Drepturi salariale (banesti).

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DOSAR NR-

ECIZIA NR.1259

Ședința publică din data de 10 iunie 2009

PREȘEDINTE: Simona Petruța Buzoianu

JUDECĂTORI: Simona Petruța Buzoianu, Vera Andrea Popescu

- -

Grefier -

Pe rol fiind judecarea recursurilor civile formulate de pârâțiiGUVERNUL ROMANIEIcu sediul în B, P-ța - nr. 1, sector 1,MINISTERUL JUSTITIEIcu sediul în B,-, sector 5, CURTEA DE APEL cu sediul in P,-, Județul P, împotriva sentinței civile nr. 1446 pronunțată la data de 21 mai 2008 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanții, C, personal auxiliar de specialitate din cadrul Judecătoriei Vălenii d Munte, cu domiciliul ales la udecătoria Vălenii d e M,-, Județul P și pârâții ministerul finantelor publice, cu sediul în B,-, sector 5 șiConsiliul National pentru Combaterea Discriminăriicu sediul în B,-,.A,. 10, sector 1.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:

Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și rămânând în deliberare, pronunță următoarea hotărâre:

CURTEA:

Deliberând asupra recursurilor civile de față, în baza lucrărilor dosarului reține următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr-, reclamanții, C, C, au solicitat în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Justiției, Curtea de Apel P, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării precum și cu chematul în garanție Ministerul Finanțelor Publice, obligarea atât a pârâților cât și a chematei în garanție la acordarea creșterilor salariale prevăzute de Ordonanțele nr.6,10,11/2007, cu 5% începând cu 1 ianuarie 2007, cu 2% începând cu 1 aprilie 2007 și cu 11% începând cu 1 octombrie 2007, urmând ca aceste creșteri salariale să fie actualizate cu indicele de inflație, începând cu data de la care trebuiau acordate și până la plata efectivă.

În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că prin Ordonanțele nr.6,10,11/2007 s-au prevăzut creșteri salariale pentru personalul din sectorul bugetar, astfel că prin excluderea lor în calitate de personal auxiliar de specialitate la udecătoria Vălenii de M de la creșterile salariale recunoscute celorlalte categorii de personal din sectorul bugetar s-a creat o situație discriminatorie ce trebuie înlăturată, prin admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.

Toți pârâții au fost legal citați.

Pârâtul Ministerului Economiei și Finanțelor prin Direcția Finanțelor Publice P (filele 8-9) a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în garanție și a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, întrucât acesta nu poate fi ordonator principal de credite pentru alte instituții sau ministere, care la rândul lor, sunt ordonatori principali de credite, cum este Ministerul Justiției.

Pârâta Curtea de APEL PLOIEȘTIa solicitat, prin întâmpinare (fila 10) respingerea acțiunii, întrucât acordarea majorărilor salariale numai pentru anumite categorii de bugetari a fost justificată de elemente specifice activității acestora și reprezintă, în esență, o opțiune a legiuitorului, deci este o problemă de legiferare.

La rândul său, Guvernul României a formulat întâmpinare(filele 49-62) prin care a invocat excepțiile: necompetenței materiale a instanței de conflicte de muncă și asigurări sociale, susținând că instanțele de contencios administrativ sunt competente să soluționeze cererile persoanelor vătămate prin ordonanțe sau, după caz, prin dispoziții din ordonanțele declarate neconstituționale, și respectiv a lipsei capacității juridice a Guvernului României, întrucât acest organ colegial, fără personalitate juridică poate sta în justiție, în calitate de pârât, numai în litigiile de contencios administrativ, atunci când este contestată legalitatea actelor administrative pe care le adoptă, iar, pe fondul cauzei, s-a solicitat respingerea acțiunii, întrucât reclamanții au solicitat extinderea dispozițiilor legale ale ordonanțelor pentru alte situații decât cele avute în vedere prin dispozițiile actelor normative.

