Drepturi salariale (banesti). Decizia 1422/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 1422
Ședința publică din data de 17 iunie 2009
PREȘEDINTE: Ioana Cristina Țolu
JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Cristina Mihaela Moiceanu
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de pârâții Ministerul Justiției, cu sediul în B,-, sector 5, Curtea de APEL PLOIEȘTI, cu sediul în P,-, județul P, împotriva sentinței civile nr.610 din 15 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, domiciliată în Târgoviște, str.- -,.5,.3,.6, județul D, intimații-pârâți Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, cu sediul în B,-, sector 5, Tribunalul Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, dul -, nr.34, județul
Recursuri scutite de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurenții-pârâți Ministerul Justiției, Curtea de APEL PLOIEȘTI, intimata-reclamantă, intimații-pârâți Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, Tribunalul Dâmbovița.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează instanței că recurenții au solicitat judecarea cauzei în lipsă potrivit disp.art. 242 Cod procedură civilă, iar pentru termenul de astăzi, prin intermediul serviciului registratură s-a depus o cerere de judecare a cauzei în lipsă formulată de intimata-reclamantă.
Curtea față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Dâmbovița, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții Statul Român reprezentat de Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Justiției, Curtea de APEL PLOIEȘTI și Tribunalul Dâmbovița, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța aceștia să fie obligați la plata stimulentului acordat în decembrie 2005, în cuantum de 1700 lei, actualizat cu indicele de inflație.
In motivarea cererii, reclamanta a arătat că în luna decembrie 2005, prin Ordinul Ministrului Justiției nr.1921/C/2005 a fost aprobat un fond de stimulente financiare pentru personalul din sistemul justiției, iar în ceea ce privește categoria judecătorilor, au fost acordate stimulente salariale doar pentru aceia care aveau o vechime în funcție de 0-3 ani, criteriul de acordare al acestora neregăsindu-se printre criteriile de evaluare în nici unul dintre actele normative care stau la baza acordării de stimulente salariale magistraților.
Reclamanta a considerat că prin această modalitate de acordare a stimulentelor a fost discriminată, sens în care s-a pronunțat și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, constatându-se că acest criteriu al vechimii în funcție, dezavantajează judecătorii cu o vechime mai mare de 3 ani, deșii îndeplineau și aceștia criteriile obiective prevăzute de lege pentru a beneficia de acordarea de stimulente salariale, intervenind astfel un act de discriminare indirectă.
In drept, a invocat prevederile art. 14 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, art. 11 și 20 din Constituția României și art.21 alin 1 din OG nr. 137/2000.
Prin întâmpinare pârâta Curtea de APEL PLOIEȘTIa solicitat respingerea acțiunii motivat de faptul că legea nu impune acordarea premierilor tuturor magistraților, lăsând posibilitatea acordării acestora unor categorii de magistrați determinate pe anumite criterii de performanță sau de stimulare a activității.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a arătat prin întâmpinare că nu are atribuții privind angajarea, stimularea și salarizarea reclamantei, iar pe fondul cauzei a arătat că nu se poate reține o încălcare a prevederilor OG 137/2000 deoarece s-au respectat prevederile nr.1921/C/2005 prin care s-a hotărât premierea judecătorilor cu o vechime de până la 3 ani, neaflându-ne în fața unui drept recunoscut și protejat de lege.
După administrarea probatoriilor, prin sentința civilă nr,610 din 15 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, s-a admis acțiunea, au fost obligați pârâții la plata către reclamantă a sumei de câte 1700 lei, reprezentând stimulent financiar ce trebuia acordat în luna decembrie 2005, cu aplicarea indicelui de inflație de la data scadenței, până la data plății efective, s-a respins cererea față de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor ca reprezentat al Statului Român.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că reclamanta, judecătoare în cadrul Judecătoriei Pucioasa nu a beneficiat de stimulentele financiare acordate în luna decembrie 2005 numai pentru judecătorii cu o vechime de 0-3 ani, prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 1921/C/2005 deși printre criteriile obiective prevăzute pentru a beneficia de acordarea de stimulente salariale nu era prevăzut criteriul vechimii.
In acest fel s-a creat o discriminare indirectă, între cele două categorii de judecători aflați în situații comparabile, ce are ca obiect restrângerea ori înlăturarea recunoașterii folosinței și exercitării în condiții de egalitate a dreptului la remunerare.
A mai reținut instanța de fond, că potrivit art.1 din Protocolul nr.12 la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, exercitarea oricărui drept prevăzut de legea națională este asigurată fără nicio discriminare, nimeni neputând face obiectul unei discriminări din partea unei autorități publice.
Totodată, art.21 alin 1 din OG nr.137/2000 cu modificările ulterioare prevede că în toate cazurile de discriminare prevăzute în ordonanță persoanele discriminate au dreptul să pretindă despăgubiri proporțional cu prejudiciul suferit precum și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare, potrivit dreptului comun, care în speță îl constituie conflictul de muncă.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Curtea de APEL PLOIEȘTI și Ministerul Justiției, în baza art.304 pct.9 Cod procedură civilă, criticând-o ca nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
Pârâtul Ministerul Justiției a învederat că instanța de fond trebuia să ia în considerare că nici un act normativ nu prevede ori garantează dreptul de a primi stimulente, judecătorilor sau altor salariați din sistemul justiției. Ca atare, prin acordarea stimulentelor conform Ordinului Ministrului Justiției nr.1921/C/15.12.2005 nu poate fi reținută o încălcare a dispozițiilor nr.OG137/2000.
