Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 1820/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ -
Dosar nr-
Complet II recurs
DECIZIA CIVILĂ NR 1820/R/2009
Ședința publică din data de 9 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Doina Măduța | - - | - JUDECĂTOR 2: Felicia Toader |
- - | - JUDECĂTOR 3: Dana Cigan | |
- - | - judecător | |
- - | - grefier |
Pe rol, soluționarea recursului civil declarat de recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimatul contestator, domiciliat în,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 574/LM din 1 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect: recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă intimatul contestator G personal și asistat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale emise de Baroul Bihor -Cabinet Individual, lipsă fiind recurenta intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței faptul că prezentul recurs este scutit de la plata taxei judiciare de timbru, La dosar a parvenit prin Serviciul Registratură la data de 4 decembrie 2009 completare la motivele de recurs, după care:
Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul intimatului solicită respingerea recursului, menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată, reprezentând onorariul avocațial.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr574/LM din 1 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor s-a admis în parte contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B și în consecință:
S-a dispus anularea deciziei nr. -/30.11.2005 emisă de intimată, pe seama contestatorului și a obligat intimata să recalculeze pensia acesteia, prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 25 ani, sens în care va emite o nouă decizie de pensionare, în favoarea contestatorului.
Au fost respinse celelalte pretenții.
Din considerentele sentinței se reține că contestatorului i s-a stabilit dreptul la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă prin decizia nr. -/2000, recunoscându-i-se o vechime totală în muncă de 40 de ani, 5 luni și 13 zile, din care, 28 de ani și 8 zile în grupa a II-a de muncă.
Prin decizia nr. -30.11.2005 s-a procedat la recalcularea drepturilor de pensie ale contestatorului, cu luarea în considerare a unui stagiul complet de cotizare de 30 de ani, după cum reiese din buletinul de calcul depus la fila 17 dosar.
Analizându-se copia carnetului de munca al contestatorului și adeverința nr. 55/06.09.2009 eliberată de SC SA, rezultă că aceasta și-a desfășurat cea mai mare parte din activitatea sa profesională (peste 25 de ani) în cadrul secțiilor de concasare, măcinare, leșiere, filtrare roșie și albă, evaporare, descompunere și calcinare, secții a căror activitate specifică se regăsește enumerată în Anexa Legii nr. 226/2006.
Înainte de a se stabili în ce măsură activitatea desfășurată de contestator în domeniul siguranței circulației este de natură a determina o reducere a stagiului complet de cotizare luat în considerare la determinarea punctajului mediu anual al contestatoarei, este necesar a se clarifica în prealabil problema actului normativ în raport de care trebuia determinat stagiul complet de cotizare aplicabil în situația contestatorului.
În aceste sens se va reține că, pentru a se realiza o corelare între pensiile pensionarilor indiferent de data înscrierii acestora la pensie, precum și pentru asigurarea cadrului legal necesar recalculării pensiilor din sistemul public au fost adoptate HG nr. 1550/2004 care la art. 1 prevede că începând cu data de 1 octombrie 2004, pensiile din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, vor fi evaluate în vederea recalculării în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările si completările ulterioare și OUG nr. 4/2005 în al cărei preambulul este înscris principiul "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie".
Conform art. 1 din OUG nr. 4/2005, pensiile din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 01.04.2001, se recalculează în condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgentă.
Conform art. 2 din același act normativ,recalcularea prevăzută la art. 1 se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii cu respectarea prevederilor Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, precum și a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.
Din coroborarea acestor texte legale, rezultă că și pentru pensiile stabilite anterior datei de 01.04.2001, determinarea punctajului mediu anual se realizează în conformitate cu prevederile Legii nr.19/2000.
