Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 1525/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția Civilă mixtă
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1525/2009-
Ședința publică din 12.11.2009
PREȘEDINTE: Stan Aurelia Lenuța
JUDECĂTOR 2: Trif Doina
JUDECĂTOR 3: Moșincat
Grefier:
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimatul contestator, cu domiciliul în, nr. 118, județul B, împotriva sentinței civile nr. 98/LM din data de 12.01.2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă intimatul contestator personal, lipsă fiind recurenta intimată.
Procedura de citare a părților este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că procedura de citare a părților este completă, prezentul recurs este scutit de la plata taxei de timbru, după care:
Intimatul contestator arată că nu are alte probe de propus sau cereri de formulat în cauză.
Instanța, nemaifiind de administrat alte probe în cauză, închide faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Intimatul contestator solicită respingerea recursului, menținerea hotărârii pronunțată de Tribunalul Bihor, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND,
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 98/LM din data de 12.01.2009, pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Bihora admis in parte contestația formulată de contestatorul cu domiciliul în com., nr.118,județul B, în contradictoriu cu intimata CASA JUDETEANA DE PENSII B cu sediul in O,-, județul B, și în consecință:
A obligat intimata să recalculeze pensia acestuia, prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 25 ani, sens in care va emite o noua decizie de pensionare, in favoarea contestatorului.
A respins restul pretențiilor.
Nu s-au acordat cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:
Prin decizia -/31.08.2005 a fost recalculată pensia contestatorului.
Stagiul complet de cotizare avut în vedere a fost de 30 de ani, conform art. 2 alin. 1 din HG1550/2004. Conform aceluiași act, legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la categoria de pensie de care beneficiază contestatorul la data de 1 octombrie 2004 este Legea 3/1977.
Având în vedere susținerile contradictorii ale părților referitoare la legea aplicabilă și practica constantă a Curții de Apel Oradea ( a se vedea deciziile civile nr.902/29.05.2008 și nr.638/18.04.2008), contestatorul având o speranță legitimă de a obține recunoașterea drepturilor sale, instanța a apreciat că în speță se impune o interpretare a legilor succesive adoptate în această materie, în scopul clarificării acestei probleme. Astfel, rolul puterii judecătorești este în esență acela de a aplica legea, adică aceea de aoi nterpreta și a adapta cazurilor particulare. În speță, instanța va identifica legea aplicabilă, ținând cont de principiile aplicării legii civile în timp, de intenția reală a legiuitorului, precum și de principiile generale ale dreptului.
Așadar, instanța a constatat că legea aplicabilă la data deschiderii dreptului de pensionare al contestatorului era Legea nr. 3/1977. Coroborând acest text cu prevederile art. 2 alin.1 din HG1550/2004 care prevede că: "Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază [.] " ar trebui să concluzionăm că într-adevăr stagiul complet de cotizare al contestatorului ar fi de 30 de ani. astfel de concluzie este însă cu desăvârșire eronată, fiind rodul unei interpretări simplificate și care nesocotește reglementări ulterioare în materie, cu atât mai mult cu cât acestea au o forță superioară unei hotărâri de guvern pe care se întemeiază apărările intimatei, respectiv HG1550/2004 amintit mai sus. de care facem vorbire se regăsesc în nr.OUG4/2005 aprobată prin Legea 78/2005, care prevede în mod explicit "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie". Or, având în vedere acest principiu, pe de-o parte că nr.OUG4/2005 este ulterioară HG1550/2004 și pe de altă parte, că ordonanța aprobată prin Lege are o forță juridică superioară unei hotărâri de guvern, se impune să concluzionăm că prevederile art. 2 alin.2 din HG. 1550/2004 au fost abrogate tacit, în sensul că nu pot fi interpretate într-un mod care să ducă la stabilirea unor pensii diferențiate în funcție de anul ieșirii la pensionare.
