Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 1522/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția Civilă mixtă
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1522/2009-
Ședința publică din 12.11.2009
PREȘEDINTE: Stan Aurelia Lenuța
JUDECĂTOR 2: Trif Doina
JUDECĂTOR 3: Moșincat
Grefier:
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurentul contestator, cu domiciliul în Vadu, str. -, județul B, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 524/LM din data de 13.03.2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, prin care s- respins contestația, având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în cauză, nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare a părților este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că procedura de citare a părților este completă, prezentul recurs este scutit de la plata taxei de timbru, precum și faptul că s-a depus la dosar, prin serviciul registratură, la data de 21.10.2009, o completare a motivelor de recurs, iar la data de 28.10.2009, o completare a întâmpinării. De asemenea, se constată că, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsa părților conform dispozițiilor art. 242 pct. 2 Cod procedură civilă, după care:
Instanța consideră cauza lămurită și rămâne în pronunțare asupra acesteia.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND,
Asupra recursului civil e față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 524/LM din data de 13.03.2009, pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Bihorar espins contestația formulată de contestatorul, domiciliat în localitatea Vadu, str.-, județul B, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în O,-, județul
Nu s-au acordat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:
Prin decizia nr.-/16.06.1992 (fila 3 dosar), contestatorul a fost înscris la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă.
Din buletinul de calcul nr. -/11.04.2005 (fila 9 dosar), care a stat la baza emiterii deciziei de recalculare a pensiei, rezultă că contestatorul a desfășurat activitate în grupa a I de muncă o perioadă de 29 de ani și 5 luni.
Instanța a constatat că activitatea desfășurată de contestator a fost aceea de meseriaș întreținere cale, după cum rezultă din fișa de pensie (fila 25 dosar), iar acesta nu a desfășurat activitatea în categoriile prevăzute de art.20 din Legea nr.19/2001 pentru a i se calcula stagiul complet de cotizare prin raportarea punctajului la 20 ani.
Din buletinul de calcul nr. -/11.04.2005 (fila 9 dosar) privind recalcularea pensiei, rezultă că intimata a calculat în mod corect pensia contestatorului prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 30 de ani în conformitate cu prevederile art.8 din Legea nr.3/1977, care reprezintă legea sub care s-a deschis dreptul la pensie al contestatorului.
Având în vedere considerentele anterior menționate, în temeiul art.43, 20 și 77 din Legea 19/2000 și art. 8, 12 și 14 din Legea nr.3/1977, instanța a respins contestația ca neîntemeiată.
În temeiul art.274 pr. civilă, instanța a respins cheltuielile de judecată solicitate în cauză, întrucât intimata nu a căzut în pretenții.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de la plata taxelor de timbru, a declarat apel contestatorul, solicitând admiterea acestuia, rejudecarea cauzei în sensul admiterii contestației, modificarea deciziei Casei Județene de Pensii, cu utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani.
Prin motivele de recurs s-a invocat că muncit 29 ani, 5 luni în grupa I de muncă, astfel că, se impunea recalcularea pensiei prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 sau 26 ani la determinarea punctajului mediu anual, nu de 30 de ani.
La data pensionării îi erau aplicabile dispozițiile Legii nr. 3/1977, apoi ale Legii nr. 19/2000, anexele, condiții speciale, situație în care stagiul complet de cotizare în condiții speciale era de 20 de ani. Legiuitorul, când a emis nr. 69/1990, Ordinele 50/90, OUG nr. 4/2005 și Legea nr. 226/2006 nu a avut ca scop discriminarea sau diminuarea drepturilor deja câștigate, ori, el a lucrat în siguranța circulației la CFR, iar conform art. 5, 3 din Legea nr. 226/2006 punctajul mediu anual se determină prin împărțirea la 25 numărului de puncte obținut din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare.
S-a invocat în drept dispozițiile Legii nr. 3/1977, Legii nr. 19/2000, Legea nr. 226/2006, Decretul Lege nr. 68/1990, OUG nr. 4/2005, Ordinul nr. 50/1990.