Prin sentința nr.1446 din 21 mai 2008, Tribunalul Prahovaa admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor, respingând acțiunea față de acest pârât, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuala pasivă; a respins excepția de necompetență materială și lipsa capacității juridice invocată de Guvernul României, a admis acțiunea formulată de reclamanți, și a obligat pârâții să le plătească creșterile salariale reprezentând 5% începând cu 01.01.2007 față de luna decembrie 2006, 2% începând cu 01.04.2007 față de luna martie 2007 și 11% începând cu 01.10.2007, față de septembrie 2007, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație de la data scadenței fiecărei sume până la data plătii efective.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut sub aspectul excepțiilor că Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi ordonator principal de credite pentru alte instituții sau ministere, care au calitate de ordonatori principali de credite așa încât chemarea sa în judecată nu se justifică.

Nici excepția necompetenței materiale nu a fost primită de instanța de fond care a apreciat că în raport de obiectul acțiunii, competența materială de soluționare a litigiului revine instanței de drept comun în materie iar nu celei de contencios administrativ.

În fondul dreptului, tribunalul analizând actele și lucrările dosarului a reținut că, potrivit art.1 din Ordonanța de Guvern nr.10/2007, salariile de bază ale personalului bugetar și celui care ocupă funcții de demnitate publică se majorează în 3 etape, după cum urmează: cu 5% începând cu 1 ianuarie 2007, cu 2% începând cu 1 aprilie 2007 și cu 11% începând cu 1 octombrie 2007. Aceste creșteri salariale nu au fost acordate magistraților și personalului auxiliar de specialitate, pe considerentul că aceste categorii au beneficiat de măriri salariale substanțiale pe parcursul anilor 2006 și 2007, apărare ce nu poate fi primită deoarece unul din principiile fundamentale ale dreptului muncii este și cel al nediscriminării, stipulat de art.5 din Codul muncii.

S-a mai reținut că, potrivit art.2 alin.2 din nr.OG137/2000, sunt discriminatorii prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane față de altele, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare.

De asemenea, prima instanță a mai reținut că potrivit dispozițiilor nr.OG10/2007, nu a fost dovedit în cauză un scop legitim care să justifice înlăturarea categoriei reclamanților de la beneficiul creșterilor salariale prev. de art.1 lit.a, b, c din acest act normativ, sens în care este discriminatorie prevederea salarială prin care se acordă creșteri salariale doar anumitor categorii de personal din sectorul bugetar și persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică; mai mult decât atât, art.4 și art.16 din Constituția României consacră principiul egalității între cetățeni prin excluderea privilegiilor și a discriminării, fiind aplicabile și disp.art.14 din CEDO care reglementează interzicerea discriminării.

Împotriva sentinței au formulat recurs pârâții Guvernul României (filele 14-19) Ministerul Justiției(filele 9-10) și Curtea de APEL PLOIEȘTI,(filele 6-7) criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Recurentul-pârât Guvernul României a invocat cazul de recurs prev.de art.304 pct.9 cod pr.civ.și a reiterat apărarea făcută la instanța fondului sub formă de excepție, susținând că nu are capacitate juridică civilă și drept urmare acțiunea trebuia respinsă în privința sa ca inadmisibilă, deoarece potrivit dispozițiilor constituționale și ale Legii nr.90/2001, raporturile juridice la care participă Guvernul României nu pot fi de natură civilă ci doar administrativă.

În fondul cauzei, recurentul-pârât a susținut că în mod greșit a fost admisă acțiunea reclamanților care sunt încadrați ca personal auxiliar de specialitate la udecătoria Vălenii de M și cărora salariile le-au fost majorate cu cotele procentuale pe care le solicită prin cererea de chemare în judecată de față prin Ordonanța nr.8/2007.

Pentru aceste motive, recurentul-pârât Guvernul României a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței și în principal, respingerea acțiunii ca inadmisibile iar în subsidiar ca neîntemeiate.