Așa cum s-a arătat deja, judecătorul trebuie, în primul rând, să cerceteze care a fost intenția reală a legiuitorului. Astfel, din OUG4/2005 aprobată prin legea 78/2005 rezultă în mod indubitabil că legiuitorul a urmărit să înlăture toate discriminările dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie. În aceste condiții, aplicarea rigidă a HG1550/2004 încalcă acest principiu. Or, a nu deroga de la principiile generale ale dreptului, a urma spiritul legii și nu numai litera sa, sunt două reguli elementare ce se impun judecătorului când interpretează legea.
În lumina acestei interpretări, instanța a apreciat că prevederile Legii nr.19/2000 sunt aplicabile de la data intrării în vigoare tuturor categoriilor de pensionări ce intră în sfera sa de reglementare, indiferent de data deschiderii dreptului lor la pensie.
Întrucât Legea nr.226 din 2006 fost emisă in temeiul art.19 alin.2 din Legea nr.19/2000 actualizată si potrivit art. 6 din Legea nr.226 din 2006 "prevederile prezentei legi se completează cu cele ale Legii nr. 19/2000, cu modificările si completările ulterioare, rezultă cu prisosință ca indiferent de anul deschiderii dreptului la pensie, dispozițiile sale sunt aplicabile tuturor pensionarilor care au desfășurat activitate in grupa I de muncă ( condiții speciale) o perioadă mai mare de 20 de ani la o unitate din cele prevăzute in anexa la legea 226/2006 in speta CFR.
Art.2 alin 2 din Legea nr.226/2006 prevede că: "sunt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale perioadele de timp anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările si completările ulterioare, în care asigurații si-au desfășurat activitatea, pe durata programului normal de lucru din luna respectiva, în locurile de munca încadrate conform legislației anterioare în grupa I de munca si care, potrivit prezentei legi, sunt încadrate în condiții speciale.
În concluzie funcția si locul contestatorului fochist, mecanic locomotiva,mecanic asistent: funcții ce țin de siguranța circulației,încadrându-se in grupa I de muncă potrivit legislației anterioare este astfel asimilat stagiului de cotizare prevăzut de legea nr.226/2006.
Potrivit art.3 din Legea nr.226/2006 "asigurații care realizează un stagiu de cotizare de cel puțin 25 de ani în condițiile speciale prevăzute de prezenta lege beneficiază de pensie pentru limita de vârsta cu reducerea cu 15 ani a vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3 "Vârstele standard de pensionare si stagiile minime si complete de cotizare pentru femei si bărbați, pe ani si pe luni, pe perioada aprilie 2001 - martie 2015" la Legea nr. 19/2000, cu modificările si completările ulterioare.
Art.5 din același act normativ stipulează că "pentru asigurații prevăzuți la art. 3 punctajul mediu anual se determina prin împărțirea la 25 numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare."
Față de ansamblul considerentelor expuse mai sus, instanța constatând că, din datele privitoare la activitatea in munca aflate in dosarul de pensionare rezultă că acesta a desfășurat pe o perioadă mai mare de 25 de ani activitate in condiții speciale, în temeiul art.3 coroborat cu art.5 din Legea nr.226/2006 si anexa nr.4 din legea nr.19/2000, a admis în parte contestația și a obligat intimata să recalculeze pensia stabilită pe seama contestatorului prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 25 de ani și nu 20 de ani cum solicită neîntemeiat contestatorul, sens în care va obliga intimata sa emită o noua decizie de pensionare.
Instanța a constatat că nu au fost solicitate cheltuieli de judecata de către contestator.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de la plata taxelor de timbru, a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii B, solicitând admiterea acesteia, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
Prin motivele de recurs s-a invocat că intimatul a fost înscris la pensie în baza Legii nr. 3/1977, prin motivare instanța este în eroare cu privire la interpretarea art. 2 alin. din HG nr. 1550/2004, în opinia acesteia, stagiul de cotizare utilizat cu ocazia recalculării nu ar fi cel impus de Legea nr. 3/1977 ce reglementa o vechime integrală de 30 de ani la bărbați și 25 ani la femei, ci un alt număr de ani vechime, conform Legii nr. 226/2006.