Intimata, prin întâmpinarea depusă la dosar, a solicitat respingerea recursului arătând că recurentul a fost înscris la pensie în baza Legii nr. 3/1977, nu a lucrat în locurile de muncă prevăzute de art. 20 din Legea nr. 19/2000 și nici în cele stabilite de Legea nr. 226/2006. Acesta lucrat ca meseriaș cale I la secția 1.2, funcție ce nu se regăsește în funcțiile prevăzute de Legea nr. 226/2006, iar pe de altă parte, drepturile solicitate nu pot fi acordate retroactiv, legea a intrat în vigoare dosar din 16.06.2006.
Pentru cei pensionați în baza Legii nr. 3/1977, în intervalul 1 iulie 1977 - 31.03.2001, conform HG nr. 1550/2004 a normelor de aplicare, stagiul de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual, va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977, art. 8.
Nu se pot aplica dispozițiile art. 14 din Legea nr. 3/1977 întrucât nu a reglementat un stagiu de cotizare ci doar a dat dreptul de pensionare pentru limită de vârstă celor ce au lucrat în grupele I și II de muncă.
Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor invocate precum și din oficiu, instanța de recurs constată următoarele:
Recurentului i-au fost stabilite drepturile la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă, prin decizia nr. -/16.06.1992, în baza Legii nr. 3/1977, având o vechime totală în muncă de 53 de ani din care, 29 ani, 7 luni în grupa I de muncă, meseriaș întreținere cale ferată - CFR.
Actul normativ în baza căruia s-a pensionat recurentul, Legea nr. 3/1977 prevedea în art. 8 o vechime în muncă necesară ieșirii la pensie de 30 de ani la bărbați și 25 de ani pentru femei,celor ce au lucrat în grupa I de muncă minimum 20 de ani, potrivit art. 14 reducându-li-se vârsta legală de pensionare.
Actualul act normativ în materie, Legea nr. 19/2000, stabilește în art. 20 lit. a - d, locurile de muncă în condiții speciale prevăzând totodată că pentru celelalte activități se va emite un alt act normativ, sens în care abia în anul 2006 s-a elaborat Legea nr. 226/2006, acte normative ce stabilesc inclusiv modul de determinare al punctajului mediu anual, favorabil celor ce au lucrat în astfel de condiții.
Potrivit art. 1 alin. 1 din Legea nr. 226/2006 au fost încadrate în locurile de muncă în condiții speciale, cu începere din 01.04.2002, cele prevăzute în anexa nr. 1, iar art. 2 alin. 2 stabilit că sunt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale, perioadele de timp anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 în care asigurații și-au desfășurat activitatea pe durata programului normal de lucru, în locurile de muncă încadrate conform legislației anterioare în grupa I de muncă.
Ca urmare, acest act normativ a prevăzut o excepție de la principiul neretroactivității legii civile, pentru persoanele ce s-au pensionat anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 și care au lucrat în condiții speciale, tocmai pentru a nu se crea o discriminare între cei pensionați anterior anului 2001 și ceilalți, care au lucrat în aceleași condiții, apărările intimatei în sensul că s-ar aplica dispozițiile HG nr. 1550/2004, respectiv doar art. 8 din Legea nr. 3/1977 sunt nefondate.
Problema care trebuie însă analizată în speță este aceea a locului de muncă, funcției pe care recurentul a avut-o anterior deschiderii drepturilor la pensie, de a stabili dacă aceasta se încadrează în anexa nr. 1 Legii nr. 226/2006. Astfel cum s-a arătat mai sus, recurentul a lucrat la CFR, unitate ce se regăsește în anexa 2 legii speciale, în funcția de meseriaș întreținere cale ferată, ori, la punctul 7 din anexa 2 s-a stabilit că fac parte din locurile de muncă încadrate în condiții speciale, activitățile desfășurate de personalul din siguranța circulației, fiind doar exemplificate funcțiile de mecanic locomotivă, automotor, mecanic ajutor și mecanic instructor, și nu s-a arătat în sens limitativ, restrictiv, cu aplicarea greșită a legii, instanța de fond reținând contrariul.