Este adevărat că în conformitate cu art. 2, alin 1 din Normele metodologice de aplicare a HG 1550/2004, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază, vechime care la data deschiderii dreptului la pensie al contestatorului era de 30 de ani, în anul 2000 fiind în vigoare art. 8 din Legea nr. 3/1977, însă aceste dispoziții legale nu mai erau aplicabile la momentul recalculării pensiei contestatoarei, întrucât, pe de o parte, acest act normativ (HG nr. 1550/2004) are o forță juridică inferioară ordonanței de urgență care a fost ulterior aprobată prin lege, iar, pe de altă parte, este și anterior adoptării OUG nr. 4/2005 care consacră principiul "la condiții egale de pensionare, pensii egale indiferent de anul ieșirii la pensie". Prin urmare, art. 2 din Normele metodologice de aplicare a HG 1550/2004 trebuie considerat ca fiind abrogat tacit odată cu intrarea în vigoare a OUG nr. 4/2005.
Determinarea punctajului mediu anual în conformitate cu prevederile Legii nr.19/2000 și pentru pensionarii înscriși la pensie anterior datei intrării în vigoare a acestui act normativ nu presupune o aplicare retroactivă a legii civile, ci, doar aplicarea imediată a legii noi, recalcularea pensiilor realizându-se în mai multe etape, cu începere de la data intrării în vigoare a OUG nr. 4/2005.
Pe de altă parte, pentru a se realiza o uniformizare între pensiile pensionarilor înscriși la pensie anterior intrării în vigoare a Legii 19/2000 și cele ale pensionarilor înscriși la pensie după intrarea în vigoare a Legii 19/2000 era imperios necesar să se aplice o legislație unitară, sens în care a fost adoptată OUG nr. 4/2005, care face trimitere pentru toți pensionarii, indiferent de data înscrierii la pensie, la dispozițiile Legii nr. 19/2000.
Dacă s-ar considera ca fiind în vigoare și la acest moment dispozițiile art. 2 din Normele metodologice de aplicare a HG nr. 1550/2004 care prevăd aplicabilitatea mai multor acte normative în funcție de data înscrierii la pensie, scopul urmărit de legiuitor prin adoptarea OUG nr. 4/2005 și anume acela de uniformizare a tuturor pensiilor pensionarilor ar fi imposibil de realizat. Și aceasta, pentru că este evident că prin aplicarea unor acte normative care prevăd condiții diferite pentru pensionare și implicit și un cuantum diferit al pensiilor în funcție de data înscrierii la pensie, nu se poate asigura respectarea între pensionarii care îndeplinesc condiții egale de pensionare a principiului "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie".
În raport de ansamblul acestor considerente, o singură concluzie se impune a fi reținută și anume aceea că tuturor pensionarilor, indiferent de data înscrierii la pensie, le sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 19/2000.
Întrucât Legea nr. 226/2006 a fost emisă în temeiul art. 19 alin. 2 din Legea nr. 19/2000 actualizată și potrivit art. 6 din Legea nr. 226/2006prevederile prezentei legi se completează cu cele ale Legii nr. 19/2000, cu modificările si completările ulterioare, rezultă cu prisosință, prin raportare la considerentele mai sus expuse, că indiferent de anul deschiderii dreptului la pensie, dispozițiile sale sunt aplicabile tuturor pensionarilor care au desfășurat activitate în unul din locurile de muncă ce se regăsesc în Anexa la Legea 226/2006.
Potrivit art.2 alin 2 din Legea nr.226/2006sunt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale perioadele de timp anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările si completările ulterioare, în care asigurații si-au desfășurat activitatea, pe durata programului normal de lucru din luna respectiva, în locurile de munca încadrate conform legislației anterioare în grupa I de munca si care, potrivit prezentei legi, sunt încadrate în condiții speciale.
În conformitate cu prevederile art. 1 alin.1 din legea nr.226/2006 începând cu data de 1 aprilie 2001 sunt încadrate în condiții speciale locurile de muncă în care se desfășoară activitățile prevăzute în anexa 1, la punctul 24 din această anexă fiind stipulată activitatea desfășurată de personalul din turnătorii.