Nu sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 226/2006 întrucât se aplică doar asiguraților ce au desfășurat activitate în locurile de muncă din cadrul unităților prevăzute în anexa 2, ori, activitatea pe care a desfășurat-o intimatul nu se regăsește în această anexă, doar anumite intervale de timp a lucrat ca mecanic locomotivă iar unitatea nu este în anexa nr. 2. Trebuiesc îndeplinite ambele condiții cumulative, conform art. 2 alin. 2 din Legea nr. 226/2006.
Au fost ignorate dispozițiile Ordinului nr. 572/2006 pentru aprobarea normelor tehnice a Legii nr. 226/2006, nu s-a obținut de către angajator avizul pentru îndeplinirea procedurilor, criteriilor de încadrare în condiții speciale, instanța subrogându-se în atribuțiile angajatorului, încadrând locul de muncă în condiții speciale. Utilizarea unui număr de 25 de ani ce nu reprezintă un stagiu de cotizare în sensul legii, ar însemna aplicarea greșită acesteia, realizarea unui tratament discriminatoriu față de cei cărora li s- deschis dreptul în baza Legii nr. 19/2000.
S-au invocat în drept dispozițiile art. 304 pct. 8, 9 Cod procedură civilă, HG nr. 1550/2004, Legea nr. 226/2006.
Intimatul contestator, prezent în instanță, a solicitat respingerea recursului, menținerea hotărârii pronunțată de Tribunalul Bihor, fără cheltuieli de judecată.
Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța de recurs constată următoarele:
Actul normativ în vigoare la data când intimatului i s-a deschis dreptul la pensie, a fost Legea nr. 3/1977, iar prin Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale s-a stabilit în art. 2 alin. 2 că, sunt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale, perioadele de timp anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, în care asigurații și-au desfășurat activitatea pe durata programului normal de lucru, în locurile de muncă încadrate conform legislației anterioare în grupa I de muncă.
Ca urmare, acest act normativ a prevăzut o excepție de la principiul neretroactivității legii civile, pentru persoanele ce s-au pensionat anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 și care au lucrat în condiții speciale, tocmai pentru a nu se crea o discriminare între cei pensionați anterior anului 2001 și ceilalți, cu toate că au lucrat în aceleași condiții, aspect față de care apărările recurentei referitoare la greșita aplicare sau interpretare a HG nr. 1550/2004 sunt irelevante.
În măsura în care instanța ar dispune altfel, ar însemna o încălcare a practicii constante în materie instituită în ultimul an și în care în zeci de dosare, în situații similare, exemple: deciziile civile nr. 777/2009, 704/2009,706/2009, a dispus astfel referitor la persoane a căror drepturi s-au deschis în baza Legii nr. 3/1977. Mai mult, s-ar crea o discriminare, o inechitate, ceea ce ar însemna implicit o încălcare a art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului ce interzice orice discriminare în situații similare, analoage, a Protocolului nr. 12 și nu în ultimul rând a Protocolului nr. 1, art. 1 deoarece la data introducerii contestației, contestatorul avea legitimă a dobândirii unui bun, vis-a-vis de practica instituită în favoarea celor aflați în aceiași situație - cauzele, /României fiind elocvente în acest sens, soluționate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Intimatul, anterior pensionării a lucrat 37 ani în grupa I de muncă, fochist, mecanic de locomotivă, mecanic asistent, ori, aceste activități au legătură directă cu siguranța circulației, activitate prevăzută în anexa nr. 1 din Legea nr. 226/2006. Faptul că angajatorul unde și-a desfășurat intimatul activitatea, nu a făcut demersurile necesare încadrării în anexa nr. 2 acestui act normativ, nu-i este imputabil fostului angajat, astfel că, în mod corect instanța de fond a dispus aplicarea art. 3 din Legea nr. 226/2006 situației acestuia, dispunând recalcularea pensiei cu luarea în considerarea a unui stagiu complet de cotizare, utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 25 de ani, fără ca prin această dispoziție să se subroge atribuțiilor angajatorului, s-au ignorând Ordinul nr. 577/2006. Ar fi o evidentă discriminare a asiguraților care în aceleași condiții de muncă nu ar beneficia de aplicarea Legii nr. 226/2006, dacă angajatorul nu ar fi făcut demersuri pentru înscrierea în anexa nr. 2, față de ceilalți unde angajatorul a respectat procedurile legale, ceea ce ar contraveni nu doar Constituției României ce proclamă egalitatea de tratament ci și art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Protocolul nr. 12 al acesteia, culpa nefiind în sarcina fostului angajat.
