Drepturi salariale (banesti).

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DOSAR NR-

D EC IZIA NR.1791

Ședința publică din data de 13 octombrie 2009

PREȘEDINTE: Simona Petruța Buzoianu

JUDECĂTORI: Simona Petruța Buzoianu, Vera Andrea Popescu

- - -

Grefier -

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâtaSC SA B,cu sediul ales la - și Asociații B --,.3,.7, sector 1, prin administrator judiciar Insolvency Specialists B, cu sediul în B,-, - 27,.A,.IV, sector 3 împotriva sentinței civile nr.889 din 23.04.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, domiciliat în comuna -Scăieni,-, județ P și, domiciliat în comuna Cărbunești, sat Cărbunești, nr.1, județ

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că recurenta-pârâtă a solicitat judecata cauză și în lipsă, conform dispozițiilor art. 242 Cod procedură civilă.

Curtea, analizând actele și lucrările dosarului și față de împrejurarea că recurenta-pârâtă a solicitat judecata cauzei și în lipsă, conform dispozițiilor art. 242 Cod procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare, cu prioritate pe cererea de suspendare în baza dispozițiilor art. 36 din Legea nr.85/2006, formulată de recurentă și, după caz, pe fondul recursului exercitat.

CURTEA:

Deliberând asupra recursului civil de față, în baza lucrărilor dosarului

reține următoarele:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Prahova sub nr-, reclamanții și au solicitat, în contradictoriu cu pârâta SC SA (fosta SC SA) să se dispună plata drepturilor reprezentând: prima de C 2005 pentru reclamantul, diferențele salariale rezultate din salarizarea sub nivelul prevăzut în

contractul colectiv de muncă, cu recalcularea sporurilor aferente, dintre primele de vacanță achitate și cele cuvenite dintre indemnizațiile de concediu achitate și cele cuvenite, contravaloarea suplimentării pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă, drepturile salariale aferente orelor suplimentare și pentru zilele lucrate de sărbători legale și în cele de repaus, înscrierea acestor mențiuni în carnetele de muncă și cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că au fost salariații pârâtei până la data de 23.12.2005, când au încetat raporturile de muncă ca urmare a disponibilizărilor colective și că nu au beneficiat de drepturile pe care le-au solicitat prin acțiunea de față.

În dovedirea acestor susțineri, reclamanții au depus înscrisuri (filele 5-23) și au solicitat proba cu efectuarea unei expertize contabile de salarizare care să verifice susținerile din acțiune privind drepturile ce li se cuvin în baza contractului colectiv de muncă și a legislației în vigoare și refuzul societății pârâte de a le achita.

La termenul de judecată din 23 aprilie 2009, reclamanții și-au precizat acțiunea (fila 108) renunțând la ultimul capăt din cererea introductivă referitor la rectificarea carnetelor de muncă și au determinat cuantumul sumelor totale solicitate de fiecare.

Pârâta, legal citată a susținut oral în apărare excepțiile prescripției dreptului material la acțiune și necompetenței tribunalului pentru capătul de cerere privind rectificarea carnetelor de muncă (fila 107).

Pârâta a administrat proba cu înscrisuri (filele 58-105).

Expertiza, încuviințată de instanță, a fost efectuată de expert contabil (filele 48-57).

În ședința dezbaterilor de la 23 aprilie 2009 pârâta a cerut suspendarea judecății în temeiul art.36 din Legea nr.85/2006, depunând acte doveditoare ale deschiderii procedurii insolvenței împotriva sa (filele 111-114).

Prima instanță a respins cererea de suspendare (fila 122) prin sentința nr. 889 din 23.04.2009,a admis acțiunea precizată, a obligat pârâta să plătească diferențele salariale de 1193 lei plus 446 lei actualizare, pentru reclamantul, iar pentru reclamantul suma de 2885 lei plus 645 lei actualizare și obligat pârâta la câte 650 lei cheltuieli de judecată. De asemenea, a obligat pârâta să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al fiecărui reclamant.

Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul a reținut că potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză de expert în conformitate cu prevederile art.128 alin.5, în cadrul pârâtei și al sucursalelor, salariul de bază minim era de 1,76 ori mai mare decât salariul minim pe economie actualizat.

Instanța de fond a mai reținut că pe baza acestor criterii, expertiza a concluzionat că în realitate drepturile salariale cuvenite reclamanților au fost calculate la un nivel inferior, raportat la nivelul minim pentru anul 2005, rezultând diferențele salariale de 1193 lei pentru reclamantul și de 2885 lei pentru reclamantul.