Potrivit art. 3 din Legea nr. 226/2006 "asigurații care realizează un stagiu de cotizare de cel puțin 25 de ani în condițiile speciale prevăzute de prezenta lege beneficiază de pensie pentru limita de vârsta cu reducerea cu 15 ani a vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3 "Vârstele standard de pensionare si stagiile minime si complete de cotizare pentru femei si bărbați, pe ani si pe luni, pe perioada aprilie 2001 - martie 2015"la Legea nr. 19/2000, cu modificările si completările ulterioare".
Art. 5 din același act normativ stipulează că"pentru asigurații prevăzuți la art. 3 punctajul mediu anual se determina prin împărțirea la 25 numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare."
Ori în prezenta speță, locul de muncă al contestatorului regăsindu-se în anexa Legii nr. 226/2006 este evident că perioada lucrată de acesta în cadrul secțiilor de concasare, măcinare, leșiere, filtrare roșie și albă, evaporare, descompunere și calcinare poate fi asimilată stagiului de cotizare prevăzut de Legea nr.226/2006.
Față de ansamblul considerentelor mai sus expuse, instanța, în temeiul art. 3 coroborat cu art. 5 din Legea nr.226/2006, a admis în parte prezenta contestație și în consecință a obligat intimata să recalculeze pensia stabilită pe seama contestatorului prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 25 de ani, sens in care se va dispune emiterea unei noi decizii de pensionare, în favoarea contestatorului.
Totodată urmează a se reține că solicitarea contestatorului de aplicare în cazul său a unui stagiu de cotizare de 20 de ani este total nefondată în condițiile în care activitatea desfășurată de acesta nu poate fi încadrată în categoria celor avute în vedere de prevederile art. 20 alin 1 din Legea nr. 19/2000, motiv pentru care, sub acest aspect contestația va fi respinsă ca nefondată.
Nu se pot retine ca fiind aplicabile in speță nici dispozițiile art.14 din Legea nr. 3/1977, întrucât acestea nu reglementează stagiul complet de cotizare, ci doar dau dreptul persoanei de a se pensiona pentru limita de vârstă prin reducerea vârstei de pensionare. Acest aspect este confirmat de simpla lecturare a celor doua aliniate ale art.14, respectiv aliniatul 1 și aliniatul 4, în urma acestei lecturări, rezultând pentru situația în care s-ar reține că perioadele de timp inserate în cuprinsul lor constituie stagiu complet de cotizare, că pentru o activitatea prestată în aceeași grupă de munca este reglementat un stagiu de cotizare diferit, respectiv pentru grupa I de munca, la alin.1 - un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, iar la alin.4 - un stagiu complet de cotizare de 15 de ani, situația fiind identică și pentru activitatea prestată în grupa a II- S-ar ajunge astfel, dacă s-ar accepta teza propusă de contestator, ca asigurații care au prestat un volum de activitate mai redus în oricare din cele două grupe speciale de muncă să beneficieze de o pensie mai mare decât cei care au mai mulți ani lucrați în grupa I sau II, fiind mai mult decât evident faptul că o astfel de interpretare nu poate fi primită întrucât contravine tuturor principiilor care stau la baza legislației în materie.
De asemenea a fost respins ca nefondat și capătul de cerere prin care contestatorul a solicitat acordarea unor sporuri suplimentare, având în vedere că nu s-a făcut de către contestator dovada că ar fi îndreptățit să beneficieze de alte sporuri decât cele avute în vedere de intimată la determinarea cuantumului pensiei acestuia.