Recurenta-pârâtă Curtea de APEL PLOIEȘTIa susținut că sentința este nelegală și netemeinică, fiind pronunțată cu încălcarea art.304, pct.7-9 cod pr.civ, pentru că prin cele trei ordonanțe de guvern nr.6/2007, nr.190/2007 și nr.11/2007 s-au acordat majorări salariale anumitor categorii de bugetari: demnitari și funcționari publici, personalul didactic și personalului auxiliar din sectorul bugetar și cel salarizat potrivit anexelor II și III din Legea nr.154/1998, magistrații și personalul auxiliar nefiind prevăzuți în aceste acte normative nu din cauza pretinsei discriminări constatate greșit de instanța de fond ci datorită opțiunii legiuitorului, singurul în drept să dispună asupra politicilor salariale din venituri publice.

Recurenta a cerut admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței, în sensul respingerii acțiunii.

Recurentul-pârât Ministerul Justiției a susținut în primul rând că în cauză este incident cazul de casare prev.de art.304, pct.5 cod pr.civ. deoarece nu a avut cunoștință de existența litigiului și nu i-a fost comunicată cererea de chemare în judecată cu consecința imposibilității de a-și exercita dreptul la apărare.

O a doua critică privește nelegalitatea sentinței deoarece a dispus acordarea către intimați a unui drept neprevăzut de lege, prin interpretarea eronată a dispozițiilor 137/2000 reținând existența unei situații discriminatorii în pofida Deciziei Curții Constituționale nr.818/3 iulie 2008.

O ultimă critică se referă la incidența cazului de recurs prev.de art.304 pct.9 cod pr.civ, recurentul-pârât susținând că tribunalul a aplicat greșit legea, acordând nejustificat drepturi salariale personalului auxiliar de specialitate în condițiile în care prin nr.8/2007 aprobată prin Legea nr.247/2007 acesta a beneficiat de creșteri salariale similare cu cele din OG nr.6/2007, nr.10/2007 și nr.11/2007.

Recurentul-pârât Ministerul Justiției a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței și în fond, respingerea acțiunii ca neîntemeiate.

Examinând sentința prin prisma actelor și lucrărilor de la dosar, a criticilor formulate de recurenți, precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză, dar și sub toate aspectele conform art.3041cod.pr.civ.Curtea constată că este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, pentru considerentele care succed:

În privința recursului exercitat de pârâtul Guvernul României, Curtea constată că excepția lipsei capacității juridice a acestuia, pe care invocat-o în fața instanței de fond, a rămas nedezlegată.

Cercetând această excepție, ca prim motiv de critică în recurs, Curtea reține că într-adevăr, potrivit legii speciale de funcționare-Legea nr.90/2001 modif.și complet. dar și în temeiul dispozițiilor constituționale, Guvernul României este autoritatea publică a puterii executive, organ colegial fără personalitate juridică, putând sta în justiție numai în litigiile de contencios administrativ când se contestă legalitatea actelor administrative pe care le adoptă în exercițiul atribuțiilor și competențelor sale legale.

Astfel fiind, Curtea, constatând fondat recursul sub acest aspect, în temeiul art.312 cod pr.civ. îl va admite și va modifica sentința primei instanțe cu consecința respingerii acțiunii reclamanților față de pârâtul Guvernul României pentru lipsa capacității procesuale a acestuia în litigiul de față, în aceste circumstanțe, fiind de prisos a analiza și celelalte critici formulate de recurentul-pârât Guvernul României.

Șicelelalte două recursuri, exercitate de pârâții Ministerul Justiției și Curtea de APEL PLOIEȘTIsunt întemeiate, sentința fiind nelegală și netemeinică în fondul său, pentru cazul de recurs prev.de art.304 pct.9 cod pr.civ.