Este cert, conform celor expuse că, recurentul a lucrat la CFR, ca meseriaș la întreținerea căii ferate, ori, această activitate poate fi calificată ca făcând parte din cea desfășurată în domeniul siguranței circulației, de modul în care acești angajați și-au îndeplinit obligațiile a depins siguranța celor ce au participat la trafic și nu numai. De altfel, tocmai datorită condițiilor deosebite de muncă - importanța acesteia - activitatea desfășurată a fost încadrată în grupa I de muncă, a considera altfel ar determina o inechitate, ceea ce instanța este obligată să preîntâmpine.
Ca urmare, recurentului îi sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 226/2006 care în art. 5 alin. 1 stabilit că pentru asigurații ce au realizat un stagiu complet de cotizare de 25 de ani în condiții speciale, punctajul mediu anual se determină prin împărțirea la 25 numărului de puncte rezultate din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare și nu de 30 cum greșit a procedat intimata.
De altfel, se impune adoptarea acestei soluții și raportat la practica constantă în materie a Curții de Apel Oradea, deciziile civile nr. 777/2009, 704/2009, 706/2009 etc. care, în situații similare, a unor persoane a căror drepturi s-au deschis în baza Legii nr. 3/1977 ca și recurentului, le-au fost aplicate dispozițiile Legii nr. 226/2006, altfel, s-ar crea o discriminare, o încălcare a art. 14 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, a Protocolului nr. 12 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, respectiv a practicii constante a Curții Europene a Drepturilor Omului - cauzele, / României, în cadrul cărora s-a considerat că, adoptarea unor soluții diferite în situații similare, analoage, determină implicit o încălcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 al CEDO, petiționarii, față de practica judiciară anterioară având legitimă a dobândirii unui bun, dispoziții legale prioritare față de dreptul intern, conform de altfel și Constituției României, art. 11, 20.
Raportat la toate considerentele expuse mai sus, fiind incidente dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, în baza art. 312 alin. 1, 3 Cod procedură civilă coroborat cu art. 1, 2, 3, 5, 6 din Legea nr. 226/2006, art. 169 alin. 3 din Legea nr. 19/2000 conform căreia drepturile recalculate se acordă doar din luna următoare solicitării, ce în speță este 08.05.2008, data înregistrării acțiunii, ( deci dreptul curge doar din 01.06.2008), instanța de recurs va admite ca fondat recursul, va modifica în întregime sentința, va admite în parte contestația, va dispune modificarea deciziei nr. -/01.07.2007 emisă de intimată, în sensul că o va obliga să emită o nouă decizie, în favoarea contestatorului, cu luarea în considerare la determinarea punctajului mediu anual unui stagiu complet de cotizare de 25 de ani în loc de 30 de ani, cum greșit a procedat, începând cu data de 01.06.2008.
Până la data publicării în Monitorul Oficial al deciziei nr. 40/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a unificat practica judiciară în materie, în sensul că cei pensionați în baza Legii nr. 3/1977 și au lucrat în condiții speciale în sensul că li se impune un stagiu complet de cotizare de 30 de ani la bărbați și de 25 ani la femei, art. 14 reglementând doar reducerea vârstei de pensionare și adaosul sporului de grupă - aveau legitimă a dobândirii unui bun în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 al CEDO, cauzele, / României fiind relevante în acest sens, vis-a-vis de practica constantă în materie a Curții de Apel Oradea, recurentul promovând litigiul cu mult anterior acestei date.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite ca fondat recursul civil declarat de recurentul contestator, cu domiciliul în Vadu, str. -, județul B, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 524/LM din data de 13.03.2009, pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o modifică în întregime în sensul că:
Admite contestația.
Dispune modificarea deciziei de pensionare nr. -/01.07.2007, emisă de intimată în favoarea contestatorului, în sensul că obligă intimata să emită o nouă decizie prin luarea în calcul la determinarea punctajului mediu anual a unui stagiu complet de cotizare de 25 de ani în loc de 30 de ani, cu începere din 01.06.2008.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 12.11.2009.
Președinte Judecător Judecător Grefier
- - - - - -
- redactat hotărâre în concept - judecător - - - - 18.11.2009
- judecători fond -,
- dact. gref. - 18.11.2009 - 4 ex.
- emis 2 com. - 18.11.2009 -, CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
Președinte:Stan Aurelia LenuțaJudecători:Stan Aurelia Lenuța, Trif Doina, Moșincat