Împotrivaacestei sentințe a formulat recurs intimata recurentă Casa Județeană de Pensii B în termenul legal și scutit de taxa de timbru, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței recurate în totalitate în sensul respingerii contestației formulate de contestatorul
Recurenta critică sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând în motivare că în condițiile în care contestatorul a fost înscris la pensie pentru limită de vârstă și munca depusă în baza Legii nr.3/1977 în mod greșit a considerat instanța de fond că în speță sunt incidente dispozițiile Legii nr.19/2000 respectiv ale Legii nr.226/2006, arătând recurenta că la recalcularea pensiei contestatorului urmează a fi avute în vedere dispozițiile art.8 din Legea nr.3/1977 sun imperiul căreia acesta s-a pensionat.
Menționează că deși activitatea desfășurată de reclamant se regăsește printre cele cuprinse în anexa la Legea nr.226/2006 dispozițiile acestei legi nu sunt aplicabile întrucât unitatea la care și-a desfășurat activitatea reclamantul nu se încadrează în lista cuprinzând unitățile care au obținut avizul pentru îndeplinirea procedurilor și criteriilor de încadrare în condiții speciale, în conformitate cu prevederile nr.HG1025/2003.
În drept sunt invocate prevederile art.304 alin.1 pct.8 și 9 Cod procedură civilă.
Recurenta a mai depus la dosar precizări, privind cuantumul pensiei în cazul în care s-ar lua în considerare stagiul complet de cotizare de 25 de ani, respectiv în cazul în care s-ar menține stagiul complet de cotizare din decizia contestată, situație în care intimatul ar beneficia de dispozițiile nr.OUG100/2008 și ale OUG nr.209/2008.
Menționează că pensia reclamantului a fost recalculată și achitată prin decizia nr.- din 17.06.2009, conform sentinței civile nr.392/LM/2009 fiind utilizat stagiul complet de cotizare de 25 de ani.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța o apreciază ca legală și temeinică urmând a respinge recursul ca nefondat, având în vedere următoarele considerente:
Drepturile la pensie pentru limită de vârstă cuvenite contestatorului s-au deschis în anul 2000, acesta fiind înscris la pensie în baza deciziei nr.-/2000 emisă de Casa Județeană de Pensii
Din cuprinsul deciziei de pensionare se reține că reclamantul a dovedit o vechime totală în muncă de 40 de ani, 5 luni și 13 zile din care 28 de ani și 8 zile în grupa a-II-a de muncă, iar pentru determinarea punctajului mediu anual s-a folosit stagiul complet de cotizare de 30 ani prevăzut de Legea nr.3/1977 sub imperiul căruia acesta s-a pensionat.
Prin cererea dedusă judecății, contestatorul G solicită a-i fi recalculate drepturile la pensie în temeiul OUG 4/2005 și ale Legii nr.226/2006 prin utilizarea la determinarea punctajului mediu a unui stagiu de cotizare de 25 ani prevăzut de Legea nr. 226/2006, în considerarea activității desfășurată de acesta în condiții speciale.
Prin decizia nr. 40 din 28 septembrie 2008 dată de Înalta Curte de Casație și Justiție în aplicarea dispozițiilor art. 77 alin. 2 și ale art. 43 alin. 1 și 2 din Legea nr.19/2000, s-a stabilit că pentru persoanele pensionate în baza Legii nr.3/1977 stagiul de cotizare utilizat în vederea determinării punctajului mediu este cel prevăzut de legea in vigoare la momentul pensionării, decizia fiind publicată în Monitorul Oficial nr. 334/20.05.2009, dată de la care dispozițiile au devenit obligatorii.
Până la publicarea deciziei, practica Curții de APEL ORADEA, a fost constantă în a considera că pentru persoanele pensionate în baza Legii nr. 3/1977 și care și-au desfășurat activitatea în condiții speciale, stagiul de cotizare utilizat în procesul de recalculare al pensiei, în temeiul OUG. 4/2005 este cel prevăzut de Legea nr. 19/2000 respectiv de Legea 226/2006 și nu cel prevăzut de Legea nr. 3/1977.