Ceea ce însă a omis instanța de fond a fost indicarea datei de la care urmează a fi efectuată recalcularea ori, acest aspect se impune a fi analizat pentru punerea în executare și a nu fi necesare ulterioare cereri de lămurire, completare dispozitiv, iar pe de altă parte, întrucât în motivele de recurs s-a invocat neretroactivitatea Legii nr. 226/2006. art. 6 din acest act normativ stabilește că se completează cu Legea nr. 79/2000, care în art. 169 alin. 3 stabilit ca recalcularea pensiilor să se facă din luna următoare solicitării, solicitare care în speță s-a făcut conform răspunsului recurentei din 28.03.2998 sub nr. 31302 - fila 32 - în luna martie 2008, astfel că, din 01.04.2008 se cuvin drepturile stabilite.
Referitor la Decizia nr. 40/2008 pronunțată în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție, conform art. 329 Cod procedură civilă se impune a se preciza că prin aceasta s-a unificat practica judiciară în materie la nivel național, stabilindu-se că celor pensionați în baza Legii nr. 3/1977 li se aplică dispozițiile acesteia, inclusiv celor ce au lucrat în condiții speciale. Singurul beneficiu acordat de art. 14 fiind doar acordarea sporului de grupă și reducerea vârstei de pensionare, stagiul complet de cotizare fiind de 25 de ani la femei și 30 ani la bărbați, deci nu dispozițiile Legii nr. 19/2000 cum a procedat Curtea de Apel Oradea.
Nu s-a făcut în speță aplicarea acesteia conform art. 329 alin. 3 Cod procedură civilă, ca urmare a considerentelor expuse, celor ce au promovat litigiul anterior publicării în Monitorul Oficial aplicându-li-se principiul Curții Europene a Drepturilor Omului - legitimă a dobândirii unui bun raportat la practica Curții, constante în materie, prin care s-a făcut aplicarea Legii nr. 19/2000 și celor pensionați în baza Legii nr. 3/1977, pentru a nu se crea și accepta o discriminare a celor pensionați în condiții similare, însă în ani diferiți.
Față de cele expuse, fiind aplicabile dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, în baza art. 312 alin. 1, 3 Cod procedură civilă, instanța de recurs va admite ca fondat recursul, va modifica în parte sentința și va stabili că drepturile acordate se vor opera din 01.04.2008, urmând a fi menținute celelalte dispoziții ca fiind legale și temeinice.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite ca fondat recursul civil declarat de recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimatul contestator, cu domiciliul în, nr. 118, județul B, împotriva sentinței civile nr. 98/LM din data de 12.01.2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o modifică în parte în sensul că:
Drepturile stabilite se acordă din 01.04.2008.
Menține celelalte dispoziții.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 12.11.2009.
Președinte Judecător Judecător Grefier
- - - - - -
- redactat hotărâre în concept - judecător - - - - 18.11.2009
- judecători fond -,
- dact. gref. - 18.11.2009 - 4 ex.
- emis 2 com. - 18.11.2009 - CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B,
Președinte:Stan Aurelia LenuțaJudecători:Stan Aurelia Lenuța, Trif Doina, Moșincat