Instanța de fond a argumentat soluția de admitere a acțiunii pe faptul pretinsei discriminări comise prin actele normative care au stabilit creșteri ale drepturilor salariale ale unor categorii socio-profesionale din sistemul bugetar pe de o parte și personalul din sistemul judiciar, pe de alta.

Invocând incidența art.2 alin.2 din nr.137/2000, tribunalul a reținut că sunt discriminatorii prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane față de altele, în afara cazului când acestea sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare.

În acești termeni, prima instanță a considerat că legiuitorul a discriminat pe reclamanți adoptând OG.nr.6/2007, nr.10/2007 și nr.11/2007 prin care s-au acordat majorări salariale anumitor categorii de bugetari: demnitari și funcționari publici, personalul didactic și personalului auxiliar din sectorul bugetar și cel salarizat potrivit anexelor II și III din Legea nr.154/1998, fără a observa că pretinsele fapte cu caracter discriminatoriu sunt în realitate reglementări prin care pentru anumite categorii socio-profesionale s-au edictat norme privind creșteri salariale, persoanele vizate de acestea nefiind în situații comparabile.

Prin modalitatea de interpretare a dispozițiilor OG nr.137/2000, instanța de fond a adăugat la lege, arogându-și în acest fel atribuții de legiferare, în condițiile în care a considerat că drepturi salariale neprevăzute în legea specială de salarizare a personalului auxiliar de specialitate din sistemul judiciar din care fac parte și reclamanții, le sunt aplicabile, prin acordarea unor drepturi stabilite în alte acte normative ai căror destinatari nu sunt.

În acest sens, așa cum recurentul-pârât Ministerul Justiției a susținut argumentat, s-a pronunțat și Curtea Constituțională a României, prin Decizia nr.818 din 3 iulie 2008, stabilind că prevederile art.1,2,3 și 27 alin.1 din OG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, sunt neconstituționale în măsura în care din ele se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în acte normative inaplicabile în cauzele deduse judecății.

Pentru considerentele care preced, Curtea va constata că și aceste recursuri sunt fondate și în temeiul art.312 rap.la art.304, pct.9 cod pr.civ. le va admite, modificând în parte sentința civilă nr.1446 din 21 mai 2008 Tribunalului Prahova și rejudecând în fond cauza, va respinge acțiunea reclamanților ca neîntemeiată față de pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL PLOIEȘTI și Tribunalul Prahova, menținând dispozițiile hotărârii sus-menționate prin care au fost dezlegate cele două excepții soluționate corect de instanța de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursurile formulate de pârâțiiGUVERNUL ROMANIEIcu sediul în B, P-ța - nr. 1, sector 1,MINISTERUL JUSTITIEIcu sediul în B,-, sector 5, CURTEA DE APEL cu sediul in P,-, Județul P, împotriva sentinței civile nr. 1446 pronunțată la data de 21 mai 2008 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanții, C, personal auxiliar de specialitate din cadrul Judecătoriei Vălenii d Munte, cu domiciliul ales la udecătoria Vălenii d e M,-, Județul P și pârâții ministerul finantelor publice, cu sediul în B,-, sector 5 șiConsiliul National pentru Combaterea Discriminăriicu sediul în B,-,.A,. 10, sector 1.

Modifică în parte sentința, în sensul că admite excepția lipsei capacității juridice a Guvernului României și respinge acțiunea față de acesta.

Respinge acțiunea, ca neîntemeiată, în raport de ceilalți pârâți, față de care a fost admisă acțiunea.

Menține restul dispozițiilor sentinței.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 iunie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Simona Petruța Buzoianu, Vera Andrea Popescu

--- - --- - -

Fiind în, Fiind în,

semnează, semnează,

Președintele instanței, Președintele instanței,

GREFIER,

Red.

Tehnored.

3ex./09.07.2009

f-- Tribunalul Prahova

R,

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3120

Președinte:Simona Petruța Buzoianu
Judecători:Simona Petruța Buzoianu, Vera Andrea Popescu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi salariale (banesti).