Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 1821/2009. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

- SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ -

Dosar nr-

Complet II recurs

DECIZIA CIVILĂ NR 1821/R/2009

Ședința publică din data de 9 decembrie 2009

PREȘEDINTE: Doina Măduța

- -

- JUDECĂTOR 2: Felicia Toader

- -

- JUDECĂTOR 3: Dana Cigan

- -

- judecător

- -

- grefier

Pe rol, soluționarea recursului civil declarat de recurenta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în O,-, județul B în contradictoriu cu intimatul contestator, domiciliat în, Nr. 4., județul B împotriva sentinței civile nr. 392/LM din 20 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor; având ca obiect: recalculare pensie.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimatul, lipsă recurenta.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru, după care:

Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.

Intimatul solicită respingerea recursului ca nefondat.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND:

Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.392/LM/2009 din 20 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, s-a admis contestația formulată de contestatorul, domiciliat în localitatea, Nr. 4. județul B, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în municipiul O,-, județul B și în consecință s-a dispus anularea deciziei nr.-/24.04.2008, emisă de intimată, pe seama contestatorului și obligă intimata să recalculeze pensia acestuia, prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 25 ani, cu acordarea drepturilor astfel stabilite începând cu data de 16.16.2006, sens în care s-a emis o nouă decizie de pensionare în favoarea contestatorului, fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul Bihora constatat următoarele:

Prin decizia nr. -/2008 a fost recalculata pensia contestatorului. Stagiul complet de cotizare avut în vedere a fost de 30 de ani, conform art. 2 alin. 1 din HG1550/2004. Conform aceluiași act, legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la categoria de pensie de care beneficiază contestatorul este Legea 3/1977.

Contestatorului i s-a stabilit dreptul la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă prin decizia nr. -/20.04.1999, recunoscându-i-se o vechime totală în muncă de 48 de ani, 7 luni și 16 zile, din care, 26 de ani, 0 luni și 27 zile în grupa I de muncă.

Având în vedere susținerile contradictorii ale părților referitoare la legea aplicabilă, practica constantă a Curții de APEL ORADEA, faptul că contestatorul are o speranță legitimă de a obține recunoașterea drepturilor sale, instanța apreciază că în speță se impune o interpretare a legilor succesive adoptate în această materie. Constată că legea aplicabilă la data deschiderii dreptului de pensionare al contestatorului era Legea nr. 3/1977. Coroborând acest text cu prevederile art. 2 alin.1 din HG1550/2004, s-ar impune a concluziona că stagiul complet de cotizare al contestatorului ar fi de 30 de ani. Trebuiesc avute însă în vedere si reglementările ulterioare în materie, respectiv nr.OUG 4/2005 aprobată prin Legea 78/2005, care instituie principiul egalității. Având în vedere acest principiu, faptul nr.OUG 4/2005 aprobată prin Legea 78/2005 are o forță juridică superioară unei hotărâri de guvern, instanța apreciază că prevederile Legii nr. 19/2000 sunt aplicabile de la data intrării în vigoare, tuturor categoriilor de pensionari ce intră în sfera sa de reglementare, indiferent de data deschiderii dreptului lor la pensie.

Prin urmare s-a impus a se verifica dacă contestatorul întrunește condițiile cerute de art. 77 din 19/2000, pentru determinarea punctajului mediu anual prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate de asigurat in perioada de cotizare, la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare solicitat de acesta, de 20 de ani.

Analizând copia carnetului de munca al contestatorului, a rezultat că acesta, desfășurat activitate timp de 25 ani în cadrul CFR O și Aleșd, pe post de impegat de mișcare.

Instanța a reținut că munca acestuia nu se încadrează în categoria activităților desfășurate în condiții speciale prevăzute de art. 20 din Legea nr. 19/2000, respectiv în subteran, în zonă de expunere la radiații ( I sau II), aviație civilă sau activitate artistică, astfel că, nu i se poate recunoaște stagiul complet de cotizare prevăzut pentru persoanele care au lucrat în locuri de muncă cu condiții speciale.

Legea nr. 226/2006, emisă in temeiul art. 19 alin. 2 din Legea nr.19/2000 actualizată, stabilește prin art. 6 "prevederile prezentei legi se completează cu cele ale Legii nr. 19/2000, cu modificările si completările ulterioare". Rezultă ca indiferent de anul deschiderii dreptului la pensie, dispozițiile sale sunt aplicabile tuturor pensionarilor care au desfășurat activitate in condiții speciale o perioadă mai mare de 25 de ani la o unitate din cele prevăzute in anexa la legea 226/2006.

Potrivit art. 2 alin 2 din Legea nr. 226/2006 "sunt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale perioadele de timp anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările si completările ulterioare, în care asigurații si-au desfășurat activitatea pe durata programului normal de lucru din luna respectiva, în locurile de munca încadrate conform legislației anterioare în grupa I de munca si care, potrivit prezentei legi, sunt încadrate în condiții speciale"

Activitatea desfășurată de contestator în domeniul siguranței circulației, prin raportare la prevederile Anexei 1 din Ordinului 447/2003, se încadrează in condiții speciale stabilite de anexa 1 la 226/2006, iar potrivit legislației anterioare este asimilată stagiului de cotizare prevăzut de legea nr. 226/2006.

Potrivit art. 3 din Legea nr.226/2006 "asigurații care realizează un stagiu de cotizare de cel puțin 25 de ani în condițiile speciale prevăzute de prezenta lege beneficiază de pensie pentru limita de vârsta cu reducerea cu 15 ani a vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3 "Vârstele standard de pensionare si stagiile minime si complete de cotizare pentru femei si bărbați, pe ani si pe luni, pe perioada aprilie 2001 - martie 2015" la Legea nr. 19/2000, cu modificările si completările ulterioare, iar potrivit art. 5 din același act normativ "pentru asigurații prevăzuți la art. 3 punctajul mediu anual se determina prin împărțirea la 25 numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare."

Întrucât contestatorul prin contestația formulată a solicitat în subsidiar împărțirea numărului total de puncte la 25 de ani ținând cont de textele de lege mai sus menționate instanța a admis contestația formulată și pe cale de consecință a dispus anularea deciziei nr. -/24.04.2008, emisă de intimată, pe seama contestatorului și a obligat intimata să recalculeze pensia acestuia, prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 25 ani, cu acordarea drepturilor astfel stabilite începând cu data de 16.06.2006, data intrării în vigoare a 226/2006, sens in care a emis o noua decizie de pensionare, in favoarea contestatorului.

Instanța a constatat ca nu au fost solicitate cheltuieli de judecata.

Împotrivaacestei hotărâri a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii B, solicitând admiterea acesteia, modificarea hotărârii recurate în sensul respingerii contestației.

În dezvoltarea motivelor de recurs arată recurenta că instanța se găsește în eroare cu privire la interpretarea dispozițiilor art.2 din HG. 1550/2009, eronat apreciind aceasta că stagiul de cotizare utilizat în cazul contestatorului cum este cel prevăzut de Legea 3/1977, sub imperiul căruia s-a deschis dreptul său la pensie.

Prin întâmpinare intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu instanța reține următoarele:

Drepturile la pensie pentru limită de vârstă cuvenite contestatorului s-au deschis în anul 1999, acesta fiind înscris la pensie în baza deciziei nr.- emisă de Casa Județeană de Pensii B.

Din cuprinsul deciziei de pensionare se reține că reclamantul a desfășurat activitate în grupa I de muncă o perioadă de 26 ani și 27 zile, iar pentru determinarea punctajului mediu anual s-a folosit stagiul complet de cotizare de 30 ani prevăzut de legea 3/1977 sub imperiul căruia acesta s-a pensionat.

Prin cererea dedusă judecății, contestatorul solicită a-i fi recalculate drepturile la pensie în temeiul OUG 4/2005 și (ale Legii 226/2006) prin utilizarea la determinarea punctajului mediu a unui stagiu de cotizare de 25 ani prevăzut de art.4 din Legea 226/2006, în considerarea activității desfășurată de acesta în condiții speciale.

