mod expres de OUG nr.27/2006, reclamanta nu poate beneficia de coeficientul de 16,5.

Prin urmare pentru aceste motive constatând că reclamanta nu a înțeles să atace ordinul de ministru prin care i-au fost stabilite drepturile, iar în ceea ce privește cuantumul drepturilor acestea respectă dispozițiile prevăzute de nr.OUG27/2006.

Legiuitorul nu a înțeles să facă nici i distincție în ceea ce privește aplicarea unui spor de coeficient pentru judecătorii cu funcții de conducere care au grad profesional corespunzător unei instanțe superioare față de cea la care își desfășoară activitatea.

Pentru aceste motive instanța va respinge acțiunea formulată de reclamanta de reclamanta în contradictoriu cu pârâtele Tribunalul Brașov, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Justiției având ca obiect pretenții salariale și criere în carnetul de muncă.

In temeiul art. 274 Cod procedură civilă va respinge și cererea de obligare a pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta acțiune.

Împotriva acestei sentințe s-a declarat recurs de recurenta u, criticându-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că nu au fost respectate disp. art. 21 din OG 137/2000 privind citarea obligatorie a CNCD, pe care instanța trebuia să o dispună din oficiu.

Prin cererea de chemare în judecată a fost descrisă detaliat discriminarea la care este supusă, prin compararea situației în care se află reclamanta cu cea a altor judecători, iar instanța de judecată trebuia să efectueze verificări cu privire la cele susținute.

În cuprinsul criticilor din recurs au fost invocate dispoziții ale jurisprudenței CEDO și ale Curții Constituționale în sensul că violarea principiului egalității și nediscriminării există atunci când se aplică tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă, sau dacă există o disproporție între scopul urmărit și tratamentul inegal și mijloacele folosite.

Se mai arată că instanța nu s-a pronunțat asupra excepției de inadmisibilitate invocată de Curtea de APEL BRAȘOV, și Tribunalul Brașov, deși a afirmat că va face acest lucru prin hotărâre.

Examinând această sentință în raport de criticile formulate instanța apreciază că recursul nu este întemeiat și în consecință va fi respins în baza disp. art. 312 Cod procedură civilă pentru următoarele considerente:

Prima instanță a reținut în mod corect starea de fapt și a pronunțat o sentință legală și temeinică.

Reclamanta a dobândit grad de judecător de tribunal în urma promovării examenului din data de 4.02.2007. Prin ordinul Ministerului Justiției nr. 1980/2006 reclamanta a fost numită în funcție de conducere în calitate de președinte al Judecătoriei Zărnești, cu un mandata de 3 ani, fiind încadrată cu coeficientul de multiplicare de 15, corespunzător funcției de conducere respective. Reclamanta solicită să îi fie aplicat la acest coeficient de ierarhizare, diferența de 1,5 dintre nivelul salariului unui judecător de judecătorie, cu cel al unui judecător de tribunal, ca urmare a promovării examenului pentru nivel de tribunal.

Pentru acest lucru a fost invocată în speță situația a doi colegi care au încadrările la nivel de tribunal și curte de apel, corespunzătore examenelor de promovare susținute.

Instanța apreciază că drepturile solicitate de reclamantă sunt lipsite de orice fundament legal, iar aspectul discriminării, față de doi colegi cu care de altfel, nu se află în situație identică, nu poate fi primit. Cei doi colegi ai reclamantei, au fost încadrați la nivel de tribunal și curte de apel, însă niciodată nu au ocupat și funcția de președinți la Judecătoria Zărnești. Prin urmare aspectul discriminării nu poate fi reținut, iar citarea în cauză a, nu se impune față de modul cum a fost formulată acțiunea, având în vedere că s-a solicitat obligarea pârâților la plata drepturilor salariale restante corespunzătoare gradului de judecător de tribunal, aplicate coeficientului de ierarhizare aferent postului de președinte de instanță.

O asemenea solicitare, nu își găsește suport în nici un text legal, iar admiterea unei astfel de acțiuni echivalează cu adăugarea la lege.

În ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii, instanța de fond a răspuns, prin întreaga expunere a argumentelor la aspectul invocat, astfel că lipsa unei dispoziții exprese în acest sens, nu aduce atingere temeiniciei și legalității sentinței atacate.

Față de toate aceste considerente, instanța apreciază că recursul nu este întemeiat și în consecință va fi respins și sentința primei instanțe menținută ca legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de recurenta, împotriva sentinței civile nr. 982/24.10.2007 a tribunalului Brașov.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică azi 05 Februarie 2008

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier șef sectie,

-

Red NG 22.02.2008

Dact AG 29.02.2008/ 2 ex

Jud fond CT /

Președinte:Anca Pîrvulescu
Judecători:Anca Pîrvulescu, Cristina Ștefăniță, Nicoleta Grigorescu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi salariale (banesti). Decizia 115/2008. Curtea de Apel Brasov