Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 31/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 31
Ședința publică de la 18 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Stela Popa
JUDECĂTOR 2: Ionela Vîlculescu
JUDECĂTOR 3: Maria Cumpănașu
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamantul,împotriva deciziei civile nr.544 din 30 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți -, - și, având ca obiect evacuare.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns procurator -, pentru recurentul reclamant lipsind intimații pârâți, - și.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care:
Interpelat de instanță, cu privire la faptul dacă reclamantul mai locuiește împreună cu pârâții cât și dacă s-a efectuat partajul succesoral după defunctul, procurator - a precizat că, reclamantul nu mai locuiește cu pârâții, întrucât a fost alungat din locuință, iar partajul este în faza de admitere în principiu.
Instanța, constatând că nu mai sunt cereri de formulat sau excepții de invocat, a acordat cuvântul asupra recursului, atrăgând atenția procuratorului - asupra prevederilor art. 68 alin. 4 Cod procedură civilă.
Procurator -, pentru recurentul reclamant, a solicitat admiterea recursului, așa cum este formulat. A depus concluzii scrise.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova, sub nr. 13042/215/13.06.2008, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții, și, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună evacuarea acestora din imobilul situat în comuna,-, până la soluționarea definitivă a dosarului de partaj succesoral.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că pârâții sunt nora și respectiv nepoții săi și că aceștia locuiesc în imobilul menționat. După decesul fiului său, la data de 11.12.2007, au intervenit neînțelegeri între părți,reclamantul fiind bătut în repetate rânduri de aceștia și izgonit din casă.
Reclamantul a mai arătat că pârâții nu dețin nici un act de proprietate asupra imobilului, că este unicul proprietar al imobilului conform titlului de proprietate și certificatului de moștenitor și că, este imposibilă conviețuirea cu pârâții datorită comportamentului violent al acestora din urmă, precum și faptul că este și bolnav.
La data de 28.08.2008, pârâții au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii, învederând că sunt moștenitori sezinari după autorul, în calitate de soție supraviețuitoare - și descendenți direcți- și și că, pe rolul Judecătoriei Craiova se află înregistrat dosarul nr-, având ca obiect partaj succesoral.
În subsidiar, au solicitat suspendarea prezentei cauze până la soluționarea dosarului de partaj succesoral.
Prin încheierea de ședință de la 06.11.2008, instanța a dispus, în baza art.244 alin.1 pct.1 Cod pr. civ. suspendarea acțiunii formulate de reclamantul, până la soluționarea definitivă a dosarului de partaj succesoral.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs reclamantul, arătând că litigiul de față nu are legătură și nu depinde de soluționarea partajului succesoral dintre părți.
Prin decizia civilă nr. 278/10.02.2009, Tribunalul Dolja admis recursul declarat de reclamant, a casat încheierea atacată și a trimis cauza pentru continuarea judecății la aceeași instanță.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că, în cauză, s-a solicitat evacuarea pârâților din imobilul coproprietatea părților pentru încălcarea dreptului de folosință al reclamantului asupra imobilului în litigiu, prin comportamentul violent al pârâților, fără a se contesta calitatea acestora de coproprietari ai imobilului în litigiu astfel că nu are relevanță, față de motivarea în fapt a acțiunii în evacuare, soluția ce urmează a se pronunța în litigiul având ca obiect partaj succesoral.
Prin sentința civilă nr.10007 din 16.06.2009, pronunțată de Judecătoria Craiova, a fost respinsă acțiunea în evacuare formulată de reclamantul, luându-se act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Instanța a reținut că, potrivit autorizațiilor pentru executare de lucrări nr. 466/1960 și 45/1975, casa din care se solicită evacuarea pârâților a fost realizată de reclamant împreună cu defuncta sa soție, în timpul căsătoriei, pe un teren care, conform titlului de proprietate nr. 467-48421/1993, este proprietatea reclamantului.
a decedat la data de 16.10.1979 și, conform certificatului de moștenitor nr. /1979/06.12.1979, au rămas ca moștenitori reclamantul (soț supraviețuitor) și (fiu, decedat la data de 11.12.2007).
Pârâții sunt moștenitorii defunctului (fiul reclamantului),în calitate de soție supraviețuitoare- - și descendenți de grad I- și.
Pe rolul Judecătoriei Craiova, între aceleași părți, se află dosarul nr-, având ca obiect partajul averii succesorale a defunctei.
A mai motivat că în materia acțiunii în evacuare nu se pune în discuție însuși dreptul de proprietate asupra imobilului, ci doar folosința sa.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, (calea de atac intitulată "recurs" de parte, a fost calificată ca apel d e tr5ibunal, întrucât obiectul juridic al acțiunii nu este evaluabil în bani și nu sunt incidente disp. art.282 ind.1 Cod pr. civ.).
Prin motivele de apel a arătat că instanța nu a respectat decizia de casare pronunțată de Tribunalul Dolj, a susținutcă pârâții nu au calitatea de proprietari și că sunt simpli tolerați, că este imposibilă conviețuirea cu aceștia din cauza comportamentului lor violent, că acțiunea de evacuarea nu are legătură că acțiunea de partaj succesoral și că pârâții locuiesc abuziv în imobil.
Prin decizia civilă nr. 544/30 sept. 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, a fost respins apelul declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile 10007 din 16.06.2009, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți, Și.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a avut în vedere următoarele:
În speță, nu se pune problema unei dezlegări obligatorii potrivit art.315 alin.1 Cod pr. civ. dată de instanța de recurs, deoarece prin decizia civilă nr.278/10.02.2009, a Tribunalului Dolj, s-a soluționat apelul declarat împotriva unei încheieri pronunțate de instanță în baza art.244 pct.1 Cod pr. civ. statuându-se că acest text de lege nu este incident și că nu se impune suspendarea judecării acțiunii în evacuare până la soluționarea acțiunii de partaj succesoral. Singura dezlegare obligatorie, sub acest aspect, care lega instanța în judecarea acțiunii de evacuare, era aceea că litigiul de partaj succesoral nu are caracterul de chestiune prejudicială prealabilă față de prezentul proces civil, instanța fiind însă liberă să aprecieze asupra temeiniciei acțiunii prin prisma probelor administrate și să dea dezlegare juridică adecvată prin aplicarea normelor de drept incidente.
Or, tocmai această dezlegare în drept ce a condus la soluția de respingere a acțiunii este corectă, întrucât starea de indiviziune conferă tuturor titularilor săi prerogativa folosinței bunului, iar un coindivizar nu se poate îndrepta împotriva celuilalt pentru a cere deposedarea acestuia de bun și crearea unui drept de folosință exclusivă în favoarea sa, pentru că nu există un temei legal pentru aceasta.
În măsura în care, prin conduita sa, un coindivizar aduce atingere unor drepturi personale nepatrimoniale ale celuilalt coindivizar, cum ar fi dreptul la integritate fizică și psihică, există alte mijloace juridice pentru remedierea acestei situații, neputând fi aplicată o sancțiune juridică sui generis constând în crearea unui drept de folosință exclusivă asupra bunului indiviz în favoarea unui coproprietar și în detrimentul celuilalt, întrucât evacuarea are ca premisă necesară și obligatorie deținerea unui bun de către pârât fără titlu, iar coindivizarul are un titlu conferit de dreptul său indiviz.
Totodată, în mod corect prima instanță a reținut incidența disp. 653 cod civil privind sezina moștenirii, care operează în favoarea pârâților, astfel încât deposedarea lor de imobil la cererea reclamantul ar duce la încălcarea acestor prevederi legale.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că tribunalul a respins apelul în cauză cu aceeași motivare ca și a instanței de fond, în privința capătului de cerere în evacuare, considerând greșită soluția fiind datăî cu aplicarea greșită a legii și încălcarea principiilor de drept care reglementează natura obiectului principal al acțiunii, evacuarea.
A mai invocat neexaminarea de către instanța de apel a motivului privitor la nepronunțarea primei instanțe asupra cererii sale de reintegrare în locuință.
A întemeiat recursul pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod pr. civ. raportat la art. 261 pct. 3 și 5 Cod pr. civ. și a solicitat admiterea recursului formulat, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru ca instanțele să se pronunțe pe fond asupra motivului evacuării și asupra cererii privind reintegrarea reclamantului în casa de locuit, proprietate personală.
Recursul este fondat.
Prin cererea formulată la Judecătoria Craiova, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții, și, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună evacuarea acestora, din imobilul situat în comuna,-, până la soluționarea definitivă a dosarului de partaj succesoral pentru conviețuire imposibilă.
Instanța de apel nu a examinat aspectele de fond ale cauzei considerând că în cazul coproprietății asupra imobilului din care se cere evacuarea nu este admisibilă acțiunea în evacuarea a unor coproprietari întrucât ar fi lipsiți de prerogativa folosinței pe care le-o conferă calitatea de coproprietari ai imobilului.
Motivarea deciziei este greșită. Reclamantul a solicitat evacuarea pârâților din locuința din care a fost alungat ca o măsură provizorie până la definitivarea partajului intervenit între părți cu privire la imobil.
Prin dispunerea acestei măsuri provizorii nu se desființează o prerogativă a proprietății, respectiv a folosinței bunului și este pe deplin justificată în situația în care unii dintre coproprietari își exercită abuziv dreptul de folosință cu încălcarea drepturilor celorlalți coproprietari,când comportamentul lor face imposibilă conviețuirea.
Prin urmare în speță se impunea examinarea pe fond a imposibilei conviețuiri invocată de reclamant și deci soluționarea pe fond a evacuării.
Totodată se constată că prin decizia recurată nu s-a luat în examinare motivul de apel privitor la nepronunțarea primei instanțe asupra capătului de cerere în reintegrare.
În această situație devin incidente dispozițiile art. 312 pct. 5 Cod pr. civ. hotărârea pronunțată pe aceste temeiuri urmând să fie casată, impunându-se trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel pentru rejudecarea apelului și administrarea de noi probatorii pentru clarificarea tuturor aspectelor de fond ale caizei.
În consecință, pentru considerentele arătate instanța va admite recursul, va casa decizia atacată și va trimite cauza spre rejudecare la instanța de apel, Tribunalul Dolj.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de reclamantul, împotriva deciziei civile nr.544 din 30 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți -, - și.
Casează decizia susmenționată și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Dolj.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Ianuarie 2010.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. jud. -
Tehn.
4 ex./02.02.2010
Președinte:Stela PopaJudecători:Stela Popa, Ionela Vîlculescu, Maria Cumpănașu