Prin decizia nr. 40 din 28 septembrie 2008 dată de Înalta Curte de Casație și Justiție în aplicarea dispozițiilor art. 77 alin. 2 și ale art. 43 alin. 1 și 2 din legea 19/2000, s-a stabilit că pentru persoanele pensionate în baza legii 3/1977 stagiul de cotizare utilizat în vederea determinării punctajului mediu este cel prevăzut de legea in vigoare la momentul pensionării, decizia fiind publicată în Monitorul Oficial nr. 334/20.05.2009, dată de la care dispozițiile au devenit obligatorii.

Până la publicarea deciziei, practica Curții de APEL ORADEA, a fost constantă în a considera că persoanele pensionate în baza legii 3/1977 și care și-au desfășurat activitatea în condiții speciale, stagiul de cotizare utilizat în procesul de recalculare al pensiei, în temeiul OUG. 4/2005 (legea 226/2006) este cel prevăzut de Legea 19/2000 (Legea 226/2006) și nu cel prevăzut de legea 3/1977.

Din examinarea jurisprudenței din ultimii ani ai CEDO reflectată în hotărârile de condamnare României, pentru încălcarea art. 1 din Primul Protocol adițional al Convenției se observă că,într-un număr mare de cazuri, condamnarea a avut loc în situațiile în care cererile introduse în instanță pentru valorificarea unor drepturi nu au fost examinate pe fond deși solicitanții puteau pretinde că aveau o speranță legitimă de a-și vedea concretizată creanța lor în conformitate cu dispozițiile legale interne și cu jurisprudența instanțelor.

Cât despre noțiunea de speranță legitimă Curtea a afirmat că atunci când interesul patrimonial la care se referă este de ordinul creanței, el nu poate fi considerat ca fiind valoare patrimonială, decât atunci când există o bază suficientă în dreptul intern, de exemplu atunci când este confirmat de o jurisprudență bine stabilită a instanțelor. (a se vedea in acest sens cauza Weissman și alții împotriva României).

Ori, cum până la publicarea recursului în interesul legii practica Curții de APEL ORADEAa fost în sensul admiterii cererilor de recalculare a pensiilor cu utilizarea stagiului de cotizare prevăzut de Legea 19/2000 (Legea 226/2006) astfel cum s-a arătat mai sus, se apreciază că pentru acțiunile introduse anterior acestei date, solicitanții aveau legitimă că-și vor realiza dreptul, conform jurisprudenței de până atunci a acestei instanțe.

Prin urmare, în cazul acestor acțiuni poate apărea conflictul cu art. 1 din Protocolul 1 al Convenției, ceea ce impune, conform art. 20 alin. 2 din Constituția României, prioritatea normei din Convenție, care fiind ratificată prin legea nr. 30/1994, face parte din dreptul intern astfel cum prevede art. 11 alin. 2 din legea fundamentală.

Cum prezenta cerere a fost înregistrată anterior datei de 23.05.2008 și cum contestatorul întrunește condițiile de a i se recalcula pensia cu un stagiu complet de cotizare de 25 ani, în considerarea activității desfășurată de acesta în domeniul siguranței circulației, activitate prevăzută de pct. 7 al. Anexei nr.1 din Legea 226/2006, criticile recurentei se constată a fi nefondate, urmând a respinge în consecință recursul în temeiul dispozițiilor art.312 Cod procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de declarat de recurenta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în O,-, județul B în contradictoriu cu intimatul contestator, domiciliat în, Nr. 4., județul B împotriva sentinței civile nr. 392/LM din 20 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o menține în întregime.

Fără cheltuieli de judecată.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată ședință publică din 9 decembrie 2009.

Președinte Judecător Judecător Grefier

- - - - - - - -

Red dcz

06.01.2010

Jud fond,

Dact CC

4 ex/8.01.2010

2 com/

Președinte:Doina Măduța
Judecători:Doina Măduța, Felicia Toader, Dana Cigan

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 1821/2009. Curtea de Apel Oradea