Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 258/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR.258/2009-
Ședința publică din 12 februarie 2009
PREȘEDINTE: Stan Aurelia Lenuța JUDECĂTOR 2: Trif Doina
- - - - JUDECĂTOR 3: Moșincat
- - - judecător
- - grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului civil formulat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în O,-, județul B în contradictoriu cu intimata contestator -în calit.de moșt.a def. domiciliată în, nr.419, județul B, împotriva sentinței civile nr. 769/LM din 29 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, având ca obiect: recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă intimata contestator -personal, în calitate de moștenitoare a def.,lipsă fiind recurenta pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei de timbru, intimata contestator a depus întâmpinare, după care:
Intimata contestator -personal, învederează instanței că nu mai are alte probe și solicită cuvântul asupra recursului.
Nemaifiind excepții de invocat și probe de solicitat, instanța consideră cauza lămurită, închide faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Intimata contestator -personal, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică, pentru considerentele din întâmpinare, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.769/LM din 29 septembrie 2009, Tribunalul Bihora admis contestația formulată de contestatorul și continuată de moștenitoarea, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii și în consecință:
A dispus anularea deciziei nr. 98121/30.06.2005, emisă de intimată, pe seama contestatorului și a obligat intimata să recalculeze pensia acesteia prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 20 ani, sens în care a fost obligată intimata să emită o nouă decizie de pensionare, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, contestatorul a fost înscris la pensie pentru muncă depusă și limită de vârstă în baza deciziei nr.98121/1986, în urma recalculării drepturilor de pensie intimata a ținut cont la stabilirea punctajului mediu anual de un stagiu complet de cotizare de 30 de ani.
S-a mai reținut de prima instanță că, prin contestația formulată contestatorul a solicitat anularea deciziei prin care i-a fost recalculată pensia deoarece apreciază că intimata a stabilit greșit punctajul mediu anual realizat în urma evaluării întrucât a împărțit totalul punctelor obținute la 30 de ani și nu la 20 de ani așa cum prevede HG 1550/2004.
Examinând contestația formulată prin prisma dosarului de pensie al contestatorului și a actelor normative incidente în materie, tribunalul a constatat că modul de calcul care a stat la baza emiterii deciziei contestate este greșit, astfel, pentru a se realiza o corelare între pensiile pensionarilor indiferent de data înscrierii acestora la pensie astfel încât să fie respectat principiul "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie" precum și pentru asigurarea cadrului legal necesar recalculării pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, Guvernul României a adoptat Ordonanța de Urgență nr. 4 din 03.02.2005.
Conform art. 1 din OUG nr. 4/2005 pensiile din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 01.04.2001, se recalculează în condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgentă.
Conform art. 2 din același act normativ recalcularea prevăzută la art. 1 se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii cu respectarea prevederilor Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, precum și a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.
Din coroborarea acestor texte de lege a rezultat că pentru pensiile stabilite anterior datei de 1.04.2001. determinarea punctajului mediu anual se realizează în conformitate cu prevederile Legii 19/2000. Ori, contestatorul a fost înscris la pensie pentru muncă depusă și limită de vârstă la data de 18.01.1983, fiind pensionat în temeiul dispozițiilor Legii 3/1977.
Este adevărat că în conformitate cu art. 2 din Normele metodologice de aplicare a HG 1550/2004 stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechime integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază, însă aceste dispoziții legale nu sunt aplicabile întrucât pe lângă faptul că acest act normativ are o forță legislativă inferioară ordonanței de urgență este și anterior adoptării OUG nr.4/2005 care consacră principiul "la condiții egale de pensionare, pensii egale indiferent de anul ieșirii la pensie". Prin urmare, s-a reținut de prima instanță că, normele metodologice de aplicare a HG 1550/2004 sunt implicit abrogate prin intrarea în vigoare a OUG 4/2005. Nu se poate vorbi despre o retroactivitate a legii civile prin aplicarea Legii 19/2000 și pensionarilor înscriși la pensie anterior intrării în vigoare a acestui act normativ ci, este vorba de aplicarea principiului "aplicării imediate a legii noi", recalcularea pensiilor realizându-se cu începere de la data intrării în vigoare a OUG nr.4/2005. De altfel, pentru a se realiza o uniformizare între pensiile pensionarilor înscriși la pensie anterior intrării în vigoare a Legii 19/2000 cu pensiile pensionarilor înscriși la pensie după intrarea în vigoare a Legii 19/2000 era imperios necesar a se aplica o legislație unitară, sens în care a fost adoptată OUG 4/2005 care face trimitere pentru toți pensionarii indiferent de data înscrierii la pensie la dispozițiile Legii 19/2000. Dacă s-ar aplica art. 2 din normele metodologice de aplicare a HG 1550/2004 care prevede aplicabilitatea mai multor acte normative în funcție de data înscrierii la pensie, scopul urmărit de legiuitor de a se uniformiza pensiile pensionarilor, nu va fi realizat niciodată întrucât s-ar aplica acte normative care prevăd condiții diferite pentru pensionare și implicit și un cuantum diferit al pensiilor în funcție de data înscrierii la pensie între pensionarii care îndeplinesc condiții egale de pensionare.