Din examinarea jurisprudenței din ultimii ani ai CEDO reflectată în hotărârile de condamnare României, pentru încălcarea art. 1 din Primul Protocol adițional al Convenției se observă că, într-un număr mare de cazuri, condamnarea a avut loc în situațiile în care cererile introduse în instanță pentru valorificarea unor drepturi nu au fost examinate pe fond deși solicitanții puteau pretinde că aveau o speranță legitimă de a-și vedea concretizată creanța lor în conformitate cu dispozițiile legale interne și cu jurisprudența instanțelor.
Cât despre noțiunea de speranță legitimă Curtea a afirmat că atunci când interesul patrimonial la care se referă este de ordinul creanței, el nu poate fi considerat ca fiind valoare patrimonială, decât atunci când există o bază suficientă în dreptul intern, de exemplu atunci când este confirmat de o jurisprudență bine stabilită a instanțelor (a se vedea în acest sens cauza Weissman și alții împotriva României).
Ori, cum până la publicarea recursului în interesul legii practica Curții de APEL ORADEAa fost în sensul admiterii cererilor de recalculare a pensiilor cu utilizarea stagiului de cotizare prevăzut de Legea nr. 19/2000 respectiv Legea 226/2006 astfel cum s-a arătat mai sus, se apreciază că pentru acțiunile introduse anterior acestei date, solicitanții aveau legitimă că-și vor realiza dreptul, conform jurisprudenței de până atunci a acestei instanțe.
Prin urmare, în cazul acestor acțiuni poate apărea conflictul cu art. 1 din Protocolul 1 al Convenției, ceea ce impune, conform art. 20 alin. 2 din Constituția României, prioritatea normei din Convenție, care fiind ratificată prin Legea nr.30/1994, face parte din dreptul intern astfel cum prevede art. 11 alin. 2 din legea fundamentală.
Cum prezenta cerere a fost înregistrată anterior datei de 23.05.2009 și cum contestatorul întrunește condițiile de a i se recalcula pensia cu un stagiu complet de cotizare de 25 de ani, criticile recurentei privind greșita interpretare a dispozițiilor legale incidente în cauză sunt apreciate ca nefondate.
Astfel, analizându-se copia carnetului de muncă al contestatorului și adeverința nr.55/6.09.2009 eliberată de SC SA O rezultă că acesta și-a desfășurat cea mai mare parte din activitatea sa profesională -peste 25 de ani -în cadrul secțiilor de concasare, măcinare, leșiere, filtrare roșie și albă, evaporare, descompunere și calcinare, secții a căror activitate specifică se regăsește enumerată în anexa la Legea nr.226/2006, sens în care, în mod corect a reținut instanța de fond că reclamantul beneficiază de dispozițiile art.3 și 5 din Legea nr.226/2006 în ce privește stagiul complet de cotizare de 25 de ani.
Susținerea recurentei privind neincidența dispozițiilor Legii nr.226/2006 pe considerentul că unitatea la care și-a desfășurat reclamantul activitatea nu se regăsește în anexa 2 Legii nr.226/2006 urmează a fi înlăturată ca nefondată neputându-i-se imputa reclamantului lipsa de diligență a unității angajatoare în a face demersurile necesare obținerii avizului pentru înscrierea în această anexă, în condițiile în care reclamantul a prestat efectiv activitatea în condițiile speciale conform Legii nr.226/2006.
Având în vedere considerentele mai sus expuse, în temeiul art.312 Cod procedură civilă, instanța va respinge recursul ca nefondat și va menține în totalitate sentința recurată ca legală și temeinică.
Cheltuielile de judecată solicitate de intimat nu vor fi acordate nefiind dovedit cuantumul acestora.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimatul contestator, domiciliat în,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 574/LM din 1 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată ședință publică din 9 decembrie 2009.
Președinte Judecător Judecător Grefier
- - - - - - - -
Red dcz
06.01.2010
Jud fond,
Dact CC
4 ex/8.01.2010
2 com/
Președinte:Doina MăduțaJudecători:Doina Măduța, Felicia Toader, Dana Cigan