Pentru a se acoperi integral prejudiciul cauzat de neplata la scadență a acestor drepturi, expertul a mai stabilit că diferențele reprezentând actualizarea cu indicele de inflație pentru fiecare reclamant sunt de 446 lei pentru și 645 lei pentru.

Prin urmare, tribunalul a admis acțiunea precizată și a obligat pârâta să plătească fiecărui reclamant drepturile salariale cuvenite și neachitate în sume nete actualizate conform raportului de expertiză, așa cum au fost menționate iar în baza art.274 pr.civ. pârâta a fost obligată să plătească fiecărui reclamant câte 650 lei cheltuieli de judecată.

De asemenea, pârâta a fost obligată să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al fiecărui reclamant.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta SC SA prin administratorul judiciar Insolvency Specialists B(filele 4-5) criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie cât privește dezlegarea dată cererii de suspendare pe care instanța de fond a respins-o interpretând și aplicând greșit dispozițiile art. 36 din Legea nr.85/2006 care operează de drept.

Aceeași cerere de suspendare, întemeiată pe aceeași dispoziție legală a fost formulată de recurenta-pârâtă și în recurs (filele 8-9).

Curtea, examinând cu prioritate această cerere, constată că în raport de calitatea de recurentă a pârâtei SC SA prin administratorul judiciar Insolvency Specialists B, nu se încadrează în textul art.36 din Legea nr.85/2006 astfel cum a fost modificat prin Legea nr.277/2009, deși recurenta-pârâtă însăși l-a citat în cererea sa în varianta în vigoare actualmente.

Potrivit acestuia, de la data deschiderii procedurii, se suspendă de drept toate acțiunile judiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu excepția căilor de atac declanșate de debitor.

Cum în cauza de față, recurenta-pârâtă a declanșat prin exercitarea recursului, calea de atac, prin aceasta s-a plasat în situația de excepție a textului legal sus-citat, așa încât, suspendarea de drept invocată nu operează, cererea va fi respinsă ca neîntemeiată iar judecata recursului continuă, prin voința legiuitorului.

Cât privește critica din recurs referitoare la greșita interpretare și aplicare a aceluiași text de lege-nemodificat, de instanța de fond, Curtea constată că aceasta este justificată.

Cererea de suspendare formulată de pârâtă, anterior dezbaterilor la termenul de judecată din 23 aprilie 2009, a fost greșit respinsă.

Potrivit art.36 din Legea nr.85/2006, suspendarea judecății operează de drept, instanțele de judecată neavând posibilitatea de a refuza întreruperea ciclului judecății, dacă cerințele dispoziției legale sunt îndeplinite, fiind obligate, în puterea legii,să constate suspendarea de drept intervenită ca urmare a incidenței art.36 din actul normativ arătat și care, la acea dată avea următoarea formulare: de la data deschiderii procedurii, se suspendă de drept toate acțiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale.

Drept consecință, tribunalul a dat o dat o soluție nelegală cererii de suspendare, judecând cauza în fondul ei, deși aceasta trebuia suspendată în puterea legii, astfel că se impune, în temeiul art.312 cod pr.civ. admiterea recursului, casarea sentinței și, prin rejudecarea cererii de suspendare, admiterea acesteia, în baza art.36 din Legea nr.-, cu consecința constatării suspendării de drept a judecății în primă instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge cererea de suspendare a judecării recursului formulată de recurentă.

Admite recursul declarat de pârâtaSC SA B,cu sediul ales la ȘI ASOCIAȚII B --,.3,.7, sector 1, prin administrator judiciar Insolvency Specialists B, cu sediul în B,-, - 27,.A,.IV, sector 3, împotriva sentinței civile nr.889 din 23.04.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, domiciliat în comuna -Scăieni,-, județ P și, domiciliat în comuna Cărbunești, sat Cărbunești, nr.1, județ

Casează sentința și admite cererea de suspendare.

Constată suspendată de drept judecata cauzei la prima instanță în baza art. 36 din Legea nr. 85/2006, modificată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 13.10.2009.

Președinte, JUDECĂTORI: Simona Petruța Buzoianu, Vera Andrea Popescu

- - - - - - - -

Grefier,

Red.

Tehnored./

6 ex/10.11.2009

f- Tribunal

, R

Președinte:Simona Petruța Buzoianu
Judecători:Simona Petruța Buzoianu, Vera Andrea Popescu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi salariale (banesti).