Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 316/2010. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
COMPLETUL - I/
DECIZIA CIVILĂ NR. 316/2010 -
Ședința publică din 16 februarie 2010
PREȘEDINTE: Roman Florica R - - judecător
- - - - JUDECĂTOR 2: Galeș Maria
- - - - JUDECĂTOR 3: Popa Aurora
- - - - grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în O,-, județul B în contradictoriu cu intimatul contestator domiciliat în comuna, satul, nr. 190, județul B, împotriva sentinței civile nr. 728 din 24 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect: recalcularea pensiei.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei de timbru și timbru judiciar, în cauză s-a solicitat judecarea și în lipsă, după care:
CURTEA DE APEL
deliberând,
Constată că, prin sentința civilă nr. 728 din 24 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, s-a admis în parte contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii B, și în consecință a fost obligată intimata să recalculeze pensia contestatorului prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 20 de ani, cu acordarea drepturilor astfel stabilite începând cu data de 10.12.2005, sens în care a fost obligată intimata să emită o nouă decizie de pensionare; s-au respins restul pretențiilor, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin decizia nr. -, contestatorul a fost înscris la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă, în baza prevederilor Legii nr. 3/1977.
Cu ocazia recalculării pensiei reclamantului prin decizia de pensionare nr. 95828/30.06.2005, intimata a utilizat la calcul un stagiu complet de cotizare de 30 ani.
Referitor la legea aplicabilă, instanța a apreciat că în speță se impune o interpretare a legilor succesive adoptate în materie, în scopul clarificării acestei probleme.
Așadar, instanța de fond a constatat că legea aplicabilă la data deschiderii dreptului de pensionare al contestatorului era Legea nr. 3/1977. Coroborând acest text cu prevederile art. 2 alin. 1 din nr.HG 1550/2004, care prevede că "Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază", ar trebui concluzionat că într-adevăr stagiul complet de cotizare al contestatorului ar fi de 30 de ani.
O astfel de concluzie este însă eronată și nesocotește reglementările ulterioare în materie. Aceste reglementări se regăsesc în nr.OUG 4/2005 aprobată prin Legea nr. 78/2005, care prevede în mod explicit "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie".
Astfel, din nr.OUG 4/2005 rezultă în mod indubitabil că legiuitorul a urmărit să înlăture toate discriminările dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie. În aceste condiții, aplicarea rigidă a nr.HG 1550/2004 încalcă acest principiu.
În lumina acestei interpretări, prima instanță apreciază că prevederile Legii nr. 19/2000 sunt aplicabile de la data intrării în vigoare tuturor categoriilor de pensionari ce intră în sfera sa de reglementare, indiferent de data deschiderii dreptului lor la pensie.
Art. 44 din Legea nr. 19/2000 prevede că "asigurații prevăzuți la art. 20 lit. a), c) și d), care au realizat stagii de cotizare mai mici decât cele prevăzute la alin. (1) și (2) ale art. 43, beneficiază de pensie pentru limita de vârstă cu reducerea proporțională a vârstelor standard de pensionare, în condițiile realizării stagiilor totale de cotizare necesare, conform prevederilor cuprinse în anexele nr. 4 și 5".
Art. 77 alin. 3 prevede că "În situațiile prevăzute la art. 44, la stabilirea punctajului mediu anual al asiguraților conform alin. (1), se iau în considerare stagiile totale de cotizare necesare prevăzute în anexele nr. 4 și 5".
Conform anexei nr. 4 din Legea nr. 19/2000, la un stagiu de cotizare realizat în condiții speciale, cuprins între 18 și 20 de ani, stagiul total de cotizare necesar este de 20 ani, cu condiția realizării unui stagiu de cotizare realizat în alte condiții de muncă.
Contestatorul dovedește o vechime în grupa I de muncă de 18 ani, 6 luni și 9 zile, iar în grupa a III-a de muncă de 12 ani, 4 luni și 24 de zile, fiind astfel îndeplinite condițiile impuse de art. 77 alin. 3 din Legea nr. 19/2000.
Față de ansamblul considerentelor expuse mai sus, instanța de fond, în temeiul art. 20 alin. 1 lit. a și art. 44 din Legea nr. 19/2000, coroborat cu art. 77 alin. 3 din Legea nr. 19/2000, a admis contestația și a obligat intimata să recalculeze pensia stabilită pe seama contestatorului prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 20 de ani, sens în care a obligat intimata să emită o nouă decizie de pensionare.
Întrucât contestatorul a formulat cererea de chemare în judecată doar la data de 10.12.2008, cu depășirea termenului de prescripție de trei ani, aceste drepturi vor fi acordate retroactiv doar din data de 10.12.2005 și nu de la data de 1.07.2005, cum a solicitat contestatorul.
În ce privește excepția de tardivitate, aceasta a fost respinsă întrucât obiectul pricinii îl constituie solicitarea de recalculare a pensiei, instanța de fond luând act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe, în termen a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii B, solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârii și respingerea contestației formulată de petent.
În motivarea recursului, recurenta arată în esență că în mod greșit instanța de fond nu a precizat clar și distinct decizia ce s-a anulat, situație în care nu poate fi aplicată hotărârea, câtă vreme ultima decizie de pensie emisă pe seama intimatului contestator poartă data de 1.07.2007 emisă în baza nr.OUG 19/2007, care stipulează clar acordarea drepturilor recalculate din 1 iulie 2007, neexistând temei legal pentru acordarea drepturilor de pensie anterior acestei date.
Un alt motiv de recurs vizează interpretarea greșită a dispozițiilor art. 2 alin. 1 din nr.HG 1550/2004, opinând fără o fundamentare legală că se aplică alt stagiu de cotizare decât cel impus de Legea nr. 3/1977, care reglementează o vechime integrală în muncă necesară ieșirii la pensie de 30 ani la bărbați și 25 ani la femei, ori în cauză nu pot fi aplicabile dispozițiile art. 20 lit. b și art. 43 alin. 3 din Legea nr. 19/2000, întrucât aceasta nu conține nici o dispoziție care să impună aplicarea prevederilor sale la situații juridice anterioare adoptării ei.
Totodată, raportat la principiul instituit de nr.OUG 4/2005 "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie", recurenta susține că legiuitorul a hotărât într-adevăr instituirea pentru toate categoriile de pensie a unui sistem unitar de calcul, fără a se omite însă normele speciale care sunt aplicabile în anumite cazuri, iar în cauză nu poate fi aplicat intimatului un stagiu de cotizare de 20 de ani, conform Legii nr. 19/2000.
În drept sunt invocate dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă, nr.HG 1550/2004.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs, precum și din oficiu, instanța reține următoarele:
Criticile aduse de recurentă sunt nefondate.
Potrivit deciziei nr. 95828 din 17 decembrie 1985 (fila 2 - dosar fond) emisă de Casa Județeană de Pensii B, contestatorului i s-au stabilit drepturile de pensie începând cu data de 1 ianuarie 1986, iar ulterior i-a fost recalculat dreptul de pensie conform nr.OUG 4/2005, prin decizia cu același număr din 30 iunie 2005, utilizându-se la determinarea punctajului mediu anual stagiu complet de cotizare de 30 de ani, conform Legii nr. 3/1977. Trebuie menționat că și în alte decizii de recalculare, ulterior anului 2005, contestatorului i-a fost reținut un stagiu de cotizare de 30 de ani, ignorându-se activitatea desfășurată de acesta în condiții speciale în grupa I de muncă.
Astfel, din înscrisurile existente la dosar rezultă că activitatea acestuia ca miner subteran de 18 ani și 6 luni, se încadrează în grupa I de muncă, respectiv în condițiile speciale prevăzute de art. 20 alin. 1 lit. a din Legea nr. 19/2000.
Este de netăgăduit împrejurarea că intimatul contestator s-a pensionat în perioada în care deschiderea dreptului său la pensie cădea sub incidența Legii nr. 3/1977, iar potrivit art. 2 alin. 2 din Normele metodologice de aplicare a nr.HG 1550/2004, în cazul persoanelor cărora drepturile la pensie li s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat este cel prevăzut de Legea nr. 3/1977, respectiv 25 de ani pentru femei și 30 de ani pentru bărbați, însă este important a se sublinia că un act normativ ulterior celui mai sus indicat și anume nr.OUG 4/2005, prevede expres la art. 1 și 2 că recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, se realizează în condițiile prevăzute de ordonanța aflată în discuție, recalcularea efectuându-se prin determinarea punctajului mediu anual și al cuantumului fiecărei pensii cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare.
Intimatul contestator a lucrat anterior deschiderii dreptului său la pensie în condiții speciale de muncă pentru care Legea nr. 27/1966, Legea nr. 3/1977, nr.HG 267/1990 și actualmente Legea nr. 19/2000 prevăd drepturi speciale pentru această categorie de salariați, în sensul reducerii vârstei de pensionare.
La art. 20 din Legea nr. 19/2000, alin. 1 lit. a, s-a inclus în condiții speciale munca desfășurată cel puțin 50 la sută din activitatea lunară în subteran, iar art. 44 și art. 77 alin. 3 din același act normativ, au prevăzut în astfel de situații un stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 20 de ani și în situația celor care au realizat stagii de cotizare mai mici decât cele prevăzute la alin. 1 și 2 ale art. 43 din același act normativ, urmând a fi luate în considerare stagiile totale de cotizare necesare prevăzute în anexa 4 - pentru bărbați - la Legea nr. 19/2000, aspect corect reținut de instanța de fond, care nu s-a aflat în eroare și nici nu a interpretat greșit dispozițiile legale enunțate, câtă vreme contestatorul a dovedit o vechime în grupa I de muncă de 18 ani și 6 luni, la care se adaugă o vechime de 12 ani și 4 luni în grupa a III-a de muncă.
Este important totodată a se menționa că în cursul judecării cauzei a fost pronunțată Decizia asupra recursului în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție, nr. 40/2008, prin care s-a unificat practica neunitară în materie la nivel național, concluzionându-se că în situația celor pensionați în perioada de aplicare a Legii nr. 3/1977 și au lucrat în grupele I și a II-a de muncă, li se aplică la determinarea punctajului mediu anual stagiul de cotizare prevăzut de art. 14, însă în considerentele aceleiași decizii s-a precizat că instanțele care au aplicat stagiul de cotizare impus de art. 8 (30 de ani la bărbați, 25 de ani la femei) au procedat corect, art. 14 conferind doar beneficiul reducerii vârstei legale de pensionare, un adaos de grupă. Această decizie nu este aplicată în prezenta speță dat fiind că, până la publicarea acesteia în Monitorul Oficial, la data de 20 mai 2009, persoanele care au promovat litigii anterior, aveau legitimă de dobândire a unui bun, iar în astfel de situații în care dreptul intern este în neconcordanță cu cel internațional, acesta din urmă se aplică prioritar, excepție făcând situațiile în care dreptul intern este mai favorabil, ceea ce nu este cazul în speță, context în care este necesar a se face trimitere la art. 11, 20 și 148 alin. 2 din Constituția României cu referire la art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, respectiv art. 1 din Protocolul nr. 1 și 12 la Convenție și practicii acesteia în materie de drepturi.
S-a făcut aplicarea practicii unitare în materie a Curții de APEL ORADEA, întrucât astfel cum s-a reliefat mai sus, la data promovării litigiului - 10.12.2008 - partea contestatoare avea legitimă de dobândire a unui bun în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului, art. 1 din Protocolul adițional nr. 1, practicii constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, sens în care este necesar a se face trimitere la cauzele, /României.
Având în vedere cele mai sus expuse și neexistând nici un motiv de nulitate a hotărârii pe care instanța să-l invoce din oficiu, în baza art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, hotărârea instanței de fond apare ca legală și temeinică, urmând a fi menținută în totalitate și respins ca nefondat recursul civil de față, cu aplicarea prevederilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă.
Se constată că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în O,-, județul B în contradictoriu cu intimatul contestator domiciliat în comuna, satul, nr. 190, județul B, împotriva sentinței civile nr. 728 din 24 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 16 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
R - - - - - - -
red.
jud.fond. -
dact.
4 ex./11.03.2010
- 2 com./
- CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B - O,-, județul B,
- - comuna, satul, nr. 190, județul
Președinte:Roman FloricaJudecători:Roman Florica, Galeș Maria, Popa Aurora