Recurentul consideră că stimulentele nu au fost acordate discriminatoriu, deoarece s-au respectat disp.art.4 alin. și 3 din Normele interne privind repartizarea fondului constitui potrivit art.25 alin.2 din Legea nr.146/1997.
Curtea de APEL PLOIEȘTIa învederat că legiuitorul a lăsat la aprecierea ordonatorului principal de credite stabilirea unor criterii în baza cărora să acorde premiile, în funcție de obiectivele urmărite de coordonator. Or, în cauza de față, s-a urmărit stimularea magistraților debutanți, fără a determina apariția unei discriminări între aceștia și restul corpului magistraților. Pentru aceste considerente s-a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței, în sensul respingerii acțiunii.
Analizând actele și lucrările dosarului, în funcție de prevederile legale aplicabile cauzei și sub toate aspectele conform art.312 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea constată că motivele de recurs nu sunt fondate pentru următoarele considerente:
Prin Ordinul Ministerului Justiției nr. 1921/C/2005 au fost acordate stimulente financiare în cuantum de 1700 lei judecătorilor din cadrul judecătoriilor care au o vechime cuprinsă între 0 - 3 ani, impunerea acestei vechimi în funcția de judecător având ca efect împărțirea categoriei socio-profesionale a judecătorilor în două subcategorii: cea a judecătorilor cu vechime în muncă între 0 - 3 ani și cea a judecătorilor cu o vechime de peste 3 ani.
Fundamentarea măsurii de acordare a stimulentelor financiare amintite anterior a fost bazată pe prevederile art.4 din Normele Interne privind repartizarea fondului constituit potrivit art.25 din Legea nr.146/1997, aprobate prin Ordinul nr.2404/C/2004, potrivit cărora "principalele criterii de repartizare individuală a stimulentelor sunt: rezultatele meritorii obținute în activitate; respectarea îndatoririlor prevăzute de lege; calificative anuale de foarte bine sau bine; complexitatea sarcinilor de serviciu potrivit fișei postului și modul de realizare a acestora; celeritatea în îndeplinirea sarcinilor de serviciu; lipsa sancțiunilor disciplinare."
Deși textul art.4 alin.1 din Normele Interne privind repartizarea fondului constituit potrivit art.25 din Legea nr.146/1997, aprobate prin Ordinul nr.2404/C/2004 nu prevede în mod limitativ criteriile ce stau la baza acordării stimulentelor, enumerarea lor indică în esență o evaluare a activității și performanței judecătorului, iar pentru acordarea acestor stimulente, ordonatorul principal de credite trebuie să țină cont de aceste criterii, la care mai poate adăuga motivat, în legătură strictă cu aceste criterii, și altele.
Or, vechimea în magistratură nu constituie un criteriu prevăzut de art.4 alin.1 din Normele mai sus menționate.
De asemenea, potrivit art.2 din Ordinul Ministrului Justiției nr.1921/C/2005, stimulentele se acordă cu ocazia sărbătorilor de iarnă, reglementate legal, pentru salariații ministerului, personalul care își desfășoară activitatea în aparatul propriu ala acestuia, precum și unor categorii din cadrul instanțelor potrivit art.4 alin.1 și 3 din Normele interne.
Se observă, astfel, că, deși Normele interne prevăd în art.4 alin.1 criteriile sus menționate de acordare a stimulentelor, iar Ordinul Ministrului Justiției face trimitere la aceste norme, art.2 din Ordinul nr.1921/C/2005 nu motivează introducerea criteriului de vechime, ci doar acordarea stimulentelor cu ocazia sărbătorilor de iarnă.
Prin urmare, raportând efectele Ordinului de acordare a stimulentelor financiare la definiția discriminării, astfel cum aceasta este reglementată de art.2 din nr.OG137/2000 cu modificările și completările ulterioare, tribunalul a constatat preferința unei categorii socio-profesionale în acordarea stimulentelor, respectiv cea a judecătorilor cu vechime între 0 și 3 ani, acest tratament fiind de natură a aduce atingere folosinței drepturilor economice ale judecătorilor cu vechime în muncă mai mare de 3 ani, recunoscute prin art.6 lit.c din același act normativ, care prevede "discriminarea unei persoane pentru motivul că aparține unei anumitecategorii sociale, într-un raport de muncă și protecție socială, cu excepția cazurilor prevăzute de lege, manifestată" prin "acordarea altor drepturi sociale decât cele reprezentând salariul".
Curtea constată deci că sentința primei instanțe este legală și temeinică, sens în care în conformitate cu disp.art.312 Cod procedură civilă va respinge recursurile ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții Ministerul Justiției, cu sediul în B,-, sector 5, Curtea de APEL PLOIEȘTI, cu sediul în P,-, județul P, împotriva sentinței civile nr.610 din 15 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, domiciliată în Târgoviște, str.- -,.5,.3,.6, județul D, intimații-pârâți Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, cu sediul în B,-, sector 5, Tribunalul Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, dul -, nr.34, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 17 iunie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Cristina Mihaela Moiceanu
- - - - - - -
Fiind în prezenta Fiind în prezenta
se semnează de se semnează de
Președintele instanței Președintele instanței
Grefier,
Red.
Tehnored./
3 ex./13.07.09
dosar fond- - Tribunalul Dâmbovița
judecători fond-
-
operator de date cu caracter personal
număr notificare 3120/2006
Președinte:Ioana Cristina ȚoluJudecători:Ioana Cristina Țolu, Cristina Mihaela Moiceanu