În concluzie,instanța de fond a reținut că, tuturor pensionarilor indiferent de data înscrierii la pensie urmează să li se aplice dispozițiile Legii 19/2000.
Conform art. 43 al. 1 din Legea 19/2000 asigurații care și-au desfășurat activitatea în locurile de muncă prevăzute la art.20 lit. și care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 20 de ani în aceste condiții beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, începând cu vârsta de 45 de ani.
Conform art. 20 lit. a din Legea 19/2000 locurile de muncă în condiții speciale sunt cele din unitățile miniere, pentru personalul care își desfășoară activitatea în subteran cel puțin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă.
Din fișa de pensie a contestatorului rezultă că a desfășurat activitate în subteran o perioadă de peste 20 ani, în funcția de vagonetar subteran, miner subteran, prin urmare s-a reținut de tribunal că, contestatorul îndeplinește condițiile prevăzute de art. 43 al. 1 din Legea 19/2000 și art.20 lit. a din Legea 19/2000.
Conf. art. 77 al.2. din L 19/2000 în situația asiguraților prevăzuți la art.43 și 47, la stabilirea punctajului mediu anual se iau în considerare stagiile de cotizare prevăzute la aceste articole. Ori, art. 43 al. 1 din Legea 19/2000 prevede un stagiu de cotizare de 20 de ani.
Prin urmare, instanța de fond a reținut că, intimata Casa Județeană de Pensii a determinat greșit punctajul mediu anual al contestatorului prin împărțirea numărului de puncte obținut de asigurat la un stagiu complet de cotizare de 30 de ani încălcând astfel dispozițiile art.77 al. 2 coroborat cu art. 43 al. 1 și art. 20 lit. a din Legii 19/2000.
Față de aceste considerente, tribunalul a admis contestația formulată de contestatorul și continuata de moștenitoarea și în consecință a obligat intimata să anuleze decizia de pensionare nr. 98121/30.06.2005 emisă pe seama contestatorului și a obligat intimata să recalculeze pensia acestuia prin luarea în considerare la determinarea punctajului mediu anual a unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani. sens în care se va emite pe seama contestatorului o nouă decizie de pensionare.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de la plata taxelor de timbru, a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii B, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
Prin motivele de recurs s-a invocat că instanța este în eroare cu privire la interpretarea art.2 alin.1 din nr.HG1550/2004 ce prevede că stagiul de cotizare complet utilizat la determinarea punctajului mediu anual, reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie de care persoana beneficiază sau care i se cuvine la data începerii operațiunilor de evaluare.
În opinia instanței, stagiul de cotizare utilizat cu ocazia recalculării nu este cel impus de art.8 din Legea nr.3/1977 ce reglementa vechimea integrală în muncă de 30 de ani pentru bărbați și de 25 de ani pentru femei, ca și condiție necesară înscrierii la pensie pentru munca depusă și limita de vârstă, ci un alt număr de ani vechime în muncă, fără ca această opinie să fie fundamentată pe o dispoziție legală.
Principiul invocat -la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie, nu poate fi aplicat, în condițiile în care nr.HG1550/2004 stabilește în art.2 alin.3 excepțiile de la acest principiu, pentru cei pensionați în intervalul 1 iulie 1977-31 martie 2001 cărora, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual urmând a fi cel impus de Legea nr.3/1977.
Art.14 alin.4 din Legea nr.3/1977 a acordat beneficiul reducerii vârstei de pensionare celor ce au lucrat cel puțin 15 ani în grupa I de muncă ori cel puțin 20 de ani în grupa a-II-a, deci, persoanele ce s-au aflat în această situație, puteau solicita înscrierea la pensie înainte de momentul împlinirii vârstei standard de pensionare.
Prin cele dispuse, s-a făcut confuzie între stagiul complet de cotizare ce Legea nr.3/1977 îl impunea a fi realizat și anumite reduceri a vârstelor de pensionare ce se acordau în considerarea faptului că o anumită persoană și-a desfășurat activitatea în condiții speciale sau deosebite de muncă. În ipoteza în care s-ar aplica dispoziția instanței, cei 20 de ani nu ar reprezenta un stagiu de cotizare în înțelesul legii ci un număr de ani cu care se reduce vârsta de pensionare, însemnând o greșită aplicare a legii, o încălcare a principiului neretroactivității legii civile.
În drept, s-au invocat dispozițiile art.304 pct.8,9 Cod procedură civilă, nr.HG1550/2004.
Prin întâmpinarea, depusă la dosar, intimata a solicitat respingerea recursului arătând că soțul său a lucrat în grupa I de muncă, s-a pensionat în baza Legii nr.3/1977, Legea nr.78/2005 a impus recalcularea pensiilor conform Legii nr.19/2000, astfel că, reținerile instanței de fond sun conforme cu art.77 alin.2, art.43 din Legea nr.19/2000.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs, cât și din oficiu, instanța de recurs constată următoarele:
Actul normativ, în vigoare la data când soțului intimatei i s-a deschis dreptul la pensie pentru limită de vârstă și vechime în muncă, a fost Legea nr. 3/1977, dar, în ideea echității s-a adoptat OUG nr. 4/2005 ce consacră un principiu fundamental, la condiții egale de pensie, pensii egale indiferent de anul ieșirii la pensie. Această ordonanță de urgență a fost aprobată prin Legea nr. 78/2004 și are o forță juridică superioară unei hotărâri de Guvern, în speță a HG nr. 1550/2004, susținerile recurentei în sensul că Legea nr. 19/2000 nu a prevăzut excepții de la aplicarea sa, la situații anterioare intrării în vigoare, apar ca fiind neavenite.
În articolul 2 din OUG nr. 4/2005 s-a prevăzut expres faptul că, modul de calcul se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual, cuantumul fiecărei pensii se calculează cu respectarea Legii nr. 19/2000, aspect ce nu poate conduce decât la concluzia că s-a urmărit de către legiuitor, eliminarea discriminărilor dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie, aspect corect reținut de prima instanță.
Dacă s-ar fi dispus altfel, conform motivelor de recurs, s-ar fi adus atingere principiului enunțat mai sus, cu atât mai mult cu cât, chiar articolul 2 din Legea nr. 19/2000 consacră principiul egalității tuturor participanților la sistemul public de pensionare, inaplicarea lui ar crea discriminare pentru cei pensionați anterior, ceea ce contravine, atât Constituției României - articolul 16 cât și practicii constante în materie a Curții de APEL ORADEA, dosar nr-, -, -, apărările recurentei fiind nefondate.
Potrivit articolului 20 aliniatul 1 litera a din Legea nr. 19/2000, sunt considerate condiții speciale ale locurilor de muncă, unitățile miniere în care personalul își desfășoară activitatea în subteran cel puțin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă, iar articolul 43 aliniatul 1 din Legea nr. 19/2000 prevede faptul că asigurații ce și-au desfășurat activitatea în astfel de locuri și au realizat un stagiu de cel puțin 20 ani în grupa I de muncă, beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă, situație aplicabilă și intimatului. Referitor la împărțirea punctajului mediu anual obținut la 20, respectiv luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 20 ani, acest aspect s-a dispus conform articolului 77 aliniatul 3 din Legea nr. 19/2000, conform căruia, în situația asiguraților prevăzuți de articolul 43, la stabilirea punctajului mediul anual se iau în considerare stagiile de cotizare prevăzute de acest articol - deci criticile în acest sens sunt nefondate.
Ca urmare, prin aplicarea tuturor dispozițiilor legale enunțate, instanța de fond doar a pus în aplicare prevederile exprese în materie, mai favorabile, altfel, s-ar fi ajuns la o nejustificată discriminare a soțului intimatei ce a ieșit la pensie anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 și cei pensionați ulterior, ce îndeplineau aceleași criterii, condiții de vechime, stagiu de cotizare, instanța de fond dispunând astfel cu o interpretare corectă a dispozițiile legale.
Luând în considerare toate cele expuse, nefiind aplicabile dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă, instanța de recurs în baza articolului 312 aliniatul 1 Cod procedură civilă va respinge ca nefondat recursul, urmând a menține în întregime sentința recurată ca fiind legală și temeinică, constatându-se totodată că, intimata contestator, nu a solicitat a se face aplicarea prevederilor art.274 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII BO, împotriva sentinței civile nr.769/LM din 29 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 12 februarie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - -
Red.concept decizie -
Data:17.02.2009
Jud.fond Fl./
Dact.
Data:23.02.2009
2 ex.
Președinte:Stan Aurelia LenuțaJudecători:Stan Aurelia Lenuța, Trif Doina, Moșincat
